Page 101 - 1963-03

> PAG. 3

rvr. 2368

O nouă promoţie

Schim burile da eM perienfi - fo rm a eficace de furnalişti, oţelari,

dade « f i n i e r a a m e to d e lo r b u ® música fam inatori şi eossari
de la 0. S. H.

In actualul an de studiu al în­ propagandiştilor la convorbirile Pregătirea temeinică a propa­ te.
văţămîntului de partid cabinetul unor cercuri. Aşa, de exemplu, gandistului s-a dovedit şi prin fe­
propagandiştii din Lohea şi Pe- lul cum el a prezentat cuvîntul Zilele acestea a absolvit
de partid Petroşani îndrumat de trila, de la cercurile de studiere introductiv la lecţia următoare, cursurile da zi ale şcolii
comitetul orăşenesc al P.M.R. a .a Statutului P.M.R., au partici­ reuşind să redea cursanţilor, pe de maiştri din Hunedoara
acordat o atenţie sporită îmbună­ scurt, problemele principale asu­
pat la o convorbire în cercul con­ pra cărora trebuie să pună mai o nouă promoţie de 66 de
tăţirii şi perfecţionării continue dus de tov. Cornel Sava de la mult accent în studiul individual furnalişti, oţelari, Iamina-
a metodelor de muncă ale pro­ E. M. Petrila, iar cei de la cursu­ tori şi cocsari dc la com­
rile serale de partid anul I, din pe care îl fac. Propagandiştii care binatul siderurgic. Alţi a-
pagandiştilor. aceleaşi localităţi, la convorbirea au luat parte la acest schimb de proape 200 de maiştri sx-
Creşterea preocupării faţă de derurgişti şi constructori,

pregătirea propagandiştilor, faţă

de înarmarea lor cit cele mai bu­ ţinută la cursul seral de partid experienţă au apreciat că au avut care au urmat cursurile

ne, mai eficace metode de mun­ anul I de la E. M. Petrila, con­ multe de învăţat din felul cum serale şi fără frecvenţă ale
că, a fost determinată de unele dus de tov. Ioan Hornung. Deo­ tov. llarie Nucă a condus con­
aspecte din activitatea practică a sebit de preţios a fost de aseme­ vorbirea, . din felul în care el a acestei şcoli, sînt de cîteva

propagandiştilor. zile în examene.

nea schimbul de experienţă din­ reuşit să ajute pe cursanţi în stu­ Şcolile de calificare ale

S-a constatat că în acele cercuri tre propagandiştii cercurilor clc diu pentru a putea participa la combinatului şi întreprin­ Muncitorii Biro Arpad şi Elisabeta Bedea, din secţia lăcătuşeric a l.I.L. Horia din Alba Iulia, îşi de­
şi cursuri ale învăţămîntului de studiere a Istoriei P.M.R. din lo- dezbaterea problemelor. păşesc lunar sarcinile de producţie cu 30-35 la sută, executînd în acelaşi timp lucrări de bună calitate.
partid care sînt conduse de pro­ derii de construcţii din lo­
pagandişti temeinic pregătiţi, ca­ C2220 C2Z2DCÎ220CZZ20 CZZ2PCZZ2D Cu ocazia schimbului de expe­ calitate au pregătit, din
re folosesc metode atractive se rienţă, mai mulţi propagandişti anul 1950 şi pînă acum
obţin rezultate bune în ceea ce Din acfivifaîea prezenţi au vorbit despre meto­ peste 30.QG0 de muncitori
priveşte calitatea, eficacitatea dele pe care ei le folosesc în con­ pentru industria siderurgi­
învăţămîntului şi frecvenţa la în- cabinetelor de partid ducerea activităţii cercurilor, des­ că şi construcţii. Numai în
pre rezultatele obţinute în direc­
văţămîn t. C222P C2Z23C2223 C2Z2PCZZ23 C2Z23 ţia ridicării calităţii învăţămîntu­ anii şesenalului s-au califi­
lui. cat Ia Hunedoara de pes­
Datorită sprijinului ce li s-a a- calităţile Uricani, Lupeni, Vulcan. te două ori mai mulţi mun­
cordat mulţi propagandişti au a- Toţi aceşti propagandişti au par­ Organizarea unorischimburi de citori faţă de cîţi lucrau în
cumulat o bogată experienţă, în­ ticipat recent la o convorbire a experienţă între propagandişti s-a
deosebi aceia care au o vechime cercului de studiere a Istoriei dovedit utilă, dînd prilej acesto­ acest centru înainte de
mai mare în această muncă şi P.M.R. anul I de la E. M. Lupeni 1944. Mulţi dintre ei lu­
care muncesc cu multă răspun­ — propagandist tov. llarie Nucă. ra să-şi împărtăşească experien­ crează acum în diferite în­
treprinderi mari din ţară,
dere pentru a-şi ridica neîncetat La această convorbire, din cei 22 ţa dobîndită, să se generalizeze unii au devenit şefi de e-

