Page 109 - 1963-03

VIAŢA DE PARTID A Ci IE N D ~

!rea continuă a nodurilor (R a d ia Cinem a
dului — sarcină de seamă
!cărei organizaţii de bază 1 APRILIE 1963 1 APRILIE 1963

Comitetul raional al ParOş nu s-au ocupat în mód perma PROGRAMUL 1: 5,07 Muzică D$VA - O călătorie spre centrul
nent dé întărirea rindurilor pârtidu uşoară; 5,40 Melodii populare» pămînlului seria 1 şi II — cine­
i manifestă ate-'ie faţă 6,20 Ëmisiuiiéâ pénffu sate,- 6,30 matograful „Patria“; HÜNEDOA-1 j
lui. Plenara a atras atenţia şi asu Marşuri patriotice ; 6,45 Jocuri R A : Divorţ italian — cinemato­
primire f îndru- pra faptului că în unele organizaţii populare ; 7,30 Sfatul medicului : graful , „Victoria“ ; SIMBRIA : Fa­
Ce sînt virbzele ; 9,00 Tinereţea ta cu care eram prieten — cine­
-- ză iă- de bază ca celé din Rîu Alb, Peştâa ne e dragă i 9,20 Cîntece i 9,30 matograful „I. Pintilie“ ; PETRO­
na, Vílcéléle Relé, Păucineşti, Valea Muzică populară din ţări socia­ ŞANI : Fecioara — cinemaiogra-
I . entru liste ; 10,00 Melodii orchestrale de ful „Al. Sabia“; Balada husarilor
— cinematograful „7 Noiembrie“ ;
rîn- muzică uŞoâră •, 12,00 Concert de ALBA I ULI A: Soţul soţiei sale —
cinematograful „Victoria“; O sluj­
aa- Dîljii şl altele nu sé acordă toată muzică romîneascâ ; 12,30 Muzi-, bă sigură — cinematograful „2$
te atenţia primirii în partid a celor mai că populară ; 13,10 Insttitmentiçtl
dé riiiizică uşOarâ ; 14,00 Concert A u g u s t S E B E Ş : La noapte va
buni dintre céi mai buni colectivişti. de prînz i 14,30 Cîntese şi jocuri muri oraşul — cinematograful

Plenara a cerut ca pe viitor să Sé populare romîneşti şl ale minori­ „Progresul“i Umbre albe — cine­
tăţilor nationale ; 15,00 Muzică matograful „M. Sadoveafiu“; O-
acorde acestor Organizaţii de bază uşoâră i 18,15 Vorbeşte Mosco­ R Ă Ş f l E : Revista de la miezul
nopţii — cinematogtaful „V. Roai­
mâl mult sprijin, puhînd accentul va ! i 16,45 Muzică populară In­ tă“; Carmella — cinematograful
terpretată de orchestra „Dunărea" „Flacăra“; HAŢEG : Regăsirea —
principal pé calităţile politicé, morale din Olteniţa,- 18,00 Muzică dé cinematograful „Populär“; BRAD :
estradă interpretată dé orehestré Partea ta de vină — cinematogra­
şl profesionale ale celor ce solicită ful „St. roşie“; LONEA: Vară
dé éoardé ; 19,45 Mujică populară romantică — cinematograful „Mi­
uimirea tn rîndurile partidului. interpretată de Lucretia Cioba- nerul“; TE-IUŞ: Pedro pleacă in
Sierra — cinematograful „V. Roai-
Mult dezbătute au fost şi proble- rtu » 20,30 Noapte bună, copil : tă“; ZLATNA : Anii fecioriei —
„O poveste éu PÔEalâ" -, 21,25 So­ cinematograful „Muncitorul“; 1-
ile privind educarea şi creşterea L1A: Mongolii — cinematograful J
lişti şi formaţii romîneşti de mu­ „Gh. Doja”; 'APOLDUL DE |
viului politic âl candidaţilor dé zică Uşoară I 23,00 Program de SUS; Sentinţa se va da joi — ci­
bolérouri cübanezé i 23,15 Muzi­ nematograful „23 August“.
d, In această direcţie organizatil-
că uşoară,
bază din cadrul întreprinderii

lustrie locală „Vasile Roaită"

