Page 107 - 1963-03

tw

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA COMUNICAT

In zilele de 28—30 marile a.c., a avut loc la Bucu­ şi adincirea colaborării tehnico-ştiinţifice între cele

reşti cea de-a Ill-a sesiune a Comisiei mixte guver­ două ţări, recomandîndu-se noi măsuri pentru îmbună­

namentale romîno-bulgare, de colaborare economică şi tăţirea activităţii in acest domeniu.

tehnico-ştiinţifică. La discuţii au participat din partea romînă tovarăşii :

In cadrul lucrărilor sesiunii, care s-au desfăşurat in­ Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de

tr-o atmosferă tovărăşească şi de înţelegere reciprocă, Miniştri, conducătorul delegaţiei, Gh. Gaston Marin,

Comisia a analizat modul în care au fost aduse la în­ vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi preşedintele

deplinire hotărîrilo sesiunii precedente, adoplînd mă­ Comitetului de Slat al Planificării, M. Florescu, minis­

suri corespunzătoare şi a examinat noi probleme pri­ trul Industriei Petrolului şi Chimiei, C. Tuzu, minis­

vind lărgirea colaborării economice dintre cele două trul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, B. Almă-

t.-c*- '//Vi > MIIIWIM1 Mia a— a — mum» — ţări. şan, ministrul Minelor şi Energiei Electrice, N. Gheor-
Cele două părţi au constatat cu satisfacţie că Iiotă- ghiu, adjunct al ministrului Minelor şi Energiei Elec­

Anul XV. Nr. 2570 Duminică 31 martie 1963 4 pagini 20 bani rîrile sesiunii a doua a Comisiei se realizează cu trice, Gh. Hossu, preşedintele Comitetului de Stat al
succes. Comisia a ascultat raportul privind memoriul Apelor, M. Novac, vicepreşedinte al Comitetului de

tehnico-economic al complexului hidroenergetic din Stat al Planificării, V. Ionescu, adjunct al ministrului

zona Izlaz—Somovit pe Dunăre, elaborat de colectivul Comerţului Exterior, iar din partea bulgară, tovarăşii :

C U EFORTURI SPORITE, mixt de proiectanţi romîni şi bulgari şi a dat indicaţii Jivko Jivkov, prim-vicepreşedinte al Consiliului de

ŞTIRILE ZILEI pentru continuarea muncii. Miniştri, conducătorul delegaţiei, Apostol Paşev, pre­

In ceea ce priveşte .realizarea prevederilor Acordului şedintele Comitetului de Stat al Planificării, Konstan-

U A R E D U C E REA PREŢULUI B E C O S T Prieteni ai cărţii de credit cu privire la sprijinul pe care R.P. Romînă tin Popov, preşedintele Comitetului pentru Energetică
îl acordă R.P. Bulgaria în legătură cu dezvoltarea pros­ şi Combustibil de pe lingă Consiliul do Miniştri, Stoian
pecţiunilor geologice pentru găsirea unor noi rezerve Sulcmezov, prim-vicepreşedinte al Coinitelului de Stal

Elevii şcolii proîesionale din Că- de petrol, s-a constatat că partea romînă şi-a îndepli­ al Planificării, Ivan Todorov-Gorunea, director generat

lan participă cu pasiune la concur­ nit obligaţiunile sale. al Apelor, Panliu Karapantev, vicepreşedinte al Comi­

