Page 108 - 1963-03

DRUMUL SOCIALISMULUI
PAG. 2
CONSTRUIM — linogravură.
SCHEAU MARCEL
cercul plastic — Lupeni
Cînfec de ofeîar
Mi-s palmele aspre şi tari
şi în căuşul lor,
ca-ntr-o vatră de cuptor,
fierbe oţelul.
Mi-s palmele aspre şi tari
ca oţelul ;
cu ele
cobor la picioarele mele
tot ceful ;
cu ele
dărui trandafiri şi stele;
cu ele
spun tot ce am de spus
şi steagul roşu îl înalţ
mereu mai sus. VICTOR NIŢA
Cercul literar „Flacăra“
Io dormi, copiii mea
fiicei mele lanula.
Tu dormi, copila mea,
deschide-ţi aripidaLele spre vise.
In zarea lor,
ţi-am aprins un soare roditor.
Iar în grădina somnului îţi desfăşor,
o mare de surîs şi de narcise.
Tu dormi cu aripioarele deschise.
Tata veghează peste vise.
Âîîi ne, ca după fiecare noapte,
jucăriile, cana cu lapte,
al zorilor sărut,
vor fi în locul cel ştiut.
dormi lin cu aripioarele deschise,
taie veghează peste vise,
ca o sica.
Tu dormi, copila mea.
ALKJS SEVA.STfÂNOS VLAHOS
CefotfI literar „Flacăra"
Hunedoara
O S III o s
Vostok după Vostok luîndu-şi zborul
Se logodesc in drumul lor cu zorii,
Apoi revin Ca în april cocorii,
Puftînd drept steag pe arlpi-viitorul.
Cu comuniştii zburători spre stele
Fămîiilu.I a izbucnit din carapace
Pin (indu şi năzuinţa lui dc pace
Ş'i flamură lui Leriin printre ele.
11 pe taine ce pareau grozave
Nimic nu c-mpotrivă să ne steie
Cuiînd vor galopa pe căi lactee
Fulgerător de suple astronave.
TRAIAN 1-ILlMON
cercul literar „Ion Slavici"
Deva
$ O F E II F L
Toate se petrecuseră cu iuţeala
fulgerului, in fracţiuni do secundă,
din goana mare a maşinii care iriai
fugea încă înghiţind kilometri.
Cimpeanu mi-şi putea da seama
deocamdată cum s-n înlimplat. Era
cuprins de panică. Fipaindu-şi frun­
tea, degetele se lipiră între ele. Mai
mult din iustinei docil din nevoia de
a-şi opri sîhgele, fixă volanul cu
coatele şi îşi legă fruntea eu ba­
tista. „Ce-a fosl?l.., ce-a fost?!“... —
repeta el. Nu îndrăznea sa privească
in urmă. Eră de ajuns că mergea,
că pulea merge. Influenţat de gîndu-
rile infierbinlăle ce-i puneau între­
bări la care nu putea răspunde, re­
constitui accidentul. Inconştientul ii
Înregistrase că pe o peliculă toate
amănuntele. Fină şi numărul pietrei
kilometrice, 32. Privi din marginea
şoselei, imparţial ca un judecător.
„Căruţa cu paie, distanţă 200, bun..."
„Talra“... maşina lui ajunge la căruţă...
dar „Talra“, ce caulă „Talia“ ?!... in­
tră pe aceeaşi linie, se frecă de ei,
fierul il loveşti, spunje cjraiiiut... apoi
maşina lui merge înainte“... Ce-a ră­
mas in urmă îl Nimic, adică „Tatra"
îşi vede de drum, Căruţă la fel, iai
„Prag.-i"... Fi da, „Praga“, vine după
el. De ce? Doar nu-s victime'. N-a-
venu cum să fie. Şoferul înregistra­
se poziţiile oamenilor. Singurul acci­
dental era el. Simţi că un început de
Nr. 2570
Mo me n t i s t o r i c 6 Í DRAGĂ MI-E MUNCA PRIETEN ADEVARAT
Uf S-O CÎNT... Vasile Ariton se foia pe locul lui netul tehnic aşteaptă o armată de
comune oferă cititorului satis­ ben, „Cea dinlii scrisoare") de parc'ar fi stat pe jăratec. Scaunul specialişti...“.