„Ceramica“ — Baru Mare,

Gînţaga, Toteşti şi áltele âu

ufi pentru â ajuta cândida-

Hid să cunoască biné prin-

organizaré alé partidului

atóririle cé revin unui co-

oupă de educarea lor par-

na lor pregătire in vede-

în rîndurile mémbrilor

Castă muncă de educa-

r aii arătat mulţi din-

!î la discuţii, trebuie în- La şcoala de maiştri Petroşani, elevii împletesc teoria cu practica. 1
an, Organizatiile de bază IN FOTO: Popa Daiin, Bumbăcea Gheorghe şi Neagu Marin în laboretorul electrotehnic %'erlfldnd ten­
lilei ii mult îndrumate şi
iţind siunea unUi acumulator.
In ce. inăfăţdască activi-
iréá disciplinei dé Magazinul universal
prin
re in de răspundere al din Fetreşti şi-a realizai
, a ar© andidat de partid
iai sînt ş n mod neabătv' planul frimesirial

mai sin, încredinţează, Lucrătorii magazinului universal din
:u un nun tiviiăţii şi in- comuna Petreşti, raionul Sebeş, au
;daţi de pi e ábatére, în îndeplinit în dimineaţa zilei dc 26
mârtiet planul la vînzări pe întreg tri­
1 de fier a mestrul I. Totodată a fost îndeplinit
.şi planul de achiziţii la ouă. In ioc
se găsesc o unor mă- de 6.000 buc. ouă cît prevedea pla­ Tov. ing. DUMITRU LUPU, tuli/“ sau alte materiale cave să
, -işti dâre Sr& înlăturâ- nul s-au realizat 6.600 buc. Un aport
constâtă, însemnat la îndeplinirea G.A.C. Şibot — raionul Orăştie: ilus^eze activitatea din gospodăria
|i mai activi i adus vînzătoarelc Rafii:
ru continua c •jtivitătii Tema articolului trimis „Sporirea pro¦* in are munciţi,
re a acestor u Irul râ- na Cristea, Ica Turcant
lit din discuţiile tărirea pri(a, gestionar. ducţiei de masă verde pe păşunea •
ceslei plenare, ci
de partid din Li 'ături- D IJM E G.A.C.“ este bună. Dumneavoastră T<v. OLARU JRAIAN — Dohra
Rîu de Mori, Sa-rn i oa-
vorbiţi insă mai mult clesbre măsiv- afionul Iliâ Ştirea dumn 'avans-

organizaţiile de bâz

a, Măccu, BreazoVa

1>i>iUţ - î n»in oV-n id i j
il
i L

cultural din Vine- de pomi f
,'oşi colectivişti, dor-
ipe la manifestările Uşă,, —id , Au început planii după iernare nu s-a puoncat, aeoa- aespre aceiaşi eveniment, a apărut
Cază aici, la specia- tiferi. In întreaga rece a sosit la redacţie o dată cu in nlimărul 2.565 din 26 martie a.c.
iile de formaţiile er­ mult -*uşl... nas- au fost plantate p. recomandările Institutului central de Desfăşurarea celui de al Vll-lea
ist­ cercetări agricolă, privind luClările concurs al artiştilor amatori ne in­
turi ..c nu se putea evi- In acest an se p de ptitnăvără în vii şi livezi, care teresează in mod deosebit. Fiţi insă
icul - livezilor cu 40.000 s-a publicat în coloanele ziarului. mai operativi iii infirmarea ziaru­
!ştii _________N ® ta o de situaţie dacă tov. uătate urmează st
sur- Vă rugăm să scrieţi şi pe viitor lui. Aşteptăm noi corespondenţe de
ită. Iafă despre ce Vasile Simina, în loc să întîrzie, rimăvară. Astfel articole la rubrica „Sfatul specialis- la dumneavoastră.