Oglinda primelor doua luni 476.584 lei sul „Iubiţi cartea“. De la începutul Examinînd posibilităţile lărgirii în continuare a cola­ tetului pentru Construcţii de Maşini, Ivan Pianiciki,
anului, în faţa comisiei de exami­ borării economice dintre cele două ţări, cele două consilier economic la Bucureşti, precum şi alţi membri
Nu înlimplător preţul de cost este cerea la sudarea cilindrilor de la ca­ economii nare s-au prezenlat 273 de elevi care părţi au convenit cu privire la specializare şi livrări şi experţi ai celor două delegaţii.
considerat cel mai sintetic indicator ja degrosisoare, cu sirmă înalt alia­ au răspuns la ţoale întrebările de reciproce în domeniul produselor industriei construc­
de plan. In el se oglindeşte întrea­ tă a mărit mult durabilitatea acesto­ Prin specificul activităţii lor control ale concursului. ţiilor de maşini, siderurgiei, chimiei şi altele, ceea ce Protocolul sesiunii a fost semnat din partea romînă
ga activitate economică .de produc­ ra. Dat fiind marea lui eficienţă eco­ muncitorii, inginerii şi tehnicie­ de tovarăşul Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al
ţie a unui colectiv. In el se înmă­ nomică, în viitor acest procedeu teh­ nii de la sectorul energetic-şef al Printre cei care au dat cele mai va contribui la creşterea volumului schimburilor de Consiliului de Miniştri al R.P. Romîne, şi din partea
nunchează toate eforturile şi străda­ nologic avansat îşi va găsi aplica­ C. S. Hunedoara îşi desfăşoară bune răspunsuri se numără Ioan Al­
niile colectivului. Se ştie însă că re­ bilitatea la un număr din ce în ce munca în diverse secţii şi sec­ bii, Viorel Oargă, Izidor Gîlcoi, Mi- mărfuri dintre cele două ţări. bulgară de tovarăşul Jivko Jivkov, prim-vicepreşedinte
ducerea sistematică a preţului de mat mare de repere. Un alt procedeu toare ale combinatului. Pe vreme hai Dimişoni, Dumitru Mariş, Şteîan Comisia a constatat, de asemenea, rezultatele pozi­
cost este strict condiţională de scăde­ experimentat cu bune rezultate este frumoasă sau rea, în orice con­ Pop şi alţii, care sînt fruntaşi la în­ al Consiliului de Miniştri al R.P. Bulgaria.
rea consumurilor specifice de materii călirea citorva calibre de la caja I-a diţii, ei au muncit în aşa fel ca văţătură şi în practica în producţie. tive obţinute în munca organelor de planificare ale
prime şi materiale, introducerea teh­ cu curent de înaltă frecvenţă. Rezul­ toţi consumatorii să fie mulţu­ La semnarea Protocolului au fost de fată membrii
nicii noi, reducerea rebuturilor, per­ tatele practice au dovedit că însuşirea miţi. Meritele celor care muncesc VASILE TĂT.ĂRUŞ celor două ţări, în coordonarea planurilor de perspec­
fecţionarea procesului tehnologic de şi aplicarea acestui procadeu prezin­ şi veghează în permanenţă la a- corespondent şi experţii ambelor delegaţii guvernamentale. Au asis­
fabricaţie, dezvoltarea mişcării de tă multiple avantaje economice, fapt provizionarea secţiilor din com­ tivă, colaborare care va continua şi în viitor.
inovaţii şi raţionalizări, ridicarea ca­ pentru care va fi promovat cu mai binat cu energie electrică şi ter­ La curăţatul păşunii tat şi Ivan Kinov, ambasadorul R.P. Bulgaria în R.P.
