Page 110 - 1963-03
P. 110
ÎRÜMfll Î8 Ü 1A LIS M fi vîr. 2570
PAG. 4 ’ r,
ULTIMELE STIR! * ULTIMELE ŞURI * ULTiMELS ŞTiRl îisp®ülYâ discrlmlRârtiftr
fn relaţiile comerciale
O dată cu lovitura dată la Bru rilor conducătoare conservatoare, po
xelles speranţelor Angliei de a intra ziţia Angliei este limpede chiar dacă
in Piaţa comună, o dată eu creşterea contravine unor păreri americane
numărului şomerilor pînă aproape la „Anglia esfe o tară comercială,- at'
un milion şi cu scăderea numărului din punct de vedere economic cît
de comenzi pentru unele sectoare ale din punct de vedere etic. Anglia t
industriei grele, probleme care au buie să fie liberă 6ă facă eon>^'f
creat o situaţie specifică pentru An toate ţările atita timp cit nu nt
glia, curentul pentru lărgirea schim ai acestea in război“. , •,
Răspunsurile loi I . S . Hruşciov la întrebările Cuvîntarea- lei 1 Cyrankiewicz burilor comerciale cu ţările lagăru Lin aspect interesant al Impcu
lui socialist a devenit o problemă la ţel care se dă In Anglia extin
ordinea zilei in Marea Britanie. Pă comerţului ai ţările socialist'»
turi tot mai largi ale opiniei publice semnificaţia care 1 se acordă ."• ţ
directorului ziarului brazilian „Ultima Hora“
la sesiunea Seimului R .P . Polone britanice, reprezentant! ai cercurilor tor de îmbunătăţire a reia' ' cc
de afaceri şi chiar oficialităţi se pro ternaţionale în general.
nunţă tot mat deschis pentru lărgi In acest sens „Times“ c
Răspunzlnd unor întrebări în legă tul eă imperialiştii milltarlştl vor VARŞOVIA 30 (Agerpres). — plomatice dintre cele două ţări este rea contactelor Est—Vest. reducă cit mat curînd pos cre "sS 59
MOSCOVA 30 (Agerpres).
Agenţia TASS a transmis răspun tură cu situaţia din Cuba, N. S. Hruş manifesta dorinţa de a dezarma. După cum s-a mal anunţat, la 28 recunoaşterea de către R.F.G. n fron Acest fapt reiese deosebit de preg nismul şl să se multiplic' dbil antaS°"
surile date de N. S. Hruşciov preşe ciov s-a referit Ia realizările de sea Cercurile agresive din Occident fac martie Jozef Cyranklewlcz, preşedin tierelor apusene ale Poloniei şi re nant din numeroasele declaraţii, pre Est-Vest. Comerţul este e contacte.e
dintei« Consiliului de Miniştri al mă obţinute de poporul cuban în li şi vor face totul pentru a zădărnici tele Consiliului de Miniştri al R.P. nunţarea Ia politica revanşardă. cum şi din articolele şi comentariile
U.R.S.S. întrebărilor puse de Paulo chidarea moştenirii grele a trecutu dezarmarea. Pentru a obţine dezar Polone, a luat cuvîntul la sesiunea care pot fi întîlnite zilnic în paginile ajută să se obţină acest cel care
Si’veira, directorul ziarului brazilian lui, în dezvoltarea economiei naţio marea şi o pace trainică intre state Seimului Republicii Populare Polone. Preşedintele Consiliului de Miniştri presei engleze.
