Page 103 - 1963-03

nane a
Anul XV. Nr. 2569
Măsuri pentru realizarea planului
Colectivele 'de muncă aparţinând
Trustului minier Deva au de executat
în cursul anului 1963 un volum mare
de lucrări de investiţii. Printre altele
este vorba de deschiderea de noi
orizonturi şi punerea în exploatare
a noi cimpuii miniere, deschiderea
in adincime a minei Deva, determi­
narea de noi rezerve la Muncelul
Mic ş.a.m.d.
Pentru realizarea acestor importan­
te obiective, au fost alocate trustu­
lui tonduri de investiţii pe anul 1963
cu 35 la sută mai mari decit in a-
mit 1962. Pozitiv este faptul că uni­
tăţile trustului au atacat din primele
zile ale anului lucrările de investi­
ţii, cu toate greutăţile inerente fie­
cărui început de an cum ar fi lipsa
unor documentaţii, (redeschiderea la
timp a finanţării pentru unele obiec­
tive, greutăţi în aprovizionare şi
transport datorită condiţiilor greoaie
de iarnă. Ne- tisfăcălor insă este
faptul că plane de investiţii pe pri­
mele două luni ale anului 1963 a
fost realizat abia in proporţie de
70 la sută, din care, la lucrările în
regie în proporţie de 103 la sulă,
iar la cele în antrepriză de numai
60 la sulă. Realizări slabe (31 la sută)
a înregistrat în special şantierul
T.C.M.M.'la construirea şi punerea în
funcţiune a instalaţiei de preparare
Teliuc. Aceasta datorită unor defi­
ciente în organizarea, lucrului pe timp
de iarnă şi suprapunerii în execuţie
a lucrărilor de bază cu cele de ame­
najare a terenului. De asemenea,
realizări necorespunzătoare a obţinut
şi întreprinderea de explorări mi­
niere Deva.
După cîte se vede, alît T.C.M.M,
cit şi Întreprinderea de explorări, au
înregistrat rămîneri în urmă mai mult
datorită unor cauze subiective. De
aceea se impune ca conducerile ce-
ior două unităţi, să ia cele mai a-
decvate măsuri pentru prevenirea u-
nor asemenea deficienţe pe viilor şi
impulsionarea ritmului de execuţie.
Este necesar să se recupereze în cel
mai scurt timp rămînerile din urmă
pentru a se putea preda în funcţiune
obiectivele importante la termenele
planificate.
Serioase rămîneri in urmă a înre­
gistrat exploatarea minieră Ghelar,
Pentru sporirea producţiei de energie electrică
In centralele electrice se continuă
acţiunea de modernizare a cazanelor,
in vederea măririi randamentelor a-
ceslora şi sporirii pe această cale a
producţiei de energie electrică. Prin
înlocuirea unor arzătoare, mărirea
suprafeţelor de încălzire şi alte mo­
dificări, a întreţinerii şi efectuării în investiţii suplimentare, de aproxima­
bune condiţii a reparaţiilor cazanelor
cu aburi, în anul precedent, s-a eco­
nomisit o cantitate de combustibil
convenţional, echivalent cu consumul
termocentralei Ovidiu II pe timp de
un an.
R efacerea păşunilor degradate
o acţiune im portantă
r ’Analizele făcute de către specia­
lişti au dovedit că în raionul Sebeş
există peste 1.350 ha. de păşuni su­
puse eroziunii, îndeosebi pe pante­
le mai accentuate unde stratul tere­
nului este mai subţire. După identifi­
carea acestor terenuri s-a trecut la
aplicarea măsurilor de prevenire şi
combatere a eroziunilor pe păşuni.
Cunoseut fiind faptul că un rol
'deosebit de important iu acţiunea
de stăvilire a eroziunii solului îl are
formarea unui covor vegetal bine
închegat, anul trecut s-a acordat o
mare atenţie lucrărilor de supraîn-
sămînţare a păşunilor. In urma apli­
cării acestei lucrări, pe suprafaţa de
25 ha. situată pe trupul de păşune
!.Remete“ din Apoldul de Sus, pe
lingă că s-a oprit procesul dc ero­
ziune a solului, s-a obţinut un spor
de circa 6.000 kg. masă verde la
hectar. Supraînsănunţarea cu ierburi
valoroase făcută în primăvara anului
trecut pe păşunea „Peri“ din Secă-
şel, supusă eroziunii, a influenţat de
asemenea creşterea producţiei de ma­
să verde, obţinîndu-se 11.000 kg. iar­
bă la hectar faţă de numai 5,000 kg.
cit se obţineau înainte.