nivelul de cunoştinţe îşi îmbună­ cursanţi aparţinînd organizaţiei cele mai bune, cele mai eficace chipă sau brigadă, maiştri IN F070GRAFIE: Biro Arpad şi Elisabeta Bedea executînd ştanţarea tablei necesare confecţionării

de bază din sectorul V sud al mi­ şi tehnicieni, iar alţii sînt parazăpezilor metalice. •
nei Lupeni, au fost prezenţi 19
tăţesc metodele în conducerea metode de muncă. ingineri sau urmează învă- FOTO : V. ONOIU
tovarăşi. P. UNGUR ţămintul superior.
convorbirilor.
Pentru generalizarea metodelor
bune de muncă, a experienţei po­ Seminarul la prima parte a te­
zitive a unor propagandişti, în a- mei „Lupta P.C.R. împotriva fas­ C um se r e fle c tă în c a lita te

Rezultatele obţinute să fie dezvoltatecest an au fost organizate mai cizării ţării, pentru crearea Fron­
multe acţiuni cum sîn t: discuta­ tului Unic Muncitoresc şi a Fron­
rea unor planuri de seminar şi tului Popular Antifascist“ a de­ ciari de lucrări cum sint U.R.C.M. m e to d a cîe e x p lo a ta r e
\ (Urmare din pag. l-a)

planuri de expunere a unor teme, curs In un nivel corespunzător. Deva, I.C.R.A. Deva, I.G.O. Deva să