ite, orchestra de mu- af fi venit la timp ? Răspunsul '.prafafa livezilor
i „Doina Argeşului" roapc 300.000 de hectare.
n Vinerea. Urma să la această întrebare este cît se
tacol, la orele 20, pc Noile plantări din care peste 40 la
mlui cultural. La ora poate de clar. sută sînt de meri şi peri se fac în­
venit şi spectatorii, deosebi în marile bazine pomicole ale
i uşă nu era nimeni HERLEA SALOMIA tării unde există o tradiţie şi expe­
rienţă îndelungată în pomicultură,
corespondentă iar condiţiile sînt dintre cele mâi
prielnice pentru obţinerea de produc­
ţii mari de fruoie şi de calitate su­
perioară.

(Agerpres)

dc activitatea profe- neralizate în mecanică.
Importantă a fost şi desfăşu­
bază, în Institutul de Cercetarea ştiinţifică -
oşani se desfăşoară o rarea lucrărilor secţiei a ÎV-a,
tate de cercetare ştiin- electromecanică minieră. Lucra­
. care sînt antrenaţi atît rea prezentată de un colectiv al
catedrei de mecanică minieră de
cît şi cadrele didacti- la I.M.P. a stîririt un deosebit
interes. Lucrarea a analizat in­
iatea de cercetare ştiin- în sprijinul producflei fluenţa diartietfului găurii forate
rmează pe studenţi ctt asupra vitezei de perforare şi a
oi descoperiţi ale ştiitt- consumului de aer comprimat.
Pe bâza măsurătorilor care s-au
- licii, îi ajută să-şi déz- făcut la E.M. Barza, s-a determi­
nat o relaţie matematică dintre
•esul pentru nou, sti- viteza de perforare ş f diametrul
în activitatea creatoa- cetare ştiinţifică al anului tre­ fost prezentate 13 lucrări strîns găurii forate. S-a indicat apoi ca­
cut, 12 teme au fost contractate legate de rezolvarea unor pro­ miniere, au fost expuse princi­ re este diametrul optim al gău­
cu diferite întreprinderi miniere piile moderne care stau la baza rii, finind seama de viteza de fo­
:a cercetării ştiinţifice din ţară. Unele din teme au fost bleme importante în exploatarea controlului automat al instalaţii­ rare şi de consumul de aer Com­ -,c LZ 2D C 2 Z 2 0 G 2 2 2 3 C ZZ2D C Z rZ D C 2Z2D C ZZ ZD C Z Z Z 3 C ZZ2D C Z Z 2 3 C ZZ 2D c
contractate în urma cererii între­ cărbunilor, săpării de lucrări în lor. primat.
se dezvoltă ah de an, prinderilor, cum au fost cele le­ rocă şi exploatarea de minereuri.
centuat, spre problé- gate de variaţia consumului de Astfel, colectivul catedrei de ex­ La secţia a Il-a, matematică au In timpul discuţiilor s-a subli­
;le producţiei miniere, explozivi, influenţa diametrului ploatări miniere a prezentat o co­ fost, de asemenea, expuse lucrări niat aspectul pozitiv âl antrenării
municare importantă pentru ex­ valoroase, care vor fi publicate in activitatea de cercetare ştiin­
importante realizări, găurii forate asupra vitezei de în buletinul ştiinţific, alături de ţifică â unui mare număr de ca­
ntare a tematicii spre perforare şi a consumului de aer ploatarea cărbunelui: „Studiul lucrările de Ia celelalte secţii. Au dre didactice tinere, ca de exem­
combaterii prafului şi a reduce­ fost urmărite cu deosebit interes plu : asistenţii Al. Popescu, V.
aractice ale întreprin- comprimat, şi alte lucrări con­ rii tăriei masivului de cărbune următoarele lucrări: „Teoreme Zamfir, R. VomisesCu, El. Rosin- SEMINŢE
mtribuit la ridicarea tractate cu E. M. Barza, C.C.V.J., prin injectarea apei sub presiune de tip Arzela pentru funcţii de­ ger, lector Al. Darăbobţ etc. Ca­ 0
muncii ştiinţifice şi, Uzinele „Independenţa" Sibiu etc. in strat în bazinele Anina şi Va­ finite pé un produs cartesian a drele didactice vîrstnice, cU o în­
easta, a ridicat şi ni- trei spaţii vectoriale" şi „O nonă delungată experienţă în activita­ de porumb hibrid, leguminoase, plantei