Şi în acest an se va acorda o a-
tenţie sporită prevenirii şi combate­
rii eroziunii păşunilor. Potrivit pla­
nului stabilit, complexul de măsuri
ce se va aplica .va permite stăvili­
rea ' procesului de eroziune pe o
suprafaţă de 450 ha. Pînă acum au
fost întocmite proiecte pentru 35o
Sîmbătă 30 martie 1963
de investiţii
oare şi-a realizat planul pe primele
două luni numai în proporţie de 51
la sută, Băiţa-Grăcuineşti cu o rea­
lizare de 40 la sută, Săcărîmb care
şi-a realizat planul pe luna februarie
în proporţie de circa 43 la sută şi
E. M. Deva cu o realizare de 67 la
sută. Exploatarea minieră Teliuc, nu
şi-a realizat volumul fizic de lucrări
ta deschiderea orizontului 100 şi 140
m. decit în proporţie de 92 la sută.
Din deplasările efectuate la exploa­
tări de către cadrele tehnice ale
trustului pentru îndrumarea şi con­
trolul lucrărilor in execuţie, • s-a
constatat că la aceste exploatări nu
existat o serie de deficienţe. Ele pro­
vin în primul rînd de la faptul că
nu toţi conducătorii de unităţi acor­
dă lucrărilor de investiţii aceeaşi im­
portanţă ca şi celor dc producţie pro-
priu-zise. Tehnicienii şi inginerii nu
sînt încă pătrunşi dc faptul că ne-
executarea în termen a lucrărilor de
investiţii duce în viitorul apropiat ta
strangulări in realizarea planului de
producţie. Or, la E. M, .Teliuc, orice
înlirziere în executarea lucrărilor de
deschidere a orizonturilor 100 şi 140,
conform graficului, va duce la greu­
tăţi mari in realizarea extracţiei de
minereu in 1963 şi mai ales în 1964.
L.a E. M. Deva trebuie respectat ri­
guros graficul de lucrări pentru des­
chiderea orizontului 140 m. şi mon­
tarea maşinei de extracţie, pentru a
sc- putea crea noi fronturi de lu­
cru etc.
La o serie de exploatări nu se ra­
corda importanta cuvenită lucrărilor
executate. Acestea sînt lăsate exclu­
siv în seama şefilor de echipă. Aşa
şa face că nu sînt executate con­
form monografiilor şi ulterior tre­
buie rectificate, ceea ce duce la
întârzieri.
Pentru remedierea acestei situaţii
conducerea Trustului minier Deva a
convocat recent o şedinţă cu ingine­
rii şefi şi şefii sectoarelor de investi­
ţii de la toate cele 10 exploatări din
subordine. Cu această ocazie s-a ana­
lizat în mod temeinic situaţia lucră­
rilor do investiţii pe primele două
luni şi s-au stabilit o serie de mă­
suri menite să ducă la impulsionarea
tor. Spre exemplu, s-a hotărât să se
Efectuarea acestor lucrări a permis
în acelaşi timp supraîncărcarea agre­
gatelor energetice de la centralele Co-
măneşti, Doiceşti, Brazi, Borzeşti, Pa-
roşeni, Ovidiu şi altele, ceea ce a
dus Ia obţinerea în iarna aceasta a
unui spor de energie electrică, fără
tiv 80.000 kilovaţi-ore.
In prezent, sînt în curs de pregă­
tire lucrări de modernizare a cazane­
lor şi instalaţiilor la centralele electri­
ce din Braşov, Doiceşti şi Tîrnăveni.
/3 M JC T IE I DE fur
iMăsritmfe
ha., urmînd ca în curînd să se defi­
nitiveze şi cele necesare pentru res­
tul suprafeţei. In baza proiectelor
intocmite s-au atacat lucrările pe
două şantiere, la Miercurea şi Daia,
pe aproape 200 hectare. Aceste ac­
ţiuni urmează să înceapă pe alte
circa 300 ha. de păşune la Roşia şi
Secăşel.