întocmite de unii propagandişti Propagandistul s-a prezentat bi­ riafe, eşalonat in timp. De semnalai urgenteze predarea documentaţiilor Exploatarea noastră e tînără. Trebuia rupt o dată cu această care a avut ca obiectiv central
ca Ioan Safta, Constantin Bur- ne pregătit, a reuşit să Conducă şi faptul că nu există un plan ca­ pentru lucrările incluse în plan. In a- In primul an al planului şesenal tendinţă şi găsite acele căi şi me­ îmbunătăţirea calităţii minereu­
lacu şi Constantin Mihuţ, prezen­ competent discuţiile, să orienteze lendaristic pe şantier din care cauză celaşi timp Sfatul popular al oraşu­ au fost extrase primele tone de tode de lucru care să ducă la în­ lui.
minereu. Atunci au început să vi­ sănătoşirea activităţii noastre e-
tarea de informări despre meto­ cursanţii spre dezbaterea celor unii şefi de lot pierd din vedere per­ lui regional Deva are datoria să ia nă oameni din toate colţurile ţă­ conomice. Şi lucrul acesta, cei Bilanţul prunelor două luni ale
dele de muncă folosite de pro­ mai importante probleme din ca­ spectiva, ducind o muncă de la o zi cele mai urgente măsuri pentru a eli­ rii. Cei mai mulţi dintre ei nu drept cam tîrziu, s-a făcut. acestui an a adus colectivului
pagandişti printre care Ştefan drul temei. De asemenea, majori­ la alta. bera’ amplasamentele lucrărilor ce mai lucraseră în minerit. Le lip­ nostru cele dinţii satisfacţii. Pla­
sea deci experienţa şi deprinde­ In toamna anului trecut s-a în­ nul de calitate a fost realizat în
Ciorile, Miliai litiu, Petru Abra- tatea. cursanţilor s-au pregătit Dacă punctate de lucru duc lipsă urmează să înceapă în aceste luni. rea practică a muncii în abataj. treprins un studiu amănunţit a- proporţie de 102,2 la sută. Canti­
ham, participarea propagandişti­ pentru seminar, au studiat mate­ de materiale, aceasta este in primul Nici in ce priveşte calitatea nu s-a Toate acestea se reflectau nega­ supra procesului tehnologic de tatea de metal obţinută numai pe
lor de la anumite forme de în- rialul bibliografic, luînclu-şi noti­ rind urmarea modului superficial în făcut totul. La unele blocuri de lo­ tiv în munca noastră. La capito­ exploatare. Au fost făcute calcule seama îmbunătăţim calităţii mi­
văţămînt la convorbirile conduse ţe şi au participat activ la dezba­ care se întocmesc cererile pe loturi cuinţe din Deva şi mai ales Simeria lul calitate eram mereu defici­ şi s-au cîntărit avantajele şi de­ nereului, peste sarcina planifi­
şi şantier. In unele cazuri ele nu au şi Bîrcea unele lucrări au fost exe­ tari. Rareori se realiza conţinutul zavantajele fiecărei operaţiuni în cată, echivalează cu extragerea a
de propagandişti cu o mai boga­ terea problemelor. îndeosebi s-au în vedere desfăşurarea în ansamblu cutate sub orice critică. Aici nu s-au de metal planificat. Conducerea parte. Cercetările făcute au scos circa 369 tone minereu.
tă experienţă în această muncă evidenţiat, prin felul cum au dis­ a lucrărilor, iar alteori nu tin seama luat măsuri de conservare pe limp tehnico-administrativă a luat mă­ la iveală adevărata cauză a nerea-
etc. cutat în cadrul seminarului to­ de stocurile şxistenle pe şantier, so- de iarnă, din care cauză s-au degra­ suri in acest scop. Ele însă n-au lizării conţinutului de metal pla­ Eficienţa aplicării noii metode
varăşii Petru Bercea, Vasile Co­ licitindu-se materiale care de fapt dat. La aceste puncle de lucru s-au avut la bază un studiu tehnico- nificat. Rezultatele cercetărilor de exploatare se reflectă şi în co­
Un rodnic schimb de experien­ coş şi Ioan Bănică. sînt in depozitele şantierului. Greu­ executat vopsilorie în culori neadec- economic profund, fapt pentru topografice şi de exploatare au relaţia celorlalţi indicatori de
ţă I-a constituit însă participarea care nici eficienţa lor în produc­ dovedit că zăcămîntul de mine­ plan. In perioada la care ne refe­
ţie n-a fost prea mare. Nereali- reu excavat este neuniform. In- rim, productivitatea muncii a
tăţi în aprovizionare s-au ivit şi din vate, neîngrijit, parchete necurătale zarea planului de calitate a con­ tercalaţiile de zone sterile în crescut cu 1,9 la sută peste sar­
tinuat lună de lună, dc la un an masa mineralizată, conturul ne­ cina planificată, iar preţul de