nîntului. Valorificarea rezultatelor obţi­ lea Jiului". Lucrarea, al cărei re­ definiţia â spaţiului distribuţiilor tea didactică şi cCa de cercetare de nutreţ, legume, flori etc. precum şif
nute în activitatea de cercetare ferent a fost asistentul Alexandrii D’ prin completarea unui spaţiu ştiinţifică, au sprijinit cadrele
in anii 1961 şi 1962 activita­ ştiinţifică a anului 1962 a fdst Popescu, a făcut aprecieri asupra de funcţii continui". Aceste lu­ tinere, care au participat cu mult material săditor viti-pomicol din cele
tea de cercetare ştiinţifică a cu­ realizată prin comunicările de la posibilităţii aplicării metodei pre­ crări au fost orientate spre pro­ entuziasm la studierea Şi rezolva­
noscut o deosebită amploare, sesiunea ştiinţifică a cadrelor di­ bleme din cele mai actuale şi sînt rea problemelor legate de creş­ mai Valoroase soiuri, găsiţi la toate uni­
dactice din institut, ale cărei lu­ zentate şi a rentabilităţii ei. terea producţiei şi de câhtinua
fiind antrenate în această muncă crări s-au desfăşurat recent. Catedra de lucrări miniere a o continuare a unor lucrări pre­ mecanizare şi automatizare a pro­ tăţile AGROSEM. L
toate cadrele didactice. Planuri­ zentate în cursul anului 1962, în ceselor de bâză âle acesteia.
le tematice de cercetare ştiinţifi­ In cadrul acestei sesiuni, au prezentat o comunicare impor­ cadrul sesiunilor ştiinţifice de la Seminţe de legume şi flori în plicuri ^
că pe anul 1962 conţin probleme fost prezentate 58 de lucrări, gru­ tantă din domeniul săpării de lu­ diferite institute de învăţămîrtt Sesiuiiea ştiinţifică a cadrelor
actuale, de importanţă majoră pate în următoarele 4 se cţii: crări în rocă. Conf. Leţu Nicolae, superior din ţară. Prima lucrare didactice de la Institutul de mi­ găsiţi Ia toate cooperativele săteşti. O
alé ştiinţei şi tehnicii. Astfel, pro- mine:geologie, matematică, rneca- conducătorul colectivului, a ară­ rezolvă problema compacităţii ne din Petroşani a cdnstituit un Procuraţi-vă din timp seminţele şi materialul viti-pomicol ne-N
nică-fizică-chimie şi electromeca­ ta t în expunerea făcută rezulta­ funcţiilor de trei variabile, pro­ prilej de analiză a rezultatelor
leme fundamentale ale industri- nică minieră. Cadrele didactice tele încercărilor referitoare la va­ bleme de bază din analiza rea­ cercetării ştiinţifice şi în acelaşi vcesar unităţii dvs.
i miniere,, cum ar fi : ridicarea ale institutului nostru, împreună riaţia consumului de explozivi şi lă, iar cea de a doua se încadrea­ timp urt rodnic schimb de expe­
livelului tehnic al utilajelor, me- cu invitaţii de la întreprinderile stabilirea consumului specific la ză pe linia celor mai moderne rienţă între institutele de învăţa- 1 Adresa noastră este: întreprinderea regională AGROSEM
ode noi dc susţinere în abataje, miniere din ţâră şi cu cadrele E. M. Barza, în funcţie de tăria cercetări din analiza funcţională, mînt superlbr din ţâră Şi între­
mbunătăţirea calităţii cărbune- didactice de la alte institute de rocilor, profilul excavaţiei şi dia­ propunînd o nouă schemă şi con­ prinderile miniere, care va con­ 'Orăştie st! 9 Mai nr. 17 telefon 379.
Uii, probleme ale mecanizării şi metrul găurii. strucţie a spaţiului distribuţiilor, tribui la continua îmbunătăţire
automatizării procesului de pro­ la fel de Cuprinzătoare ca şi cele a activităţii de cercetare ştiinţi­ SECŢIA INTERRAIONALA ORA ŞTIE STR. EXTRAVILAN NR. 10 TE I
ducţie etc. sc găsesc în planurile existente, avînd în schimb une­ fică în direcţia Cerinţelor mereu
le avantaje. crescînde ale industriei miniere. LEFON 320- 1 L