La Miercurea, p e '50 ha. de pe pă­
şunea „Coşcani“, se reface covorul
vegetal prin lucrări de supraînsămin-
ţare cu amestec dc ierburi valoroa­
se (25 la sută leguminoase şi 75 la
sută graminee). După' supraînsămin-
(are se va face o grăpare pentru a
crea condiţii favorabile încolţiră se­
minţelor. Incepînd din acest an pă­
şunea amintită va fi exclusă timp
de trei ani de la păşunat folosindu-se
ca fineţe. In acest fel se va evita
bătătorirea solului, fapt ce va per­
mite o înrădăcinare puternică a
ierburilor. Calculele făcute arată că
după închegarea covorului vegetal
producţia de masă verde pe această
păşune erodată va spori ia pesle
15.000 kg. la hectar, faţă de 500-800
kg. eit se obţineau pînă acum. Con­
comitent cu creşterea producţiei de.
masă verde, datorită participării în
proporţie însemnată în amestec a
leguminoaselor, se 1va ridica simţi­
tor şi valoarea nutritivă a pajiştei.
In complexul de măsuri ce se e-
xccută pe 130 ha. situate în trupul
de păşune „Lopăteasca“ de la Daia
se prevede, nivelarea terenului cu a-
PftUltTAIn diR TÍ5ATE ŢARttJ, UNtŢI-VA #uwi-ii»(**<;.•
facă o redistribuire a personalului în
vederea atacării tuturor lucrărilor
din plan. La exploatările Teliuc, Ghe­
ţar şi Deva, pentru realizarea lucră­
rilor cheie, se vor organiza înaintări
rapide. In vederea obţinerii unor vi­
teze mari de înaintare vor fi folosite
utilaje de mare productivitate ca per­
foratoare BU-), maşini de încărcat
etc. Exploatările Ghelar, Teliuc, De­
va şi Săcărîmb vor fi aprovizionate
în termenul cei mai scurt cu balastul
necesar lucrărilor de betonare. Pentru
a se putea interveni eficient şi ope­
rativ in cazul unor greutăţi care nr
duce la nerespectarea graficelor în­
tocmite se va analiza lunar, în ca­
drul T.M. Deva, activitatea de in­
vestiţii împreună cu conducerile u-
nităţilor in subordine, iar dispecerii
trustului vor urmări permanent mo­
dul cum se aplică măsurile preconi­
zate.
Sintem convinşi că acordind lu­
crărilor de investiţii aceeaşi atenţie
ca şi celor de exploatare propriu-zise
şi aplicînd întocmai măsurile stabi­
lite; rămînerile înju'măvorfi rerupe
rate, iar obiectivele cheie, prevă­
zute in plan, vor fi puse in funcţiune
la termen.
GHEORGHE TUDOR
inginer şei
RAUI. COSTEA
ing. şef adjunct Trustul minier Deva
In fiecare zi. clubul muncito­
resc al sindicatelor din Cugir
(iu fotografie), cunoaşte o vie
animalic. Aici metalurgista îşi
petrec cu plăcere timpul lor li­
ber. citind o carte, participînd
la o conferinţă sau amlilic. ori
disputîndu-şi înliietalca in lata
tablei dc şah.
éeJorA éaomm.
jutorul grederului, lucrare după care
se va face re'nsăminţarca întregii su­
prafeţe cu amestecuri de ierburi. A-
ceste lucrări vor fi urmate de îngră-
şări sistematice cu îngrăşăminte chi­
mice pe bază de azot, atîta timp
cit păşunea va fi folosită ca fîneto.
Sporul de producţie ce se va obţine
pe cele 130 ha. va fi, ca şi pe pă­
şunea de la Miercurea, de peste
14.000 kg. masă verde la hectar.
Calculele făcute arată , că numai
sporul producţiei de masă verde ce
se vs realiza pe seama acţiunilor dc
refacere a covorului vegetal, prin a-
I>1i.carea lucrărilor de supraînsăminţa- pe păşuni, fapt ce va permite rea­
re şi reinsămînlare, vp permite obţi­
nerea a cel puţin 2.120 tone nutreţ
verde în plus. Această - cantitate de
iarbă asigură hrana necesară pe iu­
ti eaga perioadă de păşunat a cel pu­
ţin 400 vaci, ceea ce este echivalent
cu obţinerea a peste 600.000 1. lapte
sau a unui venit de circa 3.000.000
tei.