lificării muncitorilor şi altele. multă răspundere. mică, nu se reduc însă numai S-nu mai relevat şi succesele obţinute in dezvoltarea
la atît. Cu seriozitatea ce-i carac­ O dată cu luciările pe care le e- Romînă, precum şi membrii Ambasadei.
Pornind de la cunoaşterea şi respec­ Cele 57.459 lei economii suplimen­ terizează, fochiştii de cazane, me­ fectuează în cadrul campaniei agri­
tare la preţul de cost, obţinute în pri­ canicii de turbine şi pompe, e- cole de primăvară, colectiviştii din Plecarea spre patrie a delegaţiei guvernamentale bulgare
tarea acestor cerinţe, colectivul lami­ mele două luni, au fost realizate şi lectricienii şi lăcătuşii, întregul Pelreşti, raionul Sebeş, participă la
norului de 800 mm al C. S. Hunedoa­ pe seama altor reduceri de consu­ colectiv s-a dovedit a fi şi un curăţatul păşunii. Numai în cîteva Sîmbătă la amiază a părăsii Capi­ energetică şi combustibil de pe lin­ nislrul minelor şi energiei electrice,
ra a desfăşurat în primele două luni muri specifice. De exemplu, consu­ gospodar priceput. Muncitorii au zile, un număr de 430 colectivişti au tala plecînd spre Sofia delegaţia 'gu­ gă Consiliul do Miniştri al R.P. Bul­ Mircea Malila, adjunct al ministrului
ale anului în curs o bună activitate mul de energie electrică a fost re­ făcut din reducerea consumurilor curăţat suprafaţa de 113 hectare. vernamentală bulgară în frunte cu afacerilor externe, Nicolae Gheor-
de producţie. încă de la prelucrarea dus cu 3,5 KWh/lona de laminate, specifice de combustibil şi a chel­ Jivko Jivkov, membru al Biroului Po­ garia şi alţii. ghiu, adjunct al ministrului minelor,
cifrelor de plan, în atenţia muncito­ iar cel de aer comprimat cu 3,96 tuielilor de întreţinere şi repa­ Pentru asigurarea unor producţii litic al C.C. a-1 P.C. Bulgar, prim-vi­ La plecare, pe aeroportul Băneasa, şi energiei electrice, Dionisie Ionescu,,
rilor, tehnicienilor şi inginerilor a stat in.c. pe tona de metal laminat. Tre­ raţii, un obiectiv central al mun­ sporite de masă verde şi de bună cepreşedinte al Consiliului de Mini­ şeful Ceremonialului de Stat, repre­
problema economisirii metalului prin buie spus, însă, că cea mai maro cii lor. Rezultatele sînt lăudabile. calitate s-au desfundat 2.115 m.l. de ştri, care a participat la cea de a membrii delegaţiei au fost salutaţi de zentanţi ai Ministerului Comerţului
reducerea rebuturilor şi laminarea la par1'1 a economiilor la preţul de cost şanţuri pentru scurgerea apei de pe IlI-a sesiune a Comisiei mixte gu­ Alexandru Bîrlădeanu, membru suple­ Exterior, membri şi tehnicieni ai am­
tolerante negative. provin din depăşirea planului de pro­ La sfîrşitul celor două luni din tinetele naturale. vernamentale romîno-bulgare de co­ ant al Biroului Politic ai C.C. al belor delegaţii guvernamentale.
ducţie. anul acesta, în situaţia statisti­ laborare economică tehnico-şliintifică. P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului
Măsurile tehnico-organizalorice lua­ că a preţului de cost, se consem­ P. BLAGA de Miniştri, Gheorghe Gaslon Ma­ Au fost de fată Ivan Kinov, amba­
te au venit în sprijinul înfăptuirii La laminorul de 800 mm. mai există na lapidar: 476.584 lei economii corespondent Din delegaţie au făcut parte Apo­ rin, vicepreşedinte al Consiliului de