,,Ultima Hora“. La întrebarea cu pri nale datorită transformărilor socia El a prezentat măsurile partidului şt al R.P. Polono a subliniat in conti tat. Refuzul de a face dublu rezul‘
vire la relaţiile dintre Brazilia şi liste care au avut loc în această slnt necesare acţiuni energice din guvernului pentru asigurarea îndepli nuare că Polonia desfăşoară Împreu Recenta declaraţie făcută de minis poate fl calificat decit comerţ nu
U.R.S.S., N. S. Hruşciov a răspuns: ţară. In continuare a spus: „trebuie să partea maselor populare. Numai po nirii planului pe anul 1963 şl a vor nă cu toate ţările comunităţii socia trul Comerţului al Angliei, Erroll, in
..Sintem convinşi că Brazilia şi U- se dea un răspuns negativ" la întreba poarele prin acţiunile lor hotărite bit apoi despre greutăţile provocate liste o intensă activitate pe arena cadrul unei intîlniri a organizaţiei ti sie a ostilităţii, atrage ca 0 exPrG'
niunea Sovietică pot fi bune rea dacă situaţia din regiunea Mării pot bara drumul unui război mondial, de Iama foarte aspră. internaţională în apărarea ideilor co nerilor conservatori din City că „An britanic. Refuzul de a alentla ziarul
prietene. Sperăm că noul acord co Caraibilor s-a normalizat pe deplin. pot obţine dezarmarea. existenţei paşnice. El a arătat, de glia este Interesată în dezvoltarea poale avea decit u face comerţ nu
„Statele Unite, luîndu-şi angajamen J. Cyrankiewicz a arătat necesi asemenea, că In ultimele luni s-a in comerţului a i ţările socialiste“, do pe plan economic, n efect marginal
mercial şi de plăti în legătură cu care tul de a nu ataca Cuba, în acelaşi Şeful guvernului sovietic a răs tatea luării unor măsuri eficace şl tensificat pericolul răspindirll armei vedeşte că şl cercurile oficiale sint In acelaşi timp un dar poate avea
se duc în prezent tratative la Rio puns apoi la o Întrebare cu priyiie hotărite pentru a se realiza economii atomice, Intrucît In faţa politicieni determinate să adopte un punct de
de Janeiro va pune bazele unei lăr timp nu renunţă, după cum arată la Piaţa comună europeană. El a a- in domeniul cheltuirii de combustibil, lor şl generalilor vest-germani se vedere realist in această problemă. pentru o tară pe rezultat ruinător
giri continue importante a relaţiilor rătat că aceasta „a luat naştere ne energie electrică şl gaze. In această deschid tot mat larg porţile arsena
comerciale sovieto-braziliine“. evenimentele, la politica lor ostilă baza concurentei Înverşunate intre ordine de Idei, el a subliniat că ho? lelor do arme atomice prin crearea Măsurile discriminatorii impuse in O părere similar P^Qn P° i,lc •
puterile imperialiste. Unul din obiec tărlrea guvernului de a spori cu În nşa-numltelor forţe nucleare multila relaţiile eomerctale cu ţările socia
In legătură cu posibilităţile largi fată de Republica Cuba, la planurile cepere de Ia 1 aprilie preţurile Ia liste sint resimţite in Anglia ca o şl in coloanele ir ă Poate fl lntilnitB
ce se deschid pentru colaborarea prie lor d» a lichida orinduirea existentă tivele fundamentale ale activităţii el cărbune, energie electrică şi gaze terala alo N.A.T.O., sau prin inter frină pentru economie şi provoacă nai „Observer" c ‘fluentului săptămi-
tenească între ÎJ.R.S.S. şi Brazilia, el este lupta economică şi politică im’ „trebuie înţeleasă ca o expresie a mediul încheierii unui acord bilateral
a spus : „Sensul politicii de coexis în Cuba, de a readuce dominaţia mo- potriva ţărilor lagărului socialist, pre. necesităţii de a se lupta Împotriva in acest scop Intre Bonn şi Paris, nemulţumirea cercurilor economice tatea englezilor r :are scrie : Majon-
tentă paşnică constă tocmai în aceea cum şi împotriva ţărilor din Asia risipei In consumul de cărbune, gaze J. Cyrankiewicz şi-a exprimat tot britanice. Anacronismul şl lipsa de comerciale cu ' onsideră schimburne
nopoliştilor americani. şi electricitate". El a adăugat că gu odată Îngrijorarea şi indignarea in utilitate a acestor măsuri, au reieşit
eă statele cu orlnduiri sociale dife Africa si America Latină". EI a ca. vernul a luat fn acelaşi timp măsuri legătură cu recenta explozie nuclea clar din experienţa Întregii perioade mijloc folosite ,lările socialiste ca i;;tn
Cuba aparţine poporului cuban şl racterizat ca „dăunătoare si aducă, care In linii mari urmează să com ră experimentală efectuată de fran de după război. In Anglia se întă
