Page 104 - 1963-03

2 drums socTmBi" Nr. 2569

Locul natal - punct de plecare U tilaje de mare S e a r ă d e î n t r e b îS 8*0 şa S*aS|MîDJîSBig'S COOPERATIVA
I)E INVALIZI
în educarea elevilor în spiritul productivitate pentru In cadrul acţiunilor metodice din viaţa şi munca lor entuziastă „PROGRESUL" DEVA
organizate de Casa raională de pentru continua înflorire a gos­ strada Dr. Petru Grozn
patriotism ului socialist întreprinderile forestiere cultură din Haţeg, a avut loc la podăriei.
căminul cultural din Băieşti o nr. 2, telefon 380.
• Anul acesta întreprinderile seară de întrebări şi răspunsuri. PETRE BORA
forestiere din regiunile Oltenia, corespondent Execută pentru populaţie ,-i
Hunedoara, Suceava şi din alte Tov. Fărcaş Iulian, preşedinte­ instituţii lucrări de reparaţii:
Pentru cadrele didactice de la bogatul său trecut istoric de o- toare, cu menţiunea că asemenea parii ale larii au fost înzestra­
Şcoala medie „Horia, Cloşca şi raş bimilenar, leagăn de luptă şi lor procedează şi alţi colegi. Pro­ te cu aproape 100 de instalaţii le gospodăriei agricole colective — vulcanizare la : şoşoni,
Crişan“ din Alha Iulia educarea de jertfă; viaţa nouă pe care-o fesorii de (literatură şi-au pus în pentru încărcarea buştenilor in din localitate, a vorbit în faţa galoşi, eisme de cauciuc, an­
elevilor în spiritul patriotismu­ duc urmaşii martirului Floria, plan să redacteze studiul „Oa- vagoanele de cale ferată. Ca colectiviştilor despre realizările
lui socialist şi al internaţionalis­ perspectivele .luminoase ale vii­ gineni şi fapte de pe meleagurile uniune a dotării cu'instalaţii do velope -şi cauciucuri pentru
mului proletar constituie o* pre­ torului. acest gen. în exploatările fores­ obţinute de gospodărie în anul motociclete, biciclete, turisme,
ocupare de bază. In acest sens, noastre zugrăviţi în unele creaţii tiere <din Suceava, de pildă, s-au autocamioane ele.
Incepînd cu prima zi — cu pri­ literare populare şi culte“, pe încărcat anul acesta mecanizat trecut şi despre planul de dez­
cultivarea dragostei elevilor i'aţă mul clinchet de clopoţel — am care să-l prelucreze în faţa ele­ cu peste 60.000 m.c. mai mulţi Comenzile se primesc la
de locul natal poate fi un punct acţionat intens asupra ele­ vilor şi părinţilor lor, în faţa buşteni fufă de perioada cores­ voltare a acesteia. secţie în strada Mihai Vitea­
de plecare. vilor noştri în scopul educa­ populaţiei, din oraş şi de la sate punzătoare a anului trecui. De La întrebările puse de colecti­ zul nr. 1 sau la sediul coope­
asemenea, numeroase exploatări rativei.
au [ost. înzestrate cu tractoare
Locul natal constituie pentru tiv urmărit: le-am prezentat noul şi -să trezească prin aceasta .in­ prevăzute cu trdlii pentru sco­ vişti privitor la ridicarea produc­ Dc asemenea, cooperativa e
un copil — mai ales in fragedă mediu de viaţă şi de muncă, teresul masei de cititori pentru sul lemnului clin pădure. ţiei de cereale la hectar, dezvol­ xecută Ia domiciliul !Clienţilor
tarea şeptelului, executarea unor spălat de rufe, curăţat de !par
vîrsta — ceea ce ţara, in întin­ şcoala care poartă pe frontispi­ operele care vorbesc despre noi; In acest an muncitorii fores­ lucrări agricole de primăvară etc., chel, curăţenie generală in
tieri vor primi şi alte ¦utilaje a răspuns tov. ing. Serafimescu locuinţe, holuri şi scări co
sul ei, semnifică pentru un a- ciu numele celor trei martiri, ora­ să organizeze întîlmri !între scrii­ de mare productivitate care vor mune, Ia preţuri convenabile
du'lt. Sfena vieţii copilului fiind şul atît de vechi dar atît de în­ torii proveniţi de pe meleagurile permite ca gradul de mecaniza­ Ană. de calitate superioară şi la
re la principalele lucrări să In încheierea acestei seri de în­ termenele stabilite de comun
restrînsă, el trăieşte la început semnat, de frumos şi de iubit, noastre şi cititorii elevi sau popu­ ţ depăşească procentul de 60 la acord cu clienţii.
? sulă. trebări şi răspunsuri, brigada ar­
in cercul familiar, al rudelor şi cu monumentele sale, cu insti­ laţia adultă; să redacteze stu­ ’f (Agerpreş) tistică dc agitaţie a căminului Comenzile se primesc la
al prieteniilor, în satul sau oraşul tuţiile lui, cu noile realizări, dii şi monografii asupra unor cultural a prezentat textul „Co­ secţia spălătorie din strada
lectiva să-nflorească". Colectiviş­ Cuza Vodă nr. 37 sau la se­
său şi pe acestea le cunoaşte, pe cu oamenii săi minunaţi. Prin personalităţi literare ridicate în diul cooperativei.