Satul in opinci a răposat facţia dc a găsi o deplină con­ simt mina caldă, tovărăşească, Pe cine scîrtiia din încheieturi şi cei din sa­
de mult şi nimeni nu-i doreşte cordanţă înlre faptele inregis- a colectiviştilor pe care ii în­ badea-a-ndrăgit lă priveaţi din loale părţile spre el. Totul ii păru simplu pină la idee.
reînvierea. Imaginea ţăranului li ale nemijlocit, documentar, drumă. Inţelegînd gfeşit gestul, Ariton îşi De unde s-o ia ? Oricît se concenlră
zdrenţăros şi scheletic inlilnit de călre reporter şi transpune­ Geaba miii(lnili(ă-ini spui. spunea : „Şi dac'am fost criticat?,.. Ce întîrzia să-i vie.
in paginile lui Caragiale sau rea pe plan artistic a dalelor Anihilat în trecut de spiri­ Că alia, ca tine nu-i. vă pasă ?“... In realitate ti venea să
Vlahută, pc pînzele lui Bănci- selectate din realitate de că­ tul proprietăţii private şi de .Negricioasă la sprinceană, intre în pămînt de ruşine. Se inlilni Ia bibliotecă cu Miron
lă sau Ciucurencu, aparţine tre prozator. Confruntarea a- dependenta ţăranului iată de Mhidră ca o cosiuztrană, Dragii, secretarul organizaţiei de ba­
de acum trecutului; a rămas ceasla demonstrează că lite­ pămînt, sentimentul demnităţii Că rnie ini-a căzni dragă După terminarea şedinţei se stre­ ză U.T.M. Acesta îi observă adincit
in istorie doar ca mărturie a ratura noastră nouă este te­ umane determină personajele Una harnică, nu şagă. cură cit piiiti mai repede afafă din in glnduri şi-l întrebă:
unui întuneric de veacuri. meinic ancorată în realitate, că să-şi scruteze trecutul şi s-o Care, rău s-a-ncwnclat sală, se opri Ia garderobă şi îşi îm­
ea reflectă cu fidelitate viaţa. rupă cu el, în forme şi gesturi Să niu-ntri ucu. la supat, brăcă pardesiul din mers. Era o zi — Ce te frămîntă Aritoane?
Regimul democrat-popular a dramatice incompatibile, in l.a săpat şi la plixnt frumoasă, de început de toamnă. Soa­
consfinţit împlinirea unei as- In paginile antologiei, scrii­ aparentă, cu eiica noastră. Să Şi la panii la alinii. rele il mîngiia cu raze blînde şi cal­ — ...Nimic. Caut şi eu o carie.
pirafii multiseculare : elibe­ torii reuşesc să surprindă con­ r.e explicăm. Bfitrînul Szilvesz- La încercuit, la vlr... de, îşi propuse o plimbare prin îm­
rarea totală şi definitivă din secinţele etice, adinei, inti­ ler Gcispăr (Rovâcs Gydrgv, Şi-oi lua-o dc solie. prejurimile oraşului. Acolo, in liniş­ — S-o căutăm împreună.