rite caută şt găsesc căi de colabo toare de prejudicii relaţiilor econo penseze populaţia pentru aceste creş cezi în Sahara. Poziţia negativă a gu reşte tot mai mult convingerea, aşa Est-Vest". ,r Pentru contactele
numai el este stăpînul soartei sale. mice normale" influenta Pielei co teri de preţuri. vernului S.U.A., care formulează me eum se exprima „Daily Telegraph ,
rare care aduc foloase şi avantaj i re Apărîndu-şi suveranitatea sa, Cuba mune asupra economiei ţărilor dii reu alto condiţii la tratativele de la că economia ţărilor socialiste „a pro Caraelerlzl
doreşte să aibă relaţii normale de celelalte continente furnizoare tra Referindu-se in continuare la rela Geneva, Îngreunează de asemenea gresat dincolo de stadiul în care o reală care d nd aceastB Preocupai
ciproce. Noi sintem pentru o astfel ditionale de materii prime. Statei« ţiile internaţionale ale Poloniei, J. realizarea unul acord fn problema acţiune britanică sau americană, Îm fată in An omne5,e !n momentul do
bună vecinătate cu toate ţările, fapt Cyrankiewicz a subliniat că „Polo încetării experienţelor nucleare. potriva nivelului lor de trai, ar putea
de colaborare". europene ai o înaltă dezvoltare e nia s-a pronunţat in repetate rîndurl Londra al ? ’9lia' corespondentul din
formulat foarte limpede In cele cinci conomică, membre ale Pieţei co pentru necesitatea de a so urgenta J. Cyrankiewicz a declarat că în avea vreun sens“. împreună cu inte de“ Henri dambd francez „Le Mon-
In continuare, şeful guvernului so muna — a spus el — au nevoie di măsurile in domeniul extinderii co cheierea unul pact de neagresiune resul economic direct, acest punct de
puncte juste prezentate de guvernul anexe de materii prime şi de pieli laborării economice între ţările mem Intre membrii Tratatului de la Var vedere explică şl respingerea recen timiil timp : Pierre’ conalată cB ,n ul-
vietic a subliniat că „Uniunea Sovie de desfacere pentru produsele lor in bre ale C.A.E.R. Se poate aiirma că şovia şl ţările N.A.T.O. ar exercita tă de către reprezentanţii guverna Anglia se n cercurile de afaceri din
Cub îi pentru normalizarea deplină a dustriale. Ele sint interesate in meif in ultima perioadă activitatea o influenţă pozitivă asupra slăbirii mentali britanici a presiunilor S.U.A.
tică are o atitudine de înţelegere faţă situaţiei in regiunea Mării Caraibi C.A.E.R. a crescut considerabil, dar încordării internaţionale. Un aseme şl Germaniei occidentale privind li auzită id face d‘n ce ' n ce maf
lor. In lupta sa dreaptă, se bizuie tinerea pentru ani îndelungaţi a a aceasta nu este decit un Început". nea pact ar întări încrederea reci vrarea de ţevi de otel către U.R.S.S.
de năzuinţa celorlalte ţări de a-şi oestei situaţii, pentru ca ţările Asie, El a arătat printre altele : „Acordăm procă şl ar crea perspective favora , In problema comerţului Est—Vest ţările o 'eea eB "a sos'f timpul ca
pe sprijinul frăteso şi solidaritatea Africii şi Americii Latine să se spe o însemnătate excepţională coordo bile pentru alle acorduri rodnlco. scrie „Times", ziar apropiat cer<rj _
dezvolta economia lor naţională, de cializeze în producţia şi livrarea dl nării tuturor planurilor economiei atltudln ccidentale să' şi revizuiască
puternicei comunităţi a ţărilor socia materii prime şi totodată 6ă cumpeu naţionale ale ţărilor membre ale
a ridica bunăstarea popoarelor lor. liste, a popoarelor Americii Latine, produse industriale de la celelalfe C.A.E.R. in principalele domenii ale 1 ărul’’ea de G°mertul cu ţările
a întregii omeniri progresiste", ţări. Da fapt, aceasta este o fornă producţiei pe următorii cinci ani şi A. ces ,ui socialist“.
Acordînd sprijin altor ţări In dez a aceluiaşi colonialism care duce a rol ir ’ e PBrcrl realiste pot juca un
Răspunzind la o întrebare, şeful situaţia că ţările colonialiste se îm .. nportant dacă vor fl puse In
voltarea economiei lor, noi nu pu guvernului sovietic a relevat că U- bogăţesc, iar ţările din care ele pom
corr ică intrucît lărgirea contactelor
nem nixri un fel de condiţii politice niunea Sovietică dă o înaltă apre po< ierdale şl înviorarea comerţului
Irî
sau de alt gen oara să ştirbească su ciere acţiunilor Braziliei şi altor ţări avea o influenţă binefăcătoare
normalizarea situaţiei internaţio
veranitatea tării respective, ci ne ale Americii Latine în favoarea pă
cii, a rezolvării problemelor litigioa nale, in Întărirea încrederii şi o în
întemeiem relaţiile reciproce pe bază ţelegerii reciproce şi, implicit, In
consolidarea păcii în luniea întreagă.
de egalitate şi avantaje reciproce".