In scopul prevenirii şi combaterii
eroziunii, pe lingă lucrările de refa­
cere a covorului vegetal al păşuni­
lor, se pune un accent deosebit pe
stingerea torenţilor prin executarea
unui complex de lucrări hidrotehnice.
Pentru a stăvili ptocesul de eroziu­
ne a solului pe păşunile de-la Ro­
şia, Secăşel, Oliaba, Colibi şi alte­
le, în acest an se vor executa lu­
ci ări de baraje, cleionaje pe ravene
şi plantări masive pe terenurile com­
plet degradate pe o suprafaţă de a-
proximativ 300 hectare, In scopul
4 pagini 20 bani
înapoierea delegaţiei
militare ramine care a vizitat R.P. Ungară
Vineri dimineaţa a părăsit Budapes­
ta, îndreptîndu-se spre patrie dele­
gaţia militară romînă în frunte cu ge­
neral de armată Leonttn Sălăjan,
ministrul forţelor armate ale R. P. Ro-
mîne.
La plecare, pe aeroportul Ferihegy,
se ailau : Lajos Echer, membru al Bi­
roului Politic al C.C. al P.M.S.U., vi­
cepreşedinte al Consiliului de Miniş­
tri, general colonel Lajos Czinege,
membru supleant al Biroului Politic
al C.C. al P.M.S.U., ministrul apără­
rii naţionale, Janos Papp, ministrul
afacerilor interne şi alte persoane ofi­
ciale, generali şi ofiţeri superiori ai
armatei populare ungare. Au fost, de
asemenea, prezenţi Mihail Roşianu,
ambasadorul R. P. Romîne la Buda­
pesta şl alţi membri ai ambasadei
p l a n tai tr lg a n e s t r i a
îndeplinit
C o m & jîr îfs fitul
c a y.fi»o rsI ffe r.y
V a tie a i $i u l tai
In cursul zilei de ieri, din abata­
jele exploatărilor miniere aie C.C.V.J.
au fost extrase ultimele tone de căr­
bune in contul primului trimestru al
anului. Acest succes al minerilor se
datorează muncii entuziaste desfăşu­
rată de către colectivele de muncă
ale sectoarelor şi exploatărilor, în­
drumate îndeaproape de organizaţiile
de partid şi traducerii in viaţă a Unor
importante măsuri iel'ni. o-organizalo-
rice pentru sporirea productivităţii
muncit.
Aplicarea celor mai eficace măsuri
şi menţinerea continuă a elanului in
întrecerea socialistă dintre brigăzi au
făcut ca in perioada scursă do la
începutul anului şi piuă in prezent
ducerii la îndeplinire a acestor sar­
cini s-au luat măsuri pentru produ­
cerea puieţilcr de salcîmi necesari.
Astfel, s-a iniţiat acţiunea ca in fie­
care comună, cu. sprijinul sfaturilor
populare, în această . primăvară să
se înfiinţeze pepiniere de salcîmi,
care în toamnă vor fi plantaţi ţie
păşunile supuse în prezent procesu­
lui de eroziune.
Urmărind înfăptuirea măsurilor pro­
puse, Consiliul agricol raional va
sprijini îndeaproape conducerile u-
nilătilor agricole, astfel ca în de­
curs de cel mult patru ani să se
execute, îndeosebi cu mijloace pro­
prii, întregul complex de măsuri sta­
bilit pentru refacerea păşunilor de­
gradate prin eroziune. In felul aces­
ta vom asigura sporirea considera­
bilă a producţiei de masă verde
lizarea. în întregime a sarcinilor ce
ne revin în domeniul creşterii ani­
malelor.
Ing. C. DĂSCĂLESCU
şeful secţiei creşterea animalelor
Consiliul agricol raional Sebeş
. ¦S!-:o * . .v .....v .................... Xf- •Va><*X
li iiit ! m
lfi!É !
• Locul natal — punct de
plecare in educarea elevilor în
spiritul patriotismului socialist;
° Parcul naţional Retezat (II);.
(pag, 2-a) ;
• Conţinut bogat de idei —
legătură slrinsă cu .viata
(pag. 3-a) ;
• De peste hotare
(pag. 4-a).
-fr d e s c o p e riri a rh e o lo g i r>> Oa ”
R. P. Romîne, ataşaţi militari acredi­
taţi la Budapesta.
General de armată Leonlin Sălăjan
şi general colonel Lajos Czinege au
rostit cuvîntări.
In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la
Bucureşti.