jugul exploatării. me, ale deplinei colectivizări „Reînvierea lui nea SzilvesZter Că nu-i altă fată-n sat tea ndlurii, îşi pulea depăna în voie După multe discuţii, secretarul îl
a agriculturii. Ceea ce se re­ Gâspâr") se desparte de solie, Cu chipul mai luminat. giiidurile. „Ce i-o fi venit lui Mihai află intenţiile. (Nu-i spuse că e la
Prin colectivizarea completă marcă de Ia prima vedere esle după mulţi ani de căsnicie şi .Viei, in satele vecine să se iă de mine ? Ieri, Ia o bere, ne- mijloc o răzbunare) Mjron Dragii zim-
a agriculturii ţăranii, conduşi înţelegerea profundă a faptu­ se mută in casa feciorului său. Alta să litere mai bine. ain simţit bine şi acum...“ bi îngăduitor şi zise :
de partid, au înregistrat o lui că transformarea socialistă Dc ce 1 Flăcău sărac, s-a că­ — O s-ajungem şi la inovaţie dar
victorie şi asupra lor înşişi, a- a agriculturii i-a redai omu­ sătorit cu o fată cu zestre şi Pe Lazăr Mihai, şeful lui de echi­ s-o luăm uşurel. Şi-l rugă să treacă
sup/a apăsătoarei obsesii a lui demnitatea strivită de ex- a devenit, în propria-i casă, o pă. Ariton il cunoscuse anul trecut la pe Ia organizaţie. Acolo i se dete o
proprietăţii individuale a pă- ploatalori în veacuri de obi­ slugă a neveslii. Abia după o serbare, urmată de dans. Venise cu broşură de unde află lucruri neştiu­
mîntului care le-a adus atîtea dă, ajutîndu-1 să-şi regăsească triată echipă. Băieţii unul şi unul, ni­ te de el. Mai descoperi că strungul
suferinţe. A fost o victorie, ce intră in colectivă i se lim­ mic de zis. Stăteau Ia masă şi beau are taine pe care dacă nu le cunoşti,
mare, cărl concepţiile învechi­ bere direcl din sticlă. Văzindii-i că maşina se încăpâţinează să dea tot
ce poate. Cînd o înapoic, i se reco­
te erau înrădăcinate adine $i personalitatea şi să .şi-o afirme. pezeşte temeiul şi sensul ega­ mandă alta în care erju descrise me­
nu găseşte loc, Mihai îl invită la ei todele de slrunjire rapidă. Apoi tot
Azi omul nu se mai sfieşte,
demult. îşi declară mîndru bucuria : lităţii conjugale, abia acum re­ Fruntaşă- la masă. Atunci se împrieteni a- la îndemnul organizaţiei, se înscrise
„Mai înainte, cînd erau la nasc in sufletul său valorile iit de' riHlt cu băieţii, incit aceştia la nişte cursuri do perfecţionare.
Procesul acestor transfor­ otice, demnitatea, libertatea. E gospodărie cerură să vină în
mări complexe şi pline de meritul lui Kovăcs Gydrgv de Trecuseră ci leva
semnificaţii din conştiinţa ţă­ a fi subliniat resorturile inti­ Tutu cu linze subţiri echipa lor. Ariton 5HSSSESE5ESE525252SE5H5E5H555H luni de la intil-
rănimii noastre se oglindeşte niâiâiâ'i 'ăSiStâ! '.ISiSiSi Ca pupii de trandafiri. s-a familiarizat re-
permanent, în toată diversita­ me ale candidului dintre pre­ pede cli noul său
tea, în operele înmănunchiale \im : zent şi trecut, sesizat în ca­ S i cu In i ii Iu tin g ă lrta t e SC H IJĂ nirea cu secretarul
sub titlul „Moment istoric“. drul familial rostrîns. Rcnun- şi Ariton făcea
lîrid la dependenta fată de Tesut dlfi raze de soare. loc de muncă.
Ceie două volume ale anto­ DE LECTOR sofie, eroul se neagă şi pe Cu "uraniu la ureche, Echipa era mereu 52525252525252525?5252525252SH progrese însemna­
logiei continuă o frumoasă ac­ sine cel de altădată şi îşi a- llamictl-l fără pereche. te. Infr-o zi. când
ţiune iniţiată prin publicarea rt, Ş l ,;ji;,VSifii;*1 firmă public sentimentul dem­ In grădină, pe ogor, fruntaşă şi el evidenţiat în riad cu trecea pe lingă maşina sa, Miron Dra­
culegerilor de reportaje „Ma­ nităţii de care a devenii con­ T. în fruntea tuturor,
rea de aur“, „Comoara cea putere boierii, noi ţăranii, ştient. Si cu inimile ile ziuă ceilalţi. Nu-1 durea nici capul. In ul­ gii il înlrebă :
mare", sau a versurilor din parcă trăiam sub pămînt. A- Şase zilc-li suptăinînă
„Primăvara de aur“. Dovadă cum am ieşit şi noi deasupra, In paginile antologiei se Lucretr.ă-e "o-pndurir tima lună — şi aici Ariton contribui — Ei, cum merge ?