acestea le îndrăgeşte. Cu trece­ lecţiile predate la diferite specia­ trecut de pe plaiurile hunedore-
rea anilor, acest orizont se lăr­ lităţi, învăţătorii şi profesorii au ne şi bălgrădene ori despre fe­
tii au aplaudat îndelung măies­
geşte, se îmbogăţeşte continuu, pus întotdeauna în lumină un nomene literare şi culturale în­
dar imaginea plaiului natal, cu­ aspect sau altul al plaiurilor băl- registrate pe aceste locuri (tipă­
tria cu care artiştii amatori au •>r-<r-s'i—'i—'i—'r^r~'r^ /—>/—>/—»/—./—»r->/—>/—•i—>r->r
noscută în copilărie, nu se uită grădene: operele literare în care rituri, şcoli, ziare şi reviste); să-şi redat prin cântec şi vers aspecte

niciodată. De aceea, sînlem da­ se povestesc despre fapte şi oa­ sporească eforturile pentru cule­
tori să facem în aşa fel încît a- meni din viaţa oraşului nostru; gerea de folclor nou de prin
ceastă imagine să-i fie cit mai evenimentele de seamă petrecute partea locului, de lexic regional, " ÎNTREPRINDEREA REGIONALĂ TRANSPORT- AUTO î

familiară, mai dragă, mai apro­ în trecut pe plaiurile bălgrăde- de proverbe şi zicători cu conţi­ HUNEDOARA-DEVA
piată.
ne; eroii care s-au născut, au nut progresist, direct şi prin c- © II. ^ O /%