La sosire, pe aeroportul Băneasa,
delegaţia a fost inlîmpinală de tova­
răşul Ştefan Voilec, de adjuncţii mi­
nistrului forţelor armate, dc şeiul
Direcţiei superioare politice a arma­
tei, de funcţionari superiori din Mi­
nisterul Afacerilor Externe, de gene­
rali şi ofiţeri superiori.
Au fost de faţă Jeno Kuli, amba­
sadorul R. P. Ungaro în R. P. Ronii-
Dă, membri ai Ambasadei şi aia.şaţi
militari dc pe lingă unele misiuni
diplomatice.
(Agerpres).
să se înregistreze o productivitate a
muncii pe bazin de 1,209 tone pe post.
Este o realizare dc seamă la obţi­
nerea căreia au contribuit mai nuili
colectivele minelor Felrila, Lupeni şi
Vulcan.
Ttr o s i o l m i n i e r D e v a
Cu trei zile mai devreme s-a înde­
plinit planul trimestrial al producţiei
marfă şi la Trustul minier Deva.
Manifeslind o preocupare susţinută
pentru îmbunătăţirea caliiă(ii produc­
ţ i i şi reducerea consumurilor speci­
fice de materiale, muncitorii, ingi­
nerii şi tehnicienii exploatărilor trus­
tului au realizat în lunile ianuarie şi
februarie o economie pesle plan la
preţul ds cost do I.068.C00 lei.
Succese importante au obţinut în
ultimul timp colectivele de muncă ale
E. M. Ghelar, care a extras peste
pla.mil de producţie al lunii martie
8.000 tone minereu şi E. M. Teliuc,
care a depăşit In aceeaşi perioadă
conţinutul dc metal în minereu cu
4,5 Ia sulă.
Lot C . S. S îu n e d o a F a
Colectivul oţelăriei electrice dc la
Combinatul siderurgic Hunedoara a
elaborat zilele trecute ultimele tone
de otel prevăzute în sarcinile de plan
pentru primul trimestru al anului in
curs. Totodată, oţclarii de aici au
redus rebuturile cu peste 10 la sută
faţă de normele admise şi au asimi­
lat două mărci noi de otel.
tV
Şi colectivul laminorului de profite
de 650 mm. de la acest combinat a
anunţat îndeplinirea planului trimes­
trial cu 5 zile înainte de termen. A-
plicînd iniţiativa de a da zilnic, pe
fiecare schimb, cel puţin 10 tone de
laminate peste plan, laminatorii de
la acest mare agregat au sporit zi de
zi productivitatea muncii, îmbunătă­
ţind în acelaşi timp calitatea lamina­
telor.
Lucrări de curăţare şi îngrăşare Producţia de masa verde
pe mari suprafeţe
Pentru a obţine cantităţi sporite
de masă verde ta hectar, numeroa­
se unităţi agricole din raionul Alba
execută lucrări dc îmbunătăţire şi
ridicar ă fertilităţii păşunilor şi ti­ la hectar cite 200 kg. superfosfat.
netelor naturale. Pînă în prezent,
gospodăriile agricole colective din
acest raion au curului de îndrăci-
nişuri şi arboret si au împrăştiat
muşuroaiele de pe 2.093 ha. păşune.
Rezultate hune în această privinţă
s-au obţinui mai ales la gospodăria
agricolă colectivă din 7 cius unde
s-au executat lucrări de curăţare
pe 35S ha., precum si I“ cele din
Viului de Ios. Galliu şi Ighiu unde
au fost de asemenea curăţate între cestor munci. In felul acesta există pe suprafaţa de 200 ha. s-au adminis­
200 şi 2S0 Iw. păşune.
Alte gospodării colective cum sînt
rele din Alba lulia, Straja. Calda
ele. an luat din timp măsuri pen­
tru aplicarea de îngrăşăminte chi­
mice pe suprafeţe Lot mai mari.
'.
//-Í , ' \ i
¦La G.A.G. din Tmlaş, echipa/de cimp condusă 'dc Homoro'dean 'Aurelia execută lucrări 'dc curăţare a păşunii.
T ELEGRA A
Excelenţei sale D r. SUKARNO
Preşedintele Repu Micii Indonezia
1) J A K A R T A
Am aflat cu profundă mîhnire despre pierderile dc vieţi omeneşti
şi. pagubele materiale provocate de erupţia vulcanului Gunung Agung.