a preocupării permanente a la suprafaţă, la soare“ — măr­ impun atenţiei cîtcva portre­ Rodit! fnai bogat să lie.
turiseşte o ţărancă din Te­ te prin măiestria cu care au Feciorii n vor mireasă. din pliri —• echipă nu-şi realiză pla­ — Nici-o idee, răspunse aresta
creatorilor de a oglindi prompt leorman (Zaharia Slaiicu, „Pri­ fost conturate. Activista de Mamele, unui in casă. nul Lazăr Mihai îl critică aspru în posomorit,
realitatea în dezvoltarea ei măvara de aur“). paitid Loontina din povestirea Chiar şi din salul vecin
impetuoasă, paginile acestea cu acelaşi titlu a lui Pop Si- Petitorii zilnic vin. şedinţa de producţie. „Parcă nu-mi — Răbdare, vine şi ideea, il iticu-
demonstrează torta revoluţiei înscrierea în gospodăria co­ mion înţelege că „de ţoale pe Că nricuie vrea sofie pulaa spune intre patru ochi ce avea ra|ă el.
noastre conduse de partid, în­ lectivă esle rezultatul maturi­ lumea asia răspund comuniş­ Fruntaşă-n gospodărie.
registrează drumul ascendent al zării politice a ţărănimii. Pe­ tii . Tocmai de ar eea organi­ de sptis“, se gincli Ariton. Intr-o dimineaţă, Ariton fu chemat
ţărănimii spre bunăstare ş; pro­ tre Dună, eroul reportajului zează pentru colectiviste ac­ Âşdori A doua zi, Ariton se apucă de lucru la maistrul secţiei. De ce îl chema?
„înălţimi“ de Ştefan Glieor- ţiuni care să ridice nivelul lor o nevestică Cică Mihai i s-ar fi plins că dute
ci*1es. ghiu, după ce şi a dat cere­ de conştiinţă. fără nici-ri tragere de inimă. Şetul o viaţă ruptă de colectiv, slă l osum-
rea, exclamă : „Vreau să fa­ T f dori n nevestică rl? ot lupă se apropie de el şi-l între­ llăt şi cum termină lucr o ia la
Volumele (primul de repor­ cem şi noi co-au tăcut de mult Tot din aceeaşi categorie far înaltă şi subţirică. bă : sănătoasa. „După ce m-a on grh de
taje, iar al doilea de nuvele, alţii, să ieşim la soare !“, ex- parte Vasilen Nulului (F. Săl- Mîndru cu o gnrofită tată cu toţi, se viră şi i: viaţa nea
schite, povestiri) se comple­ primindu-şi, concomitent şi o cudeanu, „Dani cu împrumut“), Să poarte ir. catriutu. — Unde-ai dispărut ieri? particulară", a răspuns Ariton celui
tează, constituind de fapt o dorinţă total realizabilă. Cinci Vasile Vrabie (D. Tgnea, Iar la lucru eu să lie. — Am avut treabă, răspunse tină­ rare aduse vestea. Cînd deschise uşa
unitate organică. Primul vo- e ales preşedinte, el îşi dez­ Conştiinţă“) sau preşedintele Fruntaşă-n gospodărie. rui flegmatic. de la biroul maistrului, văzu pe şe­
hun, unde la loc de frurde li- văluie noi dimensiuni, «Iove gospodăriei agricole din schi­ Cu luna de dimineaţă — l e au căutat băieţii să mergem ful de echipa : îşi slrivea ţigara'iu
gurează cuvîntările rostite de uind „un om deschis, însuflclit ţa „O zi ca oricare alta“ de la club.
scriitorii fruntaşi (Arghezi. şi luminat de visul rânduielilor Veress Zoltan. Să mi se spele pe lată Ariton. se Încruntă şi îşi văzu de scrumieră. „Dacă nu încetează, o 'ă-
Bcniuc, Căiinescu, Nagy Isl- noi, colectiviste“. Zorii zilei tind se crapă ale lui. ini cer transferul în alt sector şi-am
, van ş;a.) la -Sesiunea extraor­ Chim :tac3 unele personale Să fie, /)? chnp, la sapă. — Cu mine să nu tari pe supăra­ teiminflt povestea", gincli Ariton.