sarcinilor de plan. Să amintim cîteva. însă importante rezerve interne, caro suplimentare. Cifre grăitoare, stol Paşev, preşedintele Comilelului Miniştri, preşedintele Comitetului de sadorul R.P. Bulgaria în R.P. Romî­
Respectîndu-se cu stricteţe graficul nu sînt folosite in mod judicios. In pline de semnificaţie, în dosul de Stat al Planificării, Konstanlin Po­ Slat al Planificării, Constantin Tuzu,
de revizie a instalaţiilor pa fiecare loc ca sporul de producţie realizat cărora stau eforturile şi munca pov, preşedintele Comitetului penlru ministrul metalurgiei şi construcţii­ nă şi membri ai ambasadei.
schimb, lăcătuşii de întreţinere au a- să se facă pe seama îmbunătăţirii in­ plină de răspundere a fiecărui lor de maşini, Bujor Almăşan, mi-
sigurat un mers continuu şi fără ava­ dicilor intensivi de utilizare a agre­ om. (Agerpres)
rii a laminorului. Prin modificările gatelor, oale sigură de reducere a
aduse cordoanelor de la rola calibra­ preţului de cost, ei s-a făcut prin TRASAM S i f U l E S C U
tă situată în spatele cajei de blocuri, mărirea timpului efectiv de lucru.
rebutul de laminare, la această fază, Prin .urmare, indicii intensivi au fost Conferinţa pe fără Instruirea agitatorilor In ziua de 29 marlie 1963, s-a stins zonlanţi ai Academiei R.P. Romîne, păstrat un moment de reculegere.
s-a redus simţitor. Datorită acestor depăşiţi cu 1,85 la sută; productivita­ din viaţă, în vîrslă de 74 de ai Consiliului Superior al Agricultu­ Acad. Grigore Obrejan a evocat per­
măsuri în luna ianuarie indicele do tea a scăzut însă cu 1,30 tone pe oră. a Asociaţiei fiîaielişfilor sonalitatea marelui dispărut. A luat
rebut admis a fost redus cu 8.3 tone, din 6. A. C. ani, savantul patriot, cunoscut rii, ai Ministerului Invăţămîntului, apoi cuvînlul acad. Eugen Rădulescu,
iar în februarie cu 12 la sulă. Folosirea mai judicioasă a utilaje­ Sîmbătă a avut loc la Palatul Poşte­ şi preţuit in ţară şi peste hotare, fruntaşi ai vieţii noastre ştiinţifice şi care a vorbit despre valoroasa operă
lor şi maşinilor, sporirea vitezei de lor din Capitală conferinţa pe ţară ştiinţifică a prof. doctor Traian Să-
Tot în scopul economisirii metalu­ laminare, gospodărirea cu pricepere a Asociaţiei filatcliştilor din R.P. Ro- In comunele Toleşli şi Sarmise- academicianul profesor dr. Traian Să- culturale. Au fost depuse coroane de vulescu în domeniul biologiei şi agri­
lui, a fost extinsă laminarea la to­ a metalului, promovarea şi a altor mînă. culturii. In aceeaşi zi, au avut loc
lerante negative la un număr mat metode şi procedee tehnologice avan­ geluza din raionul Haţeg s-a făcut vulescu, preşedinte de onoare al flori din partea Comitetului Central adunări de doliu la Institutul de bio­
mare de profile. In felul acesta, în sate şi organizarea temeinică a pro­ Conferinţa a dezbătut problemele instruirea agitatorilor din toate gos­ Academiei R.P. Romîne, reprezentant al Partidului Munciloresc Romîn, a logie al Academiei R.P. Romîne din
primele două luni ale anului, din vo­ ducţiei, sînt încă rezerve prea puţin legato de dezvoltarea filateliei in tara podăriile agricole colective. Ei au de seamă al ştiinţelor biologice din Consiliului de Stat şi Consiliului de Capitală, Ia Universitatea din Cluj