In e x p lo a tă r ile m iniere din r egiune cauza staţiei de betoane care nu a suficient, parapeti strimbi la scări, la altul. In faţa unor asemenea regulat şi roca slabă în culcuş şi cost a fost redus cu 6,55 Iei pe
Lost echipată cu utilaj corespunză­ rosturi verticale neumplute la zidă­ insuccese, unele cadre din con­ coperiş, nu permiteau ocolirea tona ds minereu extras.
ducere s-au demobilizat, împăr­ zonelor sterile şi buna selectare
Extinderea unor metode avansate de lucru tor şi in unele cazuri colectivul de rii si multe altele. Aici a contribuit tăşind ideea că orice s-ar face ca­ a minereului. Deci folosirea me­ La dobîndirea acestor succese
aici nu a ţinut seama de cerinţele şi. proasta păstrare şi depozitare a litatea rămîne aceeaşi. todei de exploatare prin surpare un ajutor preţios am primit din
punctelor de lucru făcînd betoane dn materialelor la punctele de lucru. era ineficace. partea organizaţiei de partid, ca­
şi iniţiative valoroase ale minerilor în librarii: re periodic a analizat activitatea
calităţi inferioare celor solicitate. De asemenea controlul corpului de Renunţarea la această metodă de producţie a exploatării, a ve­
5 Cojocaru, V. Ruduru .şi trecerea la aplicarea metodei nit cu propuneri şi măsuri con­
Prea putină atentie. s-a dat şi ur­ tehnicieni şi ingineri nu s-a făcut in de exploatare în fîşii transversale crete. Rezumînd cele spuse pînă
1rganizaţia cu rambleu a constituit primul
măririi folosirii mijloacelor de tran­ cele mai bune conditiuni. Este sufi­ de baza- pas pe calea cea bună. O dată acum se vede clar cit de impor­
conducătorul cu aceasta au fost luate măsuri tantă este alegerea judicioasă a
In mai mult de 50 de abataje fi rea acestei metode, şi in. sectorul sport cit şi repartizării lor în mod cient de arătat că la Deva schimbul politic al de reorganizare a controlului dc
colectiviştilor calitate şi calificare a muncitori­ celei mai bune metode de ex­
locuri de muncă din exploatările „Vadu Dobrii“. raţionai. If nu are asigurate cadrele tehnice lor. La 1 aprilie a.c. vor termina ploatare în creşterea conţinutu­
miniere din regiunea Hunedoara In afara procedeului de perfo­ Cu foaie măsurile luate, la unele care să îndrume şi să controleze ac­ IDITUBAPOimcA cursurile de calificare 20 mineri, lui de metal în minereul extras.
s-au extins anul acesta diferite me­ tivitatea, deşi şantierul are posibili­ 65 ajutori mineri şi 32 electro­
tode avansate de lucru fi iniţia­ rare cu foreze şi cu puşcare in puncte de lucru ritmul de execuţie tăţi. - mecanici. In sprijinul realizării Colectivul nostru, pornind de
tive valoroase ale minerilor. La masă aplicat larg, in- sectoarele de este Încă necorespunzător. Sînt încă planului de calitate a venit şi in­ la succesele obţinute, e hotărît ca
fiecare mină se urmăreşte genera­ extracţie vi ccnfefă. la minele de brigăzi şi echipe ca şi şefi de lot ca­ In cadrul şantierului se semnalea- tensificarea întrecerii socialiste, sub îndrumarea organizaţiei , de
lizarea procedeelor specifice condi­ fier 'îcliuc. se extinde iniţiativa re nu cunosc^ precis termenul de jă unele deficiente in urmărirea şi e- P'rtid să le dezvolte şi mai mult.
„Nici un vagonet de minereu re­ punere în funcţiune ă obiectivelor. videntierea consumurilor de maleria-
ţiilor de zăcămint !i exploatare care butul“. Săplămini de-a riadul bri­ De aceea ei nu manifestă suficientă le, a preţului de cost in general. Evi­ ing. IOAN VAIDOŞ
găzile de mineri conduse de Ni- preocupare pentru organizarea punc­ dentele existente nu ilustrează situa- şeful E. M. Muncelul Mic
şi-au dovedit eficacitatea in prac­ colae Dânăilă. Emilian Bălan, Ni- telor de lucru şi de recrutarea nu­ lia reală şi aceasta pentru că tiu pes­
colae Păun, Eon Urzică, Iosif Mol mărului de muncitori necesari. Aşa te toi se priveşte cu răspundere sar­
tică. de la minele 7 eline ca şi cele ale stau lucrurile la lotul Simeria unde cina de a întocmi evidente clare, pre­
de altfel conducerea lui nu priveşte cise. Ca urmare apar la unele male-
In toate abatajele orizontului lui Sabin Ghioancă, Petru Con­ cu ţoală răspunderea sarcinile ce-i ten-">'e depăşiri exagerate, tar la al­
revin, la lucrările de la Bîrcea, hiba tele economii ireale.
nr. VI de la minele de fier Ghe­ stantin şi altele de la mina Lupeni la blocul IA — 1B şi altele. Ritmul
Ţinind seama de rezultatele bune
ţar, de pildă, s-a extins metoda care şi-au însuşit această iniţiativă,