dinară a_ Marii Adunări Na­ Conştiinţa că demnitatea u- nu s-aii dc barasat definitiv de La plivit. In secerat tul
ţionale"” din aprilie 1962, ca şi mană a devenit o trăsătură roininisi enţele trecutului, ele Şi Ia fin In adunat. Maistrul ii strînse mina şi-l pof­
paginile beletristice ale volu­ nouă, fundamentală a ţăranu­ sini remarcabile prin conştiin­ Cerul ca intr-o oglindă — Nu-ti convine?... Fot pleca.
mului secund reprezintă re­ lui colectivist este prezentă ţa cu rare luptă împotriva a- Murtca-% rodnică s-o prindă. ti săr şadă, apoi îl întrebă :
Hunedoara flexul pe plan artistic ai în ţoale actele vieţii acestuia. ceslora. S-o reverse-n unde-albastre — Unde mă rog ?
schimbărilor survenite în via­ Ea stimulează spiritul de ini­ Peste plaiurile noastre.
ta ţărănimii noastre. ţiativă, capacitatea de organi­ Triumful noului in viata şi -— încotro văd cu oc-hii... M-ai adus — Cum te mai lauzi cu viaţa 7
zare, dorinţa de mai frumos conştiinţa ţărănimii noastre co­ DRAGOSIN MARIA aici să mă faci de rîsul lumii ? Cum să mă laud?.....Mi ia pe o- <>-
îngemănate, cele două vo­ responsabilitatea tată de se­ lectiviste e evident. .Sub în­ Vinţul de Jos, raionul Alba iile" gincli Arilon.şi zise privind pe
lume se completează şi se meni. Bokor D'avid, persona drumarea partidului, in întrea­ Mihai Lazăr dădu drumul la o cas­ flicis SIAtt» coful t\a tv*s •
confirmă reciproc. Reporterul jul lui Szabo Gyula („Ploaia ga Iară. se desfăşoară o re­ cadă dej rus Ş'iB1• trasa cozorocul şep­ — Depinde în ce problemă.
şi prozatorul — adesea una şi de aur“) e intolerant fa|ă de voluţie grandioasă pentru for­ cii peste ocni."
aceeaşi persoană (N. Velea, de cei nepăsători, cărora Ic face marea conştiinţei noi. socia­ — Te-am înlrebat aşa, in general,
pildă) — se apleacă asupra o critică aspră, dar binefăcă­ liste. Ar fi bina să laşi glumele, zise Arl-
aceleiaşi realităţi, oglindind-o toare ca o ploaie. Inginerul lon, şi-i dădu una, în glumă, pesle apoi continuă : Sintem in ilţiimiţi de
însă cu mijloace artistice di­ agronom Cornel Ropoteanu prof. DUMITRU MURCiU mină. felul cum lucrezi. Tovarăşul Lazăr
ferite de la reportaj la povesti­ (Vinciu Gafila, „Linia dreap­ Şcoala de 8 ani nr. I
re. Investigarea unor aspecte tă“) sau Traian (M. R. Iaco- Alba IuIia — Şi dacă nu vreau ? te-a propus şef de echipă in locul
tul. EI primeşte altă muncă.
Biblioteca su cele mai bune rezultate F o l c l o r h u n e d o r e a ii Vezi-ţi de alţi clienţi.
„îşi dă seahia c-a făcnt-o de oaie — Pe mine? îngînă uitindu-se mi­
In urma încheierii celui de-al II-lea concurs bienal şi acum vrea să mă îrnbune, dar cii rat spre cei doi.
„Biblioteca în slujba construcţiei socialiste", Comisia mine nu-i merge“, ghidi Ariton, în-
regională a stabilit următoarea ordine de clasificare lorcîndu-i spătele. Nu-i mai pulea su­ Ridicindu-se în picioara şi uitindu-
a bibliotecilor fruntaşe: feri pe Mihai, şi hotărî să se răzbu­ se ia ceas, maistrul le dădu de înţeles
ne înlr-un fel. Cum? Nu ştia nici că întrevederea luase sfirşil, iar de-
BIBLIOTECI RAIONALE el. In orice caz nu-i va rămine da­ aGiim să pornească la treaba.