In aceste clipe grele penlru tiv. şi poporul indonezian, exprim Exce­
lenţei Voastre şi familiilor îndoliate cele mai sincere condoleanţe.
Noi şi im p o rta n te
Iiecenl, in raionul Alba. s-an ia­
cul două noi descoperiri arheologice
importante.
La „Citi iiiuri-Podele“. pe un bot
dc deal, amenajai in terase, de pe
valea Bucerzii, cam la o depărtare
de 2 hm. dc sat, pe terenul unde
gospodăria agricolă colectivă ..Ho­
riţi, Cloşca şi Ciişcni' a huit iniţia­
tiva plantării unei mari suprafeţe
cu pomi roditori, colectivul ştiinţi­
fic al Muzeului regional din Alba
lu/iii a identificai o aşezare veche
omenească, din epoca de bronz,
adică de acum 3500 de uni. La să­
parea gropilor pentru pomi, la
adincime de 0,50—0.00 ni. apăreau
fragmente ceramice, păminl ars. ce­
nuşă, cărbuni şi, uneori, oase. Ingi­
nerul Nicolac Colin şi brigadierul
Parlenie Joldoj au informai muzeul
despre acest fapt, ceea ce a dus
alwi, prin observaţiile făcute la [a(a
locului, la descoperirea unei aşezări
importante in acest loc. Stratul de
ndlură are o grosime de aproape
o jumătate dc metru, iar materia­
lele ceramice sini deosebit de carac­
teristice. Urmele de vetre şi pa­
niinlttl dc lipitură din colibe dove­
desc că aici a fost o aşezare de
lungă durată.
Lucrările agricole _de prim ăvară
la fim py! optim
Succesele co lecfrm şîiîo r
din V îîcele
Hotărîti să obţină producţii sporite
de cereale, colectiviştii din satul Vi1-
cele Rele, raionul Haţeg au trecut la
executarea lucrărilor agricole de pri­
măvară de îndată ce timpul a deve­
nit prielnic. In_feh.il acesta ei au reu­ de la S.M.T. Miercurea se execu­
şit ca pînă în prezent să semene ovăz
pe 11 ha. şi trifoi pe 40 de ha. De
ase icnea, pentru ridicarea fertilită­
ţii solului au lost transportate Iu
cimp peste 2.000 tone gunoi de grajd
care este incorporat în sol o dală cu
arătura.
A ceiaş' ritm în to ate gospodăriile colective
Din datele aflate la Consiliul agri­
col rezultă că pînă la 28 martie, gos­
podăriile coleclive de pe raza ora­
şului regional Deva au transportat pe
cimp 11.320 tone gunoi de grajd şi
au pregătit pentru însămînţări 340
ha. De asemenea, pe 120 ha. s-au în-
săminţal ovăz, mazăre, orzoaica ele.
Rezultate bune în această privinţă
au obtinut, mai ales, gospodăriile a-
gricole colective din localităţile Sint-
andrei, Rapolt, Cristur şi Deva unde
s-au pregătit pentru însămînţări 208
ha şi s-a executat semănatul pe 101
ha.
Sub nivelul posibilităţilor se pre­
zintă situaţia la gospodăriile agrico­
le colective din Simeria (preşedinte
Ioao lordale), Tîmpa (preşedinte Vio­
rica Marcu) şi Băcia.
Fir.â în prezent la aceste unităţi,
deşi condiţiile de sol şi climă silit
asemănătoare celor din Sîntandrei şi
Rapolt nu s-au însămînţat decit 23 ha.
La Simeria, spre exemplu s-a execu-
La G.A.C. din Alba lulia, spre
exemplu, a fost îngrăşată cu su­
perfosfat o suprafaţă dc 40 ha., iar
Ia G.A.C. din Slraju şi Gaida de
Jos cile 50 ha. de păşune dîndu-se
In perioada de vegetaţie, pe alte
1.250 ha. sc vor administra ca în­
grăşăminte sare potásico şi nitro-
calcar.
Acţiunea de curăţare şi îngrăşare
a păşunilor este permanent urmări­
tă de către Consiliul agricol raio­
nal. iar acolo unde se observă că
lucrările se desfăşoară anevoios se
iau măsuri pentru intensificarea a-
garanţia că în anul 19G3 produc­ trat 30.000 kg. de superfosfat şi ni-
ţia de masă verde la hectar va
spori în medie cu cel puţin 2.500-
¦>.000 kg., ceea ce va permite ca
animalele proprietate obştească să
aibă asigurată pe tot timpul verii
hrana necesară.