In plaiurile natale copilul des­ trăit ori au luptat, au suferit levii lor; să încurajeze în cadrul graful „Patria“; HUNEDOARA :
coperă multe elemente şi aspec­ ori au murit la noi în Alba Iu­ cercurilor literate preocupările Divorţ italian — cinematograful
te de viaţă care-i vor servi mai lia; bogăţiile naturale ale împre­ poetice ale tinerilor creatori din (R a d io „Victoria“; SIMBRIA : Pala cu
tîrziu la-nchegarea imaginii pa­ jurimilor noastre, hărnicia mun­ rîndul elevilor, canalizaidude tot­ care eram prieten — cinematogra­ ANGAJEAZĂ
triei adevărate: frumuseţea şi citorilor din fabrici şi de pe o- odată inspiraţia şi tematica spre 31 MARTIE 1963 ful ,./. PiiUilie“; PETROŞANI; j
bogăţia locurilor pe care trăieşte; goare şi alte asemenea aspecte. realităţile imediate, cunoscute şi Fecioara — cinematograful „Al. Sa­
urmele trecutului; realizările mă­ Orele de dirigenţie au întregit trăite, spre înfăţişarea cu predi­ PROGRAMUL I : 6,00 Cintec, bia“; Rulada husarilor — cinema­ ŞOFERI i
reţe ce se înfăptuiesc sub ochii cunoştinţele şi au adîncit senti­ lecţie a ţinutului nostru etc. joc şi voie bună — program de tograful „7 Noiembrie“; ALBA i
lui, cu repeziciune, astăzi, sub mentele elevilor mici şi mari. E- Profesorii de istorie şi-au propus muzică populară, 7,10 Concert dc IUI.IA : Marile speranţe — cine­ j
conducerea partidului; oamenii vocarea unor figuri atît de dragi mai multe vizite la locurile isto­ dimineaţă; 3,10 Şcoala şi viaţa; matograful „Victoria“; Fii atentă, pentru autobazele .
harnici şi pricepuţi, care schim­ tuturor oamenilor muncii din rice din raion şi regiune; parti­ 6.30 Dansuri de estradă; 9,30 bunicul')! — cinematograful „23 j
bă prin munca lor faţa locului întreaga ţară, ca Horia, Cloşca şi ciparea cu elevii, unde şi cînd Teatru la microfon jpentru ¦copii Aiigust“; SEBEŞ: Carlouche —
natal de la o zi la alta. Culti­ Crişan, Avram lancu, Ecaterina este cazul, la săpături arheologi­ , Povestea unei vieţi“ ; 11,00 Pro­ cinematograful ,Progresul“; Fru­ Hunedoara — Petroşani j
gram muzical cerut de oamenii moaso ‘!.ursite — cinematograful
vate cu stăruinţă, toate aceste e- Varga, eroi ai vremurilor trecute, ce; îngrijirea monumentelor isto­ muncii de pc ogoare; 11,30 Vor- „M. Sadoveanu“; ORAŞ'l IE : Mi­ Deva — Sebeş i
lemente îl vor ajuta mai tîrziu evocarea unor răscoale ce-au fră- rice din 1 calitate; crearea pe Ir.-şle Moscova!; 12,30 Muzică u- rajul — cinematograful „V. Boai­ i
să-şi iubească ţara, să devină un mîntat aceste ţjlaiuri, înregistra­ ling“ şcoală a unui mic nvuzeu şoară ; 13,10 D" toate pentru toţi; tă" ; Soţul so/iei sule — cinema­ )
rea unor succese în întreprinde­ istoric -şi etnografic; studierea is­ I 1.00 Muzică populară cerută de tograful ..Flacăra“; HAŢEG : Re­ i
ascultători ,- 14,30 Interpreţi de găsirea — cinematograful „Popu­ i
muzică uşoară ; 15.30 Din viaţa sa­ lar“ ; BRAD : Partea ta dc vină i
telor patriei t 16,26 Muzică uşoa­ — cinematograful „St. roşie“; LO-
bun cetăţean şi patriot. ră; 16.40 Melodii populare; 17.15 NFA : Vară romantică — ¦cinema­ Brad — A lb a Iulia
Dragostea faţă de locul natal rile zlătene, la complexul C.'F.R. toricului şcolii şi întocmirea mo­ Transmisiune sportivă ; 13 30 Al­ tograful „Minerul“; 'JEIUŞ: Des­
este deci un punct de plecare Teiuş-Coşlariu, pe ogoarele înfră­ nografiei ci; organizarea unor în- bum de romanţe ; 19,35 „Melodii, tăinuiri — cinematograful „V.
în cultivarea la elevi a patriotis­ ţite de pe lunca Mureşului sint tîlniri cu activişti de partid, melodii...“ ; 20 90 Teatru-la micro­ Boaită" : '/.! A'TNA ; Anii fecio­
mului socialist şi, în mod im­ numai cîteva teme din cele viu muncitori fruntaşi, veterani de fon. premiera „Vicleniile lui Scn- riei — cinematograful ..Muncitci­ Solicitanţii se vor adresa la autobazele]
pin“ t 21,08 Muzică de dans,- 22,25 uli“: IU A : Omul dr Ungă line
plicit, a internaţionalismului pro­ discutate în faţa elevilor. război, muncitori care au parti­ Muzică de dans. — cinematograful ..Gli. Doja“ ; A- f.de mai sus unde vor primi şi informaţiile]