LOCUL I. Biblioteca raională Sebeş ; tor. De bălul n-o să-l bală, dar cum­
LOCUL II. Bibliotecă raională Alba ; va lot !-o face. După cîtevn zile îşi După terminarea schimbului, Vasile
LOCUI. III. Biblioteca raională Brad. schimbă planul ; îi veni altceva în Ariton păşea alături de fostul lui şef
minte. „Am să-i arăt eu cine-i Va­ de echipă. Era prima zi de iarnă. Din
BIBLIOTECI COMUNALE sile Anton" şi se duse diract la bi­ nori cădeau fără încetare fulgi de ză­
LOCUL I. Bibliotecile din Miercurea şi Pelrcşli — blioteca tehnică a uzinei de unde îm­ padă
raionul Sebeş ; prumută o sumedenie de cărţi.
LOCUL IT. Bibliotecile din Teiuş, raionul Alba şi — E prima zăpadă, întrerupse Mi­
Berthelot, raionul Haţeg ; hai tăcerea.
Cfoaie atid e lăm uţă — „Vrei să te faci inginer ?" ti Cu gindul aiurea, Ariton încuviin­
rise un coleg pe eînd Urca scările ţă prinlr-o înclinare a capului.
spre cameră.
Mihai se aplecă, făcu un bulgăre
Foaie verde lămîiţă Căci Partidul nc-a-ndrumat. — „Ce-ai tu de-ncolo?“, îi răspun­ de zăpadă, ameiiintîndu-şi prici anul.
Ei conduce ţara bine se Ariton înţepat şi-şi văzu de drum. Acesta o luă la fugă şi bulgărele nu-1
Caut şi eu mîndrUliţă, Pentru mine, perKru tine, nimeri. Ariton sO opri privindu-.şi
Că mi-e viaţa mai bogată Pentru noi şi pentru voi Trintit pe dormeză citi pe nerăsu­ lung „adversarul", işi dădea seama că
Cum n-a mai fost niciodată. flate primele zece pagini. Nu înţele­ are un prieten bun, adevărat. A!",<i
Voiţi munci în colectivă Care-am scăpat de nevoi. gea mai nimic. Răsfoi apoi cartaa şi
Sacii să nc sica în stivă Pentru gri ja-i părintească se încurcă in calculele tehnice. La fel îşi aduse aminte de răzbunare. 7im-
Şi avînd belşug bogat Partidul să ne trăiască ! de complicate erau şi celelalte lu­ bi. Apoi se holărî totuşi să nu rc
M-apuc şi eu de cîntat. Auzită dc IOAN DAVID de la crări. „O invenţie n-o să pot realiza, nimfe la inovaţie.
Şi-oin cînla mîndră-amîndoi
TENAŞBSCU IOAN, colecti­ dar o inovaţie tot fac. Trebuie numai CORNELII) BUDA
LOCttL III. Bibliotecile din Luncoiul de Jos, raionul Fericirea vieţii noi, vist în satul Bucium, raionul ideea, că după aceea e uşor. La cabi- cercul literar „fon Slavici" De-,
Brad, Sălaşul Superior, raionul Haţeg, Vinerea, raionul Viaţă nouă, trai bogat Oră.ştie.
Orăşlie, şi Vinţul de Jos, raionul Alba.
MENŢIUNI : Bibliotecile comunale din Blandiana, ra­ 05a dea rare-m i place mie Cărţi pentru copii
ionul Oră.ştîe, Dobra, raionul Ilia, Hăşdat, oraşul re­
gional Hunedoara, Pianul de Sus, raionul Sebeş şi Badea care-mi place mie I,a arat şi semănat. Mihai! Eminescu, Făt frumos clin lacrimi. Ilustraţii de Mar­
Toteşlî, raionul Haţeg. Lucră la gospodărie Dar şi eu bădiţă dragă cela Cordescu. Editura tineretului, 32 pagini _ 4,25 lei.