combinată de extracţie prin înma­ au scos la suprafaţă numai pro­

gazinate în subetaje. In prezent se

pregătesc condiţiile pentru aplica- ducţie de bună calitate. încetinit de lucru duce Ia crsarea obţinute la unele puncte de lucru, se

i—i '—J u J umJ \—i \—>>—t «—/ <—''—r \—r _/>__/1 t c I e_J i— t \— l >._/ v—/ <—/ U u / U i / _ \— 1\—/ '— i de stocuri supranormative, la cheltu­ poate trage concluzia că există in ca­
ieli indirecte suplimentare precum şi drul şantierului forte şi mijloace su­
^ l’SSÍ6 numărul de abonamente
Pentru r e fa c e r e a pădurilor ia o calitate inferioară a lucrărilor. ficiente pentru ca planul să se înde­

Lucrătorii I.F. Sebeş şi ai celor 5 sură în pepinierele noastre. Campa­ Nu s-a imprimai in rindul tuturor plinească. De altfel, colectivul şan- la ziare şi reviste
ocoale din subordine au luat toate nia de împăduriri a fost declanşată.
măsurile pentru realizarea sarcinii S-au adus 2.300 muncitori din alte echipelor şi brigăzilor o disciplină . tierului şl-a luat angajamentul ca să
de plan la cultura şi refacerea pă­
durilor pe anul 1963. Din cele 1.979 regiuni şi localnici, astfel că pînă fermă in producţie. De aceea sint construiască peste sarcinile de pian La preparaţia de cărbuni din Pe­ de abonamente. Numărul aboname
ha. plan anual, 95 la sută se vor in ziua de 25 martie aveam împă­ trila, oraşul regional Petroşani, se telor pentru trimestrul II a cresc
realiza în campania de primăvară, durite 130 ha. multe absente, se înregistrează ran­ un bloc cu 40 apartamente. cu 150 faţă de trimestrul I. Acum
desfăşoară o activitate susţinută pen­ vem, Ia ziare şi reviste, 540 de ab
Pentru aceasta, materialul sădilor Ing. FELEA EUGEN damente scăzute de muncă, fluctua­ Prin măsurile ce se vor lua în con­ tru difuzarea presei tn rindul oarae namente.
a fost asigurat In cea mai mare mă- de ta I.F. Sebeş nilor muncii. Munca desfăşurată a da!
ţii de muncitori, dese schimbări de tinuare in vederea impulsionării rit­ r(?ade bune. In trimestrul I al acestui PETRU GĂINA
an erau în întreprinderea noastră 490 corespondent
la un loc de muncă la altul. mului şi îmbunătăţirii calităţii, pla­

Pentru a grăbi insă ritmul de lu­ nul poate fi nu numai îndeplinit ci

cru este necesar ca şi unii benefi­ şi depăşit.