letar. Activitatea extraşcolară a în­ cipat la diferite greve şi mişcări P R O G R A M U L II • 7,00 Ciulă POI.DVL DF SUS: Mai tare ca
fanfara reprezentativă a Armatei;
Nu-i mai puţin adevărat că în tregit, la rîndul său, activitatea înainte de 1944, ţărani cate au 7.30 „Viaţă nouă, cintec nou“ — uraganul — cinematograful „23 necesare. i
această privinţă se pot săvîrşi din clasă. La cercurile pe materii participat activ la înfăptuirea re­ program de cintece populare ; 8,00 J
s-au discutat lucrări literare in­ formei agrare şi la munca pen­ Melodii distractive; 8.50 Anun­ August“. t
şi greşeli. ţuri, muzică . 9,00 Muzică popu­
spirate de locui natal, de plaiu­ tru transformarea socialistă a a lara cerută de ascultători ; 9,30 0)u !(fin
Unii — foarte puţini la număr rile, evenimentele şi locuitorii o- griculturii şi altele de acest le!, Estrada melodiilor; 10,38 Muzi­
— nu acordă atenţie cultivări^ raşului şi s-au făcut documentări care, toate, duc La cultivarea pa­ că uşoară; 13,00 Concert deprînz;
asupra realizărilor obţinute de triotismului -socialist şi a interna­
dragostei pentru locurile natale. industria locală; la concursuri­ ţionalismului prolet ar. COMBINATUL CARBONIFER
In acest caz elevii cresc străini le şcolare s-au dezbătut teme le­ n n m JIULUI“ PETROŞANI
gate de specificul oraşului Alba In .iniţierea tuturor acestor ac­
de frumuseţea, bogăţia ori im­ ¦Iulia; prin vizitele organizate în ţiuni, colectivul pedagogic a fost 14.30 Salira şi umorul; 15.15 Din n n fe o r i) le q ie in st«c d isp o n ib il
portanţa acestora, nu sunt ne­ întreprinderile din oraş şi ex­ muzica popoarelor; 15,45 Muzică
voia să-şi revadă satul sau casa cursiile întreprinse în raion şi sprijinit de organizaţia dc partid
din şcoală, de organizaţiile U.T.M. de estradă; 18.55 Muzică uşoa- PKN TRU 24 ORE — piese din fontă presiune ;
părintească. Ei pot fi ademeniţi regiune li s-au oferit elevilor c- lă ; 19.00 Piese dL. estrada !...Mu­ . : Vreme ¦nestabilă .. cu cerul — şuruburi mecanice ;
către cosmopolitism. Alţii, acor­ xemple vii, grăitoare, de muncă şi de pionieri. Comitetele de pă­ zică !nslrumenţa.lă ; : 49,30 ;.Cinlă mai mult noros. Vor cădea
dă, dimpotrivă, o importanţă e- şi de eroism, prilej minunat de rinţi şi sfatul pionieresc au fost orchestra de muzică populară a ploi temporare în cursul zi­
legare a cunoştinţelor ele. viaţă. v de asemenea cointeresaţi. Drept radioleleviz.iunii ; 20,05 Muz.ică u- lei. Dimineaţa, ceaţă locală.
xagerată unor probleme mărunte urmare, ţinuta şi comportarea e- şoară de Gherase Dendrioo ; 20,25 Vin tul va sufla slab cu inten­
ale locului natal. Aceştia obişnu­ letilor, “atitudinea- lor fm-i dc în­ Din repertoriul interpreţilor de sificări din sectorul nordic. ‘•» 'rnţry
iesc să pună în umbră alte as­ Ş.i exemple de acest fcf ş7ar, pu-.Kr,văţătură şi <dc muncă, -în general, muzică populară Aurelia Fălu-Ră- Temperatura uşor variabilă ;
pecte ale vieţii de dincolo de ho­ tea încă înmulţi. Doresc, însă, să dulu şi Nicu Stănescu ,- 20,45 Mu­ minimele vor ii cuprinse în­
tarul meleagurilor lor părinteşti. mă opresc doar asupra obiecti­ zică de dans. tre 4 şi 8 grade, i.ar maximele
între 10 şi 16 grade.
Ei se închistează în capacitatea esle cea dorită. RADIOJURNALE ŞI BULETINE — nituri ;
patriotismului local, nefolosind DE ŞTIRI: 7,00; 13,00; 19,30; PENTRU URMĂTOARELE
dragostea pentru locul natal velor pe care şi le-au fixat pro­ iProf. LASOU TJT -LIV-IU 22,00; 23,50-23,55 (programul ]), 3 ZILE
7,50; -14,00; 18,00; 20,00; 23,90 — pietre polizor {
spre formarea patriotismului so­ fesorii de limba romînă şi de Şcoala -medie „Mama, Cloşca şti Crişan“ (programul îl). Vremea va fi umedă cu ce­
Alba lultia rul schimbător, mai mult aco­ — izolatori ;
cialist şi a internaţionalismului istorie ai şcolii pentru etapa vii­

proletar. — discuri ferodou ;