lumul total al laminatelor finite, pes­ folosite. Valorificarea lor superioa­ noastră, precum şi sarcinile ce revin ţara noaslră, eminent fruntaş al vieţii Miniştri, din partea unor ministere, şi la Universitatea din Iaşi.
te 44 la sută a fost laminat ră va duce fără îndoială la îmbunătă­ lucrătorilor din acest sector în vede­
la tolerante negative. Aplica­ ţirea activităţii de producţie. Pentru rea popularizării pe această cale a fost instruiţi cu sarcinile concrete publice din Republica Populară Ro- instituţii centrale şi organizaţii ob­ Cortegiul funebru va porni de Ia
rea procedeului amintit a dus aceastf, este necesar ca muncitorii succeselor obţinute de oamenii mun­
la economisirea a circa 30 tone sâ-şl ndiciTTÎeconleriîrpregaurea pro­ cii din R.P. Romînă in opera de de- ce le revin în campania agricolă mină. şteşti. Ateneul R. P. Romîne duminică la
fesională. După cîte se vede însă, săvî.rşire a construcţiei socialismului
—-k-'— Vtoixa m ar^xvx-ail«.nr/T» ru a. conducerea lehnico-administrativă şi •în tcU*-a- de primăvară pentru ca lucrările să Sicriul cu corpul neînsufleţit al de­ Sîmbătă a avut Ioc în aula Acade­ grele 11, iar înhumarea va avea loc
proximaliv 600 m.l. profil rotund de comitetul sindicatului de la lamino­ functului a iost depus sîmbătă după- miei R.P. Romîne o adunare de do­
90 mm. Cu acest metal s-aj putea rul de 800 mm. din C. S. Hunedoara in cadrul lucrărilor a fost adoptat fie executate la un înalt nivel agro­ amiază în holul Ateneului R.P. Ro- liu în memoria marelui om de ştiin- Ia cimitirul Belu.
satisface nevoile de fier beton la con­ au neglijat acest lucru. La cursurile noul statut al Asociaţiei filatelişiilor tehnic şi în timpul optim. De ase- niîne. Mii dc bucureşleni s-au perin­
strucţia unui număr de circa 18 apar­ de ridicare a calificării nu este în­ din R.P. Romînă şi a fost ales noul (Agerpres)
tamente, iar din metalul obtiput prin scris nici un lamina tor. Credem că consiliu de conducere al asociaţiei. tuotio,;*,- s-a prelucrat cir-aSi- p]an'UP'-tv1' d a i TM fbţtU cafăfalctmtr pentru a -afla-' ~ t^.cadenucşanul Traian Savulescp.
reducerea rebutului de laminare sub nu e prea tirziu să se intervină a-
cel admis încă 9 apartamente. supra înlăturării acestor lipsuri. Preşedinte al consiliului Asociaţiei peraiiv al G.A.C. pentru această co un ultim omagiu marelui dispărut. Adunarea a fost deschisă de acad.
filatelişiilor din R.P. Romînă a fost
La realizarea economiilor do metal Valorificarea din plin a rezervelor ales Emanoil Ţiulcscu. campanie. Toţi agitatorii au fost re­ La catafalc au făcut de gardă repre- Iorgu Iordan, după care asistenţa a
amintite un aport deosebit l-au adus interne, reducerea consumurilor spe­
inginerii şi tehnicienii secţiei, care cifice pe baza normării lor tehnice partizaţi in mod proporţional pe
s-au străduit să perfecţioneze con­
tinuu procesul tehnologic de lamina­ brigăzi şi echipe.
re. Merită amintite îmbunătăţirile a-
I f a c aALEXANDRU MÂGUREANU însufleţită în campania de primăvară
corespondent
=il=II=II=l!ll=||==||=lilt=fI==;||=lllf=ti==ll=9{=il=il=ll=ll=lI=HI!=ll=ll=ll=Il=ll=ll=li=II=ll==ll=ll=ll=ll=ll=lI