„Profeţi“ şi „profeţii“ Aspecte ale modulul de viaţă capitalist Se mai ridică şi altă problemă.
Dacă nu se vor hotărî să con­
Ziarul francez „Liberation" emisiune care transmite progra­ O nouă modă la anim ale după eventuala adoptare a aces­ că şi protestele indignate ale le dintr-o cireaşă, pentru a cu­ tracteze mezalianţe, prinţesele in
publică un articol despre răs- mul acestei întreprinderi comer­ tei legi — străbătute de o faună multor părinţi şi chiar ale unor răţa un peşte, pentru a fierbe cauză se văd condamnate să ră­
pînditul fenomen al „profeţilor", nimă pentru toată 'viaţa fete bă­
care, exploatînd credulitatea ce­ ciale timp de 28 de ore pe săp- N-aţi auzit de „societatea pen­ patrupedă îmbrăcată în jupoa locuitori din Artesia indiferent cuşcuş sau pentru a apuca un trâne... După cum se vede, şi din
tăţenilor din S.U.A., fac averi u- tămină. tru prevenirea indecenţei la a- ne şi pantaloni de diferite Iun dacă copiii lor frecventează sau cartof fierbinte". acest punct de vedere, meseria
riaşe, „Dincolo de Atlantic — nimale“ ? Ea există totu şi! gimi şi culori tip „pecheur", de uu noua şcoală. Astfel, dr. Ge- La expoziţie se poate vedea de prinţesă comportă greutăţi.
scrie ziarul — unde totul este „Liberation" se mai ocupă şi
gigantic, nenumăraţi vizionari, apariţia unei mode „bovine" şi rald Slusser, un chirurg din Ar­ „un bar care seamănă cu un cla- Maratonul statului pe scaun
„mesia", zei de duzină — în fapt de cazul lui Guy Ballard, un fost îşi are sediul central la Bal- „cabaline" doritoare să recupe­ tesia, a declarat: „Trimiterea şor, un clasor care seamănă cu este ultima trăznaie a studenţi­
oameni de afaceri experimentaţi voiajor comercial falit, care şi-a timore — S.U.A., un cont de cec copiilor noştri în subterane ur­ un bar, frigidere şi cuptoare care lor de la Universitatea din Yale.
au lansat o întreprindere comer­ reze rămînerea în urmă faţă de mează oare să devină un mod de seamănă cu televizoare şi un te­ Studentul Jeffrey Kenning, care
cială extrem de bănoasă şi ex­ refăcut situaţia publicînd o car­ poştal şi aderenţi. cea canină. viaţă ? Oare acesta este viitorul levizor care seamănă cu o măsu­ şi-a propus să stabilească un
ploatează conform ultimei teh­ te în care se declara un „me­ Poate noi, cei din ,vechiul con­ ce îl oferim copiilor?“. nou record, intenţionează să nu
nici a „marelui business" credu­ sia" electronic. El descria cum După cit se pare, nimic altce­ ţă pentru servit cafeaua", conti­ se mişte de pe un scaun timp
litatea naivilor". a ajuns în această situaţie: pe tinent, n-am fi aflat nimic des­ va n-a mai rămas de făcut pen­ de 24 de ore.
un vîrf de munte i s-a înfăţi­ tru lichidarea criminalităţii ju­ Salonul arfei rrsa-'*3;eire nuă ziarul.
După ce arată că, în special, şat im sfînt care i-a dat să bea pre această societate dacă mili­ venile în S.U.A. In consecinţă, „E adevărat că va fi puţin ne-
California a devenit centrul ce­ o cupă cu carburant electro­ tanţii pentru „decenţa animale­ firmele de gangsteri, literatura „In ciuda etalajelor somptuoa­ confortabil şi că se ridică une­
lor mai inventivi „profeţi" şi că nic (? !), după care, cei doi — lor" n-ar fi ieşit pe stradă ca să comics-urilor n-au nici o impor­ le probleme", a spus el. „Dar