In realizarea acestor cerinţe nu Lucrări a g ric o le în G .A .S . — tuburi fonia scurgere inclusiv piese
se poate lucra şablon. Elemente­
le de care te poţi servi la Hune­ Lucrătorii din cadrul gospodă­ pînă în prezent cantitatea de de îm binare ;
riilor agricole dc stal din regiu­
doara, de exemplu, nu le găseşti nea noastră, muncesc în aceste 21.600 tone. — ruîmenfi ;
la ,Ilia, iar cele de la Alb,a lulia zile la efectuarea lucrărilor din Pe o suprafaţă de 221 ha. arate
campania agricolă dc primăvară. — ftfinguri ;
diferă de cele de la Lunca Cer­ clin toamnă, care urmează a fi
nii. Fiecare colectiv didactic e Fină în prezent au fost apli­ însăoun.ţaţe cu porumb, s-a exe­ — reactivi ;
cate îngrăşăminte chimice pe o cutat grăpatul şi cultivatul. De
chemat să cerceteze elementele suprafaţă de 2.184 ha., din care asemenea, se continuă în ritm perit. Vor mai .cădea ploi tem­ — perii penfru motoare electrice.
adecvate pe care să le foloseas­ susţinut însămînţarea culturilor porare.. Local, ceaţă diminea­
că, spre a aplica creator cerinţa 850 ha. cultivate cu orz şi 380 ha. ’U f! Livrarea materialelor se face prompt pe baza
din epoca I-n. comenzilor ferme trimise pe adresa C . C. V. J.
educativă desprb care s-a vorbit. păşuni şi fineţe. Totodată, se Fruntaşe la aceste lucrări sînt 31 MA'RTJE 1963 ţa. Vântul va sufla silab pînă Petroşani str. 23 August nr. 2 telefon 301 — 303
Mergînd pe această linie, noi Ia potrivit. Temperatura în
continuă transportul îngrăşămin­ G.A.S. Apoklul de Sus, Sîntămă-
am fructificat din plin, la lecţii ria Orlea, Bîrcea, Petreşti şi Gal- DEVA : Lupani 29 — cinemato- uşoară creştere.
şi în afară de lecţii, lot ceea ce telor naturale, fiind transportată
oraşul nostru are mai deosebit, da de Jos.

mai însemnat, mai de valoare:

Pa real N aţional R eteza t

Vegetaţia Retezatului, deosebit. dc amestec ca diferite esenţe forestiere ml.ui de jneupăn pînă aproape la pc Irisu ri rezultate d in m ăcin area ro c i­
ibelşugală esle puţin modificată ele sau arbuşti: carpen, altui, mesteacăn,
n, fiind în unele părţi aproape vir­ anin, plop. ulm. tei. arţar, frasin, măr 2.000 in. conciliind cu zimbrul, falni­ lo r creşte liiiă r iţ a dc mante.
ilă. sălbatic, sorii, păduccl, salbă moale,
corn. sar. salcie, măceş ş.a. cul conifer al munţilor înalţi, atît dc In iimoave întilnim diferite rogoaze
In acest masiv, de la poalele nulu­
lui şi pînă Ui piscurile pleşuve se In aceste puduri găsim buchete de rus!undit în Retezat. alpine precum şi minunatele orhidee
cced în ordine normală toate zonele unc săihatic (nuc comun), arbore rar
• vegetaţie: păduri dc !uimise piuă in sturc spoitlună, rămăşiţă a vremu­ jneapănul. biţii destul ile înalt, apoi de munte.
’ la 1.200 ni. apoi păduri de răşi- rilor dinainte ilc diluviu. precum şi din ce în .ce mai pitic şi culcat lu pă- Cile mi s-ar putea spune despre fio­
tase în special de molid, urmate de finsinete dr inojdrecm. mitul. cu cit urcăm mai sus spre piscuri, la din Retezat!
rujul subalpin a! jejiihir piliţi, care
deuză încetul cu încetul pajiştilor al­ înspre Gura /.lata. pe faţa unor se întinde pe s;.jir,afeje deosebit de Important este că, în acest munte-
oc, deasupra cărora străjuiesc cres­ căi abrupte, aflăm arborele întregi de
te şi piscurile munţilor, cu prăpăstii pin silvestru, cu o mărturie a păduri­ mari în arest munte, inuori fiind şi fiarc, găsim foarte multe trăsături spe­
spuimîniătoare .şi perspective lingi şi lor din perioada dc după topirea ză­
inuiiatc. pezilor ililuviule. iu amestec .cu ienuperul pitic. In xi- ciale, caracteristice, care-i deosebesc