Cu tractorul pe ogoare Oi ii prima in brigadă. La Fontaine, Fabule. Versiune romînească de Tudor Arghezi.
De cînd soarele răsare. Voi munci, aşa să ştii Ilustraţii de Mircea Marosin. Ediţia a treia adăugită. Editura 1
Nu-i fecior ca el în sat Dc pe vale pînă-n vii neretului, 96 pagini — 12 lei.
Şi din zori pîn-la-nserat
Cassvan Sarina, Intre pană şi spadă (povestiri). Editura fi-
Ca să strîngcm rod bogat. neretului, 136 pagini — 3,50 lei.
leşin îşi face loc in stomac. Nu era na maşina spre casă. Simţea un tel P e s te plai Iar colo la cununie
un perico’ Curentul de aer rece năvă­ de sfîrşeălă din cauza durerilor de hunedorean Să vezi bade veselie Luscalov P„ Tăuraşul. Editura tineretului, 64 pagini — 3,50 lei.
lea peste el in cabină prin geamul Ia cap. Trebuia să ajungă mai re­ Şahighian AL, întrunirea. Editura tineretului, 28 pagini —
spart. II ţinea treaz. — „Am făcut un pede acasă, apoi, după ce se va în­ La -oi la gospodărie. 2,50 Iei.
acei... adică, n-ani făcut nimic. Alunei griji puţin, să predea maşina la ga­ Peste plai hunedorean POŞTA LITERARA t
de ce fug?! Părăsesc locul accidentu­ raj Muncitorii de la furnale au vrut Creşte griul an de an ; f
lui... dar oare-i accident?!... Fug, în­ să-l ducă la postul de prim ajutor, Grîu frumos cu spicul mare RECEANU ÎONEL-BRAD — Poe- un Ion patetic, declamativ. Incer- a reda în versuri frumuseţile şi Ii
seamnă că' eu sini de Vină". dar el ă refuzat. Nu trebuia să mai Peste mîndrele tarlale. bogăţiile pairiei Dar, alăturarea cu­ t
ştie nimeni de accident, El minţise, Suge -i gospodăria, „Iţi şefie slovă , pe care câţi şi revedeţi poezia. Are elemen- vintelor, numai do dragul rimei, nu
Sub un refle* opri şi coborî din sp'iiniftd că s-a lovit aşa... îndepărta­ Peste tot e veselia, este poezie. Ea trebuie să poarte un I
maşină. Privi iu urină. Nimic. Şoseaua se cislfei unele bănuieli. Că partidu-aşa ne-nvaţă ne-ăţi Irimis-o, ăre versuri ingri- le cu ajutorul cărora se poate re­ mesaj, să se adreseze cititorilor prin
goală. O durere ascuţită îi fulgeră Să clăditn o nouă viaţă )
fruntea. Slăbi riadul batistei şi sitii- Maşina mergea încet, plină do praf. ir. belşug şi bogăţie, jile, ritm şi rimă izbutite, ceea ce da plastic Griviţa anului 1933. imagini artistice. Citiţi in acest sens >
fi o uşurare. „Să mă fi lovit aşa Cîntec, joc şi veselie. »
Şoferii! se şlrăduin să înţeleagă sta­ Auzite de ION MAR1NESCU demonstrează că stăpiniţi destul de versurile clasicilor literaturii romi I
(are?! Căută clin ochi şi privirile rea lucrurilor, fiindcă i se părea că bine tehnica versificaţiei. Dar a- BORDEaNU lOAN-LONEA — neşti şi ale poeţilor contemporani I
i se opriră pe prelata maşiuei. „Piesa un acesta-i drumul spre casă. Lşi dă­ de la BUNEA ROMULUS - ceasta nu este lotul pentru ca ver­ Abordaţi în primele dumneavoastră I
— icni el — trebuie piesa de schimb... dea socinni că se apropie de ceVri de — Orăştie. surile să fie publicabile. Poezia poezii leme majore. Dacă prima de la care aveţi multe de învăţat. I
oamenii aşteaptă“, Se aruncă iă voiai). care mi se putea Ieri. Ar fi Vrut să dumneavoastră conţine prea liniile poezie „Popoarelor“ esle clară în *
se întoarcă, dar nu avea putere nici S trig ă tu ri idei pe care versurile nu reuşesc conţinut şi poartă un mesaj pilier N-ar fi rău dacă aţi mai revedea
Trecînd da Simbria, îşi aduse amin­ să răsucească cheia de contact. Ma­ şi gramatica limbii romîne.