I.os Angeles-ul e plin de „bi­ înconjuraţi de un cerc de foc manifesteze in faţa Casei Albe — tanţă în educa-ea tineretului şi In împrejurimile Parisului s-a se şi a tehnicii agresive folosite sper să reuşesc". Deocamdată nu
serici" şi „tabernacole" ale noi­ — au traversat stratosfera, au purtlnd placarde şi distribuind se pot dezvolta iu linişte pentru deschis recent Salonul anual de in domeniul vînzării, cumpără­ sin tem în posesia unor informa­
lor religii, ziarul aminteşte de prospecte — în favoarea ideilor Arte Menajere, ia care participă turile de utilaj casnic 'la Salonul ţii caye să ateste că studentul
activitatea cîtorva dintre cei vizitat regiuni necunoscute pli- lor. că soluţia problemei a fost gâ 1.800 de firme din 24 de ţări. de Arte Menajere rămîn scăzu­ amintit a reuşit să-şi atingă „o-
mai cunoscuţi excroci. Astfel el ne de lingouri de aur, perie, dia­ sită. te, şi o anchetă recentă sugerea­ biectivul".
citează cazul unei femei, Aimee După părerea distinşilor mi­ Intr-o corespondenţă din Pa ză că s-ar putea ca agenţii de
Mc Pherson, care a inventat o litanţi, nuditatea animalelor este ris, ziarul „New York Times" publicitate ai expoziţiei să se os- Un alt sport la modă în Sta­
nouă religie intitulată „Evanghe­ mante. Aici a avut revelaţia'mis­ un spectacol „deplorabil" şi stă scrie că deoarece ¦ exponatele fenească de pomană. tele Unite : distrugerea intr-un
lia celor patru pătrate". Ocu- terelor universului şi a fost tri­ la baza creşterii criminalităţii Mo şă în şcoli „pun accentul mai mult pe rafi­ timp record al unui pian cu a-
pmdu-se cu organizarea unor namentul de amănunt decît pe întrebaţi ce anume intenţio­
spectacole „religioase" cu gust mis pe pămînt ca să predice „a juvenile şi a crimelor pasionale, Betsy Anne Hart, elevă iu cla­ jutorul ciocane’or, fierăstraielor
de vodevil ea a făcut in termen devăral". Revenind din sferele in consecinţă, „societatea" cere sa a ÎV-a primară din localita­ adevărata inovaţie, anul acesta nează să cumpere la expoziţie, şi al for obiecte.
de trei ani o avere de trei mi­
lioane de dolari. Intr-o zi „ma­ înalte a pus în vînzare discuri cu adoptarea unei legi care să obli­ tea Artesia, statul New Mexico, salonul este mai puţin impresio­ mulţi au răspuns că vor să Potrivit relatărilor ziarului
rea preoteasă" a dispărut. S-a „muzica sferelor", inele avînd ge proprietarii de animale de a învăţat ceva nou la şcoală.
spus că ar fi fost înghiţită în puteri supranaturale şi o cre­ toate felurile ca să-şi îmbrace Inapoiudu-se acasă, ea a stri nant ca de obicei". cumpere aparate mici şi usten­ „Paris Presse L’Tntrans’neant"
mod misterios de valurile mării. regulile necesare ale acestui
Cercetările au dovedit însă că mă de frumuseţe- Rezultatele a- pisicile, cîinii, fermierilor să-şi g a t: „Mamă, ştiai că la noi la Reclama este însă la loc de sile de bucătărie. Numai 19 la
Aimee a fugit de fapt în Arizo- cestei activităţi: în prezent are costumeze boii vacile, caii şi în­ şcoală există o cameră pentru cinste. „Vînzătorii scandeazăNcu­ sută intenţionau să cumpere sport cer ca bucăţelele obţinu­