Intuind în masivul Retezatului. pc Din Gura /.Inia spre Gura Apei şi ceaslă zonă mai puietn îulţlni aninai dc chiar dc munţii învecinaţi şi cu atît
umili dc pe Valea Rialiii Marc. de in sus spre Zlăluiu inlîlnim arborele
străbune de fag piuă la 1.200 m. alti­ mante, săliii pitice, snurdarul, mărişo­ mut mult de Carpaţii nordici sau Âlpi.
Rial de Mori spre Gura /.lata. tudine urmate apoi dc moldişuri curate
hiiil atent al călătorului poale des­ pînă pe la 1.700 ///., mici pilcuri dc rul, afinul şi coacăza. Eiuleinisniele Carpaţilor romineşti
molid, cu cot ouamcnliil in formă de
peri ca uşurinţă păduri întinse dc steag, ană uneori sub protecţia cuvo- Deasupra covorului verde de sma- precum şi cele specifice Retezatului,

'mase ; jte versantii însoriţi — goru- Lacul Lia, a- tald al pădurilor se întind, pc supra­ tcprezinlu bogăţia deosebită a acestui
iat la 1.930 m.
’! iar pe cei umbroşi — fagul, in lljtudine. Este feţe dc niii de hectare, pajiştile alpine munte, din punct de vedere floristic.
ungurul loc pen-
ru staţionare cu cu ierburi şi flori închităioare. Aici cresc o mulţime de specii şi sub­
corturi în parc.
Primăvara, după topirea zăpezilor, specii endemice dintre care cele mai
padinile alpine aţe Retezatului se a- importante sini : Hieracium, a cărui
cojieră cu întinse covoare viorii ale centru genetic este acest masiv, dife­
brinduşelor de munte, sisinei de mun­ rite microspecii dc Poa, Drabu, Aconi-
te, ochiul găinii, ciuboţica cucului şi tum etc.
‘Tonte acestea duc la concluzia că Vedere do pc Valea Sliuişoarci, prin t-re sc urcă Căldarea Văii Rele, aliată la altitudinea de 2.200 m.
degclăruţi. Retezatul a avut o istorie ujogeogra-
lieă aparte de al(i munţi, ţi/utrunl mai la viriul RcleZat, printre păduri dc molid. In ultimul plan se vede Viriul Mare.
O dală cu venirea verii, golurile al­ bine rămăşiţele vechii Hore de munte,
pine se acoperă cu tot felul de plinite. terţiare, fiind mai puţin influenţat de In fiecare vară acest masiv esle pere, specii endemice dc fluturi şi a naturii, activitate care trebuie să re­
Alături de ierburi ce formează pajişti elementele migrante diluviale, după frecventul de o marc populalic dc vul­ muşte, cure sc pot intilni numai în comande producţiei metode şi soluţii
întinse, întilnim numeroase plante cu care s-a produs adevărata explozie ge­ turi, caic vin aici din Balcani, Africa jurul iezerelor din Retezat, de aseme­ noi, biologice, folositoare, contribuind
flori viu colorate, hi luna iunie pre­ netică a eitdemismelor. nea diferiii crustacci' şi o seric de mi- astfel la progresul economic al ţării
domină culoarea, albastră a florilor dc şi Asia cu: vulturul brun-sur, hoi­ cioorguitisme necercclatc.
stinjehel de munte, ale ghiuţurei şi ? tului ş.a. Mîndria familiei vulturilor, noastre.
capei, la care st adaugă violetul roşia­ adevărul monument al naturii, dispă­ In această nune rezervaţie s-nu în­ Aicî se vor amenaja puncte de ob­
rui de mult din restul Carpaţilor şi ecpui cercetări ştiinţifice, privitoare hi
servaţie şi laboratoare alpine, mache­

tic al florilor dc anglielina. Fauna de asemenea s-a conservat Alfii este Zăganul (vulturul bărbos), flora şi fauna masivului de către In­ te, expoziţii şi muzee.