GHEORGHE GHEGRGHÎU-DEJ
Preşedintele Consiliului de Stat
aî Republicii Populare Romîne
O altă descoperire arheologică dc 1
marc importanţă a fost făcută în 1
oraşul nostru, pe bulevardul 0 Mar­ 1
tie, la luci urile edilitare ce se fac 1
la canalizarea şoselei dc centură. 1
Iu fata casei cu nr. 31 a fost des­ )
coperit dc muncitori, la o adincime h
de 2.15 m. lingă un zid roman, in 'i
stratul dc durhriăluri, un tezaur dc 1
monede romane imperiale de ar­ 1
gint. compus din 1.195 piese. Te­ 1
1
zaurul fusese depus intr-un vas de
bronz, din care s-au păstrat numai 1
cilcva fragmente. Acesta este al 1
patrulea marc tezaur dc monede 1
romane descoperit pînă acum şi 1
cel mal important ca număr dc 1
piese şl ca semnificaţie istorică. 1
După primele cercetări ale colecti­ 1
vului ştiinţific al muzeului, majo­ 1
ritatea pieselor sînt dintre anii 1
230—270 era noastră, adică din pe­ 1
rioada de părăsire a Daciei, lucru *1»
ce va putea duce, după un studiu 1
mai amănun(il, la uncie constatări 1
importante. 1
Ambele descoperiri vor fi valori­ J
ficate prin studii amănunţite.
COLECTIVUL ŞTIINŢIFIC 1
AL MUZEULUI REGIONAL 1
1
ALBA IULIA 1
Muncă însufleţită
la Daia
Freamătul muncilor agricole de
primăvară poate fi întîlnit zilele
acestea şi la G.A.C. din Daia. Cu
ajutorul brigăzii de mecanizatori
tă de zor arături şi se însămân­
ţează culturile din epoca I-a.
Pînă la 29 martie aici s-au făcut
arături pe 110 ha. şi s-au însă-
mînţat 30 ha. cu grîu şi 80 ha.
cu ovăz.
tat semănatul numai pe 3 hectare,
iar la Tîmpa pe 9 ha. (?!)
In aceste zile timpul este deosebit
de prielnic pregătirii terenului şi ia-
sămînţărilor, Lractoarele S.M.T. din
Orăşlie sini sosite din vreme la gos­
podăriile colective, iar săminţa ne­
cesară a fost din timp pregătită. E-
xistă deci condiţii ca în toate uni­
tăţile agricole de pe raza oraşului să
fie urgentat ritmul arăturilor şi a în-
sămînţărilor. De acest lucru să se
ocupe însă cu mai multă răspundere
mai ales conducerile unităţilor ră­
mase în urmă, iar Consiliul agricol
orăşenesc să manifeste mai mult in­
teres fată de îndrumarea tuturor gos­
podăriilor colective. In acelaşi timp,
specialiştii din G.A.C. să controleze
permanent umiditatea şi temperatu­
ra din sol şi să se indice executarea
lucrărilor de arat şi însămînţat pe
toate suprafeţele unde condiţiile per­
mit, cunoscut fiind faptul că numai
in felul acesta se pot pune baze
trainice viitoarei recolte.
se va dubla
Paralel cu efectuarea lucrărilor a-
gricole din această campanie, mem­
brii gospodăriei agricole colective
din satul Cut acordă o mare atenţie:
întreprinderii de acţiuni menite să
contribuie la sporirea producţiei de
masă verde pe păşuni.
Astfel, la îndemnul organizaţiei de
partid şi al comitetului executiv al
statului popular comunal, colectiviştii
au sprijinit acţiunea de curăţare a
păşunilor dc mărăcini, cioate, pietre
şi buruieni. Această lucrare s-a exe­
cutat pînă în prezent pe o supraîaţă
de 450 ha. O atenţie sporită s-a acor­
dat totodată şi fertilizării păşunii cu
îngrăşăminte chimice. In acest scop
trocaîcar.
Alături de aceste măsuri, organi­
zarea păşunatului raţional şi îngrăşa­
t a păşunii prin tîrlire vor contribui
la dublarea producţiei de masă verde
la hectar.