na. Revenind la Los Angeles şi-a te să poată fi trecute printr-o
făcut intrarea precedată de 24 o clientelă de peste 350.000 de treaga rasă de porcine şi ovine morţi?". Eleva care învaţă la vintele de mare efect „cel mai maşini de spălat şi numai 12 la gaură avînd un diametru de
de cow-boys. şi o fanfară şi po­
vesti „fidelilor" că a fost răpită persoane, iar averea lui se nu cu rochii sau pantaloni de lun­ şcoala elementară „Abo", prima ieftin", ,cel mai rapid“, „cel mai sută maşini de gătit — indife­ 20 cm. Pînă de curînd recordul
de diavolii infernului... dar că îl deţinea echipa universităţii
pînă la urmă a reuşit să se sal­ raără cu milioanele. gimi adecvate. Shortul de tip „şcoală-adăpost antiatomic" din nou", „cel mai bun”, în timp ce rent dacă au sau nu aspectul u-
veze. In urma acestei puneri în Wayne: 4 minute şi 51 de se­
scene ea a cîştigat noi sume fa­ Ziarul mai aminteşte şi de ur european este considerat insu­ S.U.A. se referă la cel mai nou exponate mobile strălucesc, bro­ nor televizoare". cunde.
buloase. „Evanghelia celor patru
pătrate" dispune azi de 400 de alt excroc care face reclamă ficient şi se propune adoptarea adaos al acestei şco li: o încă şurile formează un covor bogat S. CALIN Recent, recordul Ie-a fost
sucursale, dc un post de radio- pe pardoseala de ciment, si în
prin propriul său post de radio unui pantalon pînă sub ge peie-morgă pentru depozitarea smuls de o „echipă" din Anglia
intitulat „Vocea Edenului", unei nunebt. recipiente electrice se invîrtesc O m eserie d ific ilă .,.
viitoarelor victime ale unui răz­ amestecuri ciudate sub privirea care a reuşit o performanţă ase­
hărţi a văii Raiului la care este Nu s-a putut clarifica dacă boi atomic. mănătoare în numai un minut
anexat şi programul „ultimei ju­ membrii societăţii pretind şi im Este limpede că această şcoa­ încrezătoare a unui demonstra- întocmind lista invitaţilor la şi 45 secunde.
decăţi* Harta nu costă decîtun bracarea animalelor expuse în lă sinistră, ai cărei elevi învaţă tor. căsătoria sa, prinţesa Alexandra
Printr-o pădure de aspiratoa­ a Angliei a făcut o constatare ce
dolar, dar cumpărătorii au prin grădinile zoologice şi dacă le­ in subterane fără să vadă lumi­ re de praf, se ivesc vizitatori în i-a produs o puternică îngrijo­
aceasta dreptul de a-şi alege cel bedele trebuie să poarte rochii na zilei, este menită să aţîţe iste­ căutarea celui mai bun mijloc rare : în Europa se găsesc ac­
mai bun loc pentru a asista la sau pantaloni, sau vor fi lăsate ria atomică în 3.U.A.
spectacolul amintit. Alţi „pro in starea lor naturală. de a face să dispară mirosurile tualmente 26 de prinţese de mă­
„Saturday Evening Post" scrie neplăcute sau de a înlătura pe­ ritat faţă de numai 16 prinţi ce­
feţi" vînd locuri direct în Para- Nu trebuie o prea bogată ima­ că diferiţi educatori au condam­
FU c-in titluri de episrnpi etc. ginaţie pentru a ne închipui o- nat cu cea mai mare asprime a- tele. Din fiecare colţ, mîini avi­ libatari. Cum se vor putea găsi
M. GALL raşele şi satele americane — ceastă „experienţă". Ea provoa de le oferă unicul şi cel mai bun „cavaleri" pentru cele 10 prin­
aparat pentru a scoate sîmbure- ţese în plus ?