Mai tîrziu, prin lunile iidie-august, mai bine tu aceşti munţi decîl in alţii. care se pare că meri trăieşte încă in stitutele de biologie ale Academici In zona dc protecţie. In colaborare
pajiştile alpine primesc culoarea gal­ Datorită singurătăţii şi sălbăticiei ma­ Custura Retezatului. R.P.R. din Bucureşti şi Cluj, Univer­ cu Ministerul Economici Forestiere şi
sivului se pot mltini urşi, lupi, mis­ Oficiul naţional dc turism, se va or­
benă roşie datorită florilor dc rcli- treţi, vulpi, jderi, dihori şi în maim i ­ Aici mai putem întîlni acvila impe­ sitatea Babcş-Rolay din Cluj, precum ganiza turismul, vlnutoarda şi pescui­
peţi, garofi/e dc munte, omagul gal­ că măsură tisul şi vidra. ¦ rială, gaiţa de munte, ciocîrUa dc şi de către cercetătorii Comisiei mo­ tul sportiv, pentru educarea şi recon-
ben, ditlcişorul, artileria, ghinţura gal­ inutile, cocoşul dc munte, ierunca, ca- numentelor naturii. fortarca tineretului şi maselor munci­
benă. vîrlejul pămintului ş.a. Vinului cel mai nobil şi preţios al primulgul, diferite specii de porumbei toare.
Retezatului este însă cupru neagră, sălbatici, sturzi, bufniţe, ciocănilori, Aceştia studiază ruspîndirca şi eco­
Printre ştirici cresc garofita albă logia diferitelor plante şi animale, me­
de stîncă, lina caprelor, flămhizica de care a ajuns astăzi ţa peste 1.500 de raţe şi gîşte sălbatice, un adevărat re­ tode de îmbunătăţire a pajiştilor alpi­ Acest grandios munte-parc, care
colii, turba surzilor, saxifraga roşie, o- capete. Acest animal sălbatic este so­ fugiu de !nisări rare sau importante ne, găsirea unor soluţii de mărire a străjuieşte impunător ca o statuie veş­
chii şoricelului. înfioraşi dc stîncă, lăp­ cotii aci deosebit de viguros şi dez­ din punct dc vedere ştiinţific ori vî- productivităţii iescrilor alpine cu păs­ nică reprezintă pentru noi un simbol
tişorul, cimbrul mare de munte, clo­ voltat, mărturie fiind diversele pre­ năloresc. trăv, dezvoltarea vînalului la capaci­ al bogăţiilor noastre naturale: aici
poţei pitici de stîncă, gălbinele de mii obţinute de ţara noastră la e.x/w- Păstrăvul, acest delicat peşte al a- tatea cinegetică a staţiunii, experimen­ vor putea admira şi studia minunile
ziţiile naţionale sau inleriiaţiniiale de naturii generaţiile dc naturalişti din
munte, pelinul alb de munte ş.a. li ofce vînătoreşti. pelor de munte, populează bogat, rîu- tarea culturii zimbrului (l’iuus cem- ţară şi străinătate, iar tineretul şi ma­
Iarba roşioară. mierluţele şi ochiul rile, văile şi uncie iezere alpine. bra) precum şi a unor plante medi­ sele populare vor absorbi aerul re­
Avifauna Retezatului este tot atît cinale rare şi ocrotite. confortant, plini de mândrie şi fericiţi
şarpelui cresc ca nişte {)eriui(c lipite de bogată, cu toate că, unele din nut- Bogăţia faunislică a acestui masiv
de stîncă. rile juisări răpitoare sînt, ‘din neferici­ se extinde şi la celelalte vieţuitoare, In viitor, se urmăreşte ca acest parc dc a cunoaşte acest colţ bogat şi în-,
re, (mienhjale cu ‘dispariţii}. tot atît 'pe preţioase 'din punct de ve­ naţional să devină o adevărată bază cîntătbr al naturii.
j JlAntre groTwtişwf, Votb'vaiâşim şi dere. ştiinţifici diferită specii de vi­
materială pentru cercetarea ştiinţifică Ing. IĂGOB ffRAmT