te de punctul de control şi, o sudoa­ şina însă, mergea singură înainte, în­ Foicica strop db rouă să le transmită cililo'ftilui şi dc nic adresat popoarelor, acela de a
re rece ii năpădi spatele.' „Dacă au cet, sigur, că lin destin... şi durerile Bine rti-i detun şi nouă
telefonat?!... Dar chiar dacă nu, toi astea I Că astăzi sub Minţim soare aceea pare confuză. Scrieţi poezii lupta pentru libertate, cea de a
mă opreşte... a i 'geamul spart... niă Se-nliride ogorul mare,
opre şi furnalul trebuie să mear­ Se opri. Coborî ca în vis, călcînd Iară munca iiiirăţiiă pe o singură *emă, cu O singură doua, care se referă la luptele e-
gă...“. parcă in aer... Orritil hi uniformă al­ Fiice viaţa felicită,
bastră îl prliiii amabil, îi zîiiîbi apoi, idee călăuzitoare care să străbată roice de la Griviţa, este declanta- ECOBESCU GHEORGHE, ADA >
Ajunse la o barieră, viră ia stingă il aşeză pe cava moale şl odihnitor. (ălf/ilâ ia c iiofă (lin Ighiu-Albaj. MANI AUREL, MUNTEANU AN t
ş! o luă pe un drumeag de ţară. Oco­ Cuvintele ce-1 speriaseră, şi pe care Foaie Verde, toi de fragă, versurile, ca un fir roşu, de Ia un hvă. Prima poezie, demonstrează CIIEL, TOŢII ELENA, tAC.ŞA cor ţ
lea postiil de miliţie, „tos formai In se temuse să le spună şi in ghici, ii Ţara inea mi-e (ară dragă, NELIU, DEVAN LA/AR, DAVID
Iiiicea şi aiii Ş<lipăi".- fie Uită la capăt la altul. ca puteţi scrie mai bine, lucrind i
ceas. 10,15. Mai avea .45 de' minute veniră simple, smulgînd din el Ultima Iar partidul îl slăvesc IOAN — Versurile dumneavoastră
picătură de vlagă, dar adurindii-i mai mull asupra versurilor. Cre­ sînt scrise la general, n-au o idee I
pină la predarea piesei. in schimb o mare uşurare şi un zâm­ Câ-i paflid muncitoresc. NADABAN ILlE-PtTROŞANl — dem că iu \ iilor veţi trimite poe­ unitară şi nu sînt realizate din I
Apăsă accelerau,iul şi maşina înce­ bet pe buzele livide: Poezia „16 Februarie 1933" are zii izbutite care vor putea vedea punct de vedere literar, le lipseşte I
Auzită de Ia liUCUR RODICA multe imagini frumos realizate. In- lumina tiparului. Ne puteţi trimi I
pu să sară prin gropile drumului, — Am făcut un accident la kilo­ Valea Singiorgiului Icresaiil este şi ritmul interior al te şi lucrări fu proză. ritmul şi rima, imaginea poetică, t
miruind praful. metrul 32. poeziei, mai ales în versurile în claritatea in exprimare etc. Incer I
culese de ION MARINESCU câţi să scrieţi proză.
'k MIRCEA TUŢA ^ care vorbiţi despic înăbuşirea gre MOGA lOAN-ZDRAPŢl — Ne tri t
După aproape două ore Cimpeanu Cercul literar „Flacăra" Hunedoara miteţ i două poezlt „Ţara mea" şi t
ieşea pe poarta Combinatului şl mi­ ( vei. Versurile ce urmează insă, „Pămîntul strămoşesc“. Sini lăuda­ t
!
t sini prea generale, enunţă idei pe bile încercările dumneavoastră de
t