CU PLANUL TRIMESTRIAL Succesele colecfivişfilor Pentru noua livadă s-au să­ Prin desţelenirile făcute recent
ÎNDEPLINIT din Haţeg pat pînă acum 2.000 dc gropi şi cu tractoarele, suprafaţa arabilă
s-au plantat 1.600 pomi fructi­ a gospodăriei ^-a mărit cu încă
feri. 8 ha.

duse sistemului de calibrare de la şi ridicarea calificării muncitorilor Fabrica c h im ic ă - ducţii sporite şi Ia un preţ de cost Corespondentul nostru tov. Au­ La executarea acestor lucrări ANA GLIGOR
caja degrosisoare, prin care se eli­ mai mic decit cel planificat. rel Anca, ne informează că în s-au evidenţiat mai ales colecti­ corespondentă
mină crestăturile la decalibrare, dînd vor duce la reducerea sistematică a Orăşlîe aceste zile la G.A.C. „Ţara Ha­ viştii Ianăş Neiconi, Ionel Şte-
un aspect mai neted laminatelor. Tre­ preţului de cost, oglinda întregii ac­ Cu şase zile ţegului" din I-Iaţeg se munceşte foni, Ion A4icloşoni, Axente Şte- Folosim timpul prielnic
tivităţi. Intr-o telegramă adresată redacţiei înainfe de fermen foni şi Avram Micloşoni.
de către colectivul de conducere al cu deosebită însufleţire la exe­ Cu toate că timpul de pînă a-
Spectacol a rtistic dat de elevi fabricii chimice din Orăştie se spune: cutarea lucrărilor agricole de Pe o goarele G.A.C. cum a fost puţin favorabil lu­
„Colectivul de muncă al fabricii chi­ primăvară. crărilor în cîmp, colectiviştii din
De curind, formaţiile artistice ale elevilor din centrul şcolar Gcoagiu au mice din Orăştie, sub directa îndru­ din Sînpefru Lăpuşnic, raionul Ilia, folosind
'dat în fafa lucrătorilor Staţiunii experimentale din Gcoagiu, a cadrelor di- mare a comitetului de partid, rapor­ Colectivul de muncitori, teh­ Avînd sprijinul mecanizatori­ fiecare zi prielnică muncilor a-
'daclice şi colegilor lor un frumos spec tacol. Cu acest prilej artiştii amatori nicieni şi maiştri de la autobaza lor, colectiviştii de aici au exe- Zilele acestea colectiviştii din gricole au reuşit să însămânţeze
au prezentat noul program al brigăzii inspirat din viata şi activitatea lor, tează realizarea planului producţiei Sînpetru au plantat în livadă ovăz pe toate cele 8 ha. planifi­
numeroase cînlece populare şi o piesă de teatru. globale pe trimestrul I 1963 la dala I.R.T.A. Brad, au îndeplinit pla­ î cutat arături pe întreaga supra­ meri pe o suprafaţă de 5 ha. cate, precum şi 4 hectare cu
de 27 martie“. De asemenea, au însămînţat 8 bcrceag.
De un deosebit succes s-au bucurai solistele Victoria Gitnnancu, Ştefa- nul primului trimestru al aces­ faţă de teren ce va fi cultivat ha. cu ovăz, 2 ha. cu cartofi tim­
nia Slrem}an şi Leontina Mareş precum şi interpreţii Ghcorghe Blămaru, Ma­ Obţinerea acestui succes se dato- tui an cu 6 zile înainte de ter­ cu porumb „5.000“ şi au însă­ purii şi 0,40 ha. cu ceapă, iar cu Atunci cînd nu s-au putut e-
ici Ciorlescu şi Ioan Mitran care au dat viată personajelor piesei. reşte îndeplinirii planului de produc­ men. atelajele proprii şi cu cele două fectua însămînţări, colectiviş­
mânţat cu ovăz, mazăre şi bor- tractoare ale S.M.T. au pregătit tii de aici au transportat la
NICOLAE OPRI? ţie în mod ritmic şi la toţi indicii pentru însămînţări alte 87 ha. cîmp importante cantităţi de
corespondent La obţinerea acestui succes, ceag 13 hectare. In scopul spori­ teren. îngrăşăminte naturale. Pînă în
în fiecare lună, depăşirii sarcinii dc un deosebit aport l-au adus rii fertilităţii solului, pe lotul
creştere a productivităţii muncii şi conducătorii auto, meseriaşii a-
realizării pe această bază a unei pro­ telierului de întreţinere, precum pentru 5.000 kg. porumb boabe
şi resortul dispecerat. la hectar s-au administrat ţreste
400 tone gunoi de grajd, iar al­
COSTICĂ STINGĂ te suprafeţe au fost îngrăşate cu
superfosfat şi azotat de amoniu.
corespondent