Din variatele lucrări prezenta­ prof, irig. ŞTEFAN KOVACS Magazine: ALBA IUL1A, Calea Moţilor nr. 5 telefon 62. 0
te în cadrul secţiei dé mecanică- rectorul Institutului de mine
fizică-chilnie, âu intéfésát tíiült <^Z2DC 2 ^ CZZZăCZttC2^CZZ& C2Z2D< ^ ^ J CZZ2DCZZ20CZZ2DCZZ2Dt
cea a iov. conf. ing. ConstahtinéS- Petroşani
ematicc ale catedrelor de explon- învăţămîttt superior, âu prezen­ Colectivul condus de prof. Va- cu Ilie despre studiul eforturi­ FILIALA REGIONALĂ A SURDOMUŢILOR j
ări miniere, lucrări miniere, e- tat lucrări valoroase, care au re­ sile Poboran a făcut o comuni­
liefat eforturile depuse în activi­ care în legătură cu exploatările
ectrotehnică ş.a. tatea de cercetare ştiinţifică. Au la zi. Lucrarea determină pro­ HUNEDOARA !
fost prezenţi lă sesiune tovarăşi prietăţile fizico-mecanice ale ro­
Creaţia ştiinţifică din institut de la Institutul de Petrol, Gaze şi cilor din culcuşul şi acoperişul
t fost strîns legată dc practică Geologie din Bucureşti, de la in­ straielor de lignit de la E. M. CU SEDIUL IN SEBEŞ STR. DOBRQGEANU GHEREA NR. 3 ,1
stitutele politehnice din Bucu­ Rovinari şi analizează factorii ca- TELEFON 361, ANUNŢA VACANTE URMĂTOARELE POSTURI:
.i s-a căutat să sc promoveze o reşti, laşi, Timişoara şi Braşov, i'e iltfluettţdăză stabilirea halde­
itiinţă adine axată pe cerinţele de la C.C.V.J,, ÎPROMIN Bucu­ lor. — INSTRUCTOR ORGANIZATORIC;
— INSTRUCTOR CULTURAL SPORTIV.
dustriei miniere în continuă CEI INTERESAŢI TRF.BUIE SA ÎNDEPLINEASCĂ CON
dezvoltare. Legarea dc practică a DIT1UNILE H C.M. NR. 1053/1960.
:reăţici ştiinţifice din institut se
' INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE POT CERE LA SEDIUL
eflectă în numărul de teme ela- reşti, Uzinele „Independenţa" Si­ In lucrarea „Automatizarea in­ lor dinamice care apar în timpul UNITĂŢII.
'orate în anul 1962 pe bază de biu şi de la alte întreprinderi mi­ stalaţiilor de ventilatoare la E. M. ciocnirii vagonetelor de mină şi

ontracl. Din numărul de 21 teme niere. \ninoasa", prezentată tot de un a tov. lector Wilhélm Kecs des­

\ specialitate din planul de cer­ La secţia l-a, mine-geologie, au ţolectiv al catedrei de exploatări pre unele aplicaţii ale teoriei ge-