prezent au fost transportate

La 150 m. adîrscime j 1.600 tone gunoi de grajd. Din
j această cantitate s-au adminis­

trat cîte 26 tone la hectar pe

suprafaţa de 20 ha. care urmea­

§ n orizontul 150 de la Exploa- Avantajele armării metalice fireş­ 19 afh ne poartă spre alte cărări ză a fi însămînţată cu porumb'
" tarea minieră Muncelul-Mic nu te. nu se reduc numai la atît. Stîl- * subpămîntene. înainte de a ieşi destinat producerii a cîte 5.000
poli ajunge uşor. 7 rebuie să cobori pii metalici ocupîncl un volum mai la „zi" ne abatem şi pe la iniţiatorii kg. boabe la hectar.
cu colivia pulului.
mic, profilul galeriei se reduce in întrecerii. In frontul de lucru sintem Acordînd atenţia cuvenită şi
Dc la tovarăşii care m-an inso­ lărgime, sporind astfel viteza de inlimpinafi cu tradiţionalul salut al asigurării bazei furajere, au fost
lit pină în mină am aflat multe lu­ înaintare. Despre avantajele armării minerilor „noroc bun“. Frontul dc efectuate lucrări de curăţarea
cruri interesante despre munca şi metalice în sporirea vitezei de înain­ lucru dc aici e diferit de celelalte. păşunii pe suprafaţa de 40 ha.
viata acestui tinăr colectiv. Deşi tare ne vorbeşte Iov. Gbcorglic Pop, Echipa execută lucrări speciale dc
aflaţi în virf dc munte, expuşi in­ şeful unei echipe. ALEX. MIHAlLA
temperiilor naturii, oamenii s-au amplasare a viitoarelor maşini, să­ corespondent
luptat eroic cu zăpada din iarna care
a trecut, scutind la zi din creierul — Folosind armarea metalică, lu­ pări de puţuri, suitoare ele. Nici un In livadă şi p e o g o a r e
muntelui, metalul atît de necesar lă- na trecuta, împreună cu cei şase ti- avantaj în plus fată de vecini. Şi
temişli din echipă, am realizai cu aici oamenii sînt tineri. Şi membrii celor patru brigăzi
rii. 7enacitatca şi holărirca vitre­ 40 dc metri de galerie mai trudi ale G.A.C. „Unirea" din Berlhe-
gulut colectiv dc a învinge greută­ După cîteva cuvinte tinerii Gaş- lot dau acum bătălia pentru
terminarea în epoca optimă a
peste sarcina dc plan. Luna aceasta par Maleiaş, Auguslin Crişan şi alţii tuturor lucrărilor din actuala
ne-am angajai să armăm 150 m. de aduc vorba despre întrecere. Aceasta campanie.
ţile se reflectă ccl mai bine in bi­ galerie, adică cu 20 de metri mai era cea mai bună dovadă că nu ră-
lanţul piimelor două luni. Planul In ultimele zile ei au plantat
de producţie a fost îndeplinit rit­ mult lată dc realizările lunii ante­ mîneau indiferenţi fală de cuvînlul îiŢ livadă 800 meri şi au însă­
rioare. dat. mînţat 12 ha. cu ovăz şi mază­
mic, dindu-sc in filus însemnate can­ re furajeră. De cîteva zile au
tităţi de minereu de bună calitate. — Trebuie neapărat să realizăm — lni(ialiva depăşirii planului cu trecut şi la pregătirea terenu­
Planul lucrărilor dc investiţii a fost acest lucru — completă un tinăr 12 la sulă ne aparţine nouă şi-ar fi lui pentru însămînţarea porum­
realizat în proporţie dc 109 la sulă. miner. Altfel ne-o ia schimbul l.din bului. S-au executat arături pe
brigada Iov. Fekete, înainte. Ştim cti păcat să ne oprim, la jumătatea dru­ mari suprafeţe, iar cu atelajele
mului — ne spune ulemistul Dioni­ proprii s-au transportat în cîmp
f nlrăm în mină. Străbatem gale- loti ce avem dc făcut, Criteriile cu sie Silvestcr, mezinul echipei. care şi s-au împrăştiat pînă acum 180
a rin principală ce măsoară pes- tone gunoi de grajd.
'e 700 de metri, din care mai bine care ne-am angajat în întrecere sini nu dc mult şi-a sărbătorit majora­
de jumătate este armată metalic. Re­ Merită subliniat şi faptul că
cunoscute. Executarea unor lucrări tul. Dorinţa şi hotărîrea fiecăruia dc pentru sporirea producţiei de
tine alcnlia sistemul dc armare. Co­ masă verde pe 36 ha. păşuni şi
lectivul de ingineri şi tehnicieni al de calitate şi depăşirea planului cu a cişliga întrecerea a găsit noi re­ fineţe colectiviştii de aici au
exploatării, fiind preocupat de re­ efectuat lucrări de curăţare.
12 la sulă. Ne mai rămîne un sin­ surse morale si forlc de muncă în
P. FĂRCAŞIU
gur lucru : să muncim organizai şi Grindurile inimoşilor mineri.

cu clan. l’ără îndoială ru prin intensificarea

ducerea consumului specific la lem­ Spunând aceasta, tânărul poate s-a Filmului lu lucrările de investiţii şi
nul dc Plină a găsit şi soluţia. Şine­ ghidit la reorganizarea muncii care extinderea armurii metalice, mine­

le de vagonel nepracticabile au fost a avut Ioc în echipă, sau la faptul rii vor spori mai mult numărul ce­
valorificate în stilpi dc armare cu că în prezent, se lucrează simultan lor 53 m.c. lemn de mină economisi',
consolă Simplu, practic şi ingenios, în două fronturi. In minte poate i-a pe această cale. Punerea în valoare
noul sistem permite montarea şi re­ venit şi angajamentul întregii echi­ înainte de termen a noi zăcăminte G.A.C. Geoagiu: Aspect de Ia aşezarea viţei altoite în lăzi pentru pus la forţare.
cuperarea lor cu uşurinţă in orice pe dc a nu lipsi sau întârzia nemo- va asigura noi. fronturi de lucru. In foto : Brigada viticolă condusă de tehnicianul horticol Doboş Aurei.
condiţii.
livat niciodată. S TRUTÂ Foto : V. ONOIU

corespondent