N. BADEA
„Guvernul sovietic este gata să
discute cu guvernul Braziliei proble se pe calea tratativelor, acţiuni care pează materii prime continuă să ri- pe perioada pînă in 1980, făcînd paşi
ma colaborării economice şi să găsea reflectă o abordare sănătoasă a ce tnirrfi cerşetoare. Uniunea Sovietlă concreţi în această direcţie. Noi am
scă forme reciproc acceptabile de lei mai importante probleme a con consideră că este necesar să se clei- treait de asemenea Ia coordonarea
sprijinire a dezvoltării industriala a temporaneităţii — dezarmarea. ffişoare’ lupta pentru lichidarea ace>- investiţiilor de bază stabilite pe pe
tei nedreptăţi. Uniunea Sovietică esa rioada de după 1963".
Braziliei". Fireşte nu se poate sconta pe fap- împotriva unor grupări închise oaie Vorbind despre comerţul Poloniei
împiedică comerţul internaţional". cu ţările din Europa occidentală, J.
Lucrâriie Congresului latino-americcm In încheiere şeful guvernului s- Cyrankiewicz şi-a exprimat satisfac
vietic a relevat marea importanţă a ţia faţă de încheierea recentă a acor
de solidaritate cu Cuba conferinţei internaţionale pentru o- dului comercial cu R.F.G. Totodată,
mert, iniţiată de U.R.S.S. şi în ca el a subliniat că acest lucru nu
NITEROI 30 (Agerpres). Delegaţii au aflat cu mare satisfac drul căreia s-ar putea stabili prinli schimbă poziţia principială a Polo
In tot cursul zilei dî 29 martie ţie despre informaţia difuzată de pide comerţului corespunzător iile- niei, care constă în aceea că condi-
lucrările Congresului latino-americau posturile de radio braziliene., .tjgjxiyit
reselor tuturor ţărilor, fără nici jin I ţia normalizării depline a relatîilQr
de solidarilaio căreia guvernul federal intenţionea Tal ’de" deşeriminare. | şl e schimbului de reprezentante di
şurat in cadrul comisiilor constituite ză să intervină în acţiunile autorită ~T
pentru fiecare problemă de pe ordi ţilor statului Guanabara, în primul
nea de zi. In aceste comisii slnt re rind ale guvernatorului Lacerda. Minerii francezi sint hoîăriţi
prezentaţi delegaţi din toate ţările care a luat măsuri pentru a zădăr
participante la congres. nici congresul. După cum s-a anun să continue greva
ţat, preşedintele Braziliei Joao Gou-
După părerea unanimă a delîgati- lart a ordonat trimiterea de trupe M area manifestaţie din oraşul lens
lor, problema cea mai importantă federale pentru a pune capăt acţiu
este problema „Întăririi şi coordonă nilor anticonstituţionale ale lui Lacer PARIS 30 Corespondentul Agerpres In Întreaga Franţă continuă să se
rii mişcării de solidaritate cu Cuba". da, guvernatorul acestui stat. transmite:
In cadrul unei comisii speciale se desfăşoare acţiunea lansată de parti
desfăşoară discuţii despre formele ce Pe adresa congresului continuă să „Una din cele mai mari greve din
se cer folosite pentru ea această miş sosească mesaje de salut din diferite istoria industriei carbonifere france dele politice şi organizaţiile sindicale
care să devină o forţă hotărî toare ţări. ze“, astfel caracterizează ziarul „T-
pe continent. Humanile" dîrzenia cu care luptă de pentru ca fiecare salariat să contri
La 30 martie congresul işi conti 30 de zile minerii din toate bazinele
Majoritatea delegaţilor consideră nuă lucrările. Dimineaţa se ţin şe carbonifere ale Franţei pentru satis buie cu valoarea unei zile de muncă
dinţele comisiilor. După-amiaza va facerea revendicărilor lor legilime.
că trebuie să fia înfiinţat un comi aven loc o şedinţă plenară care va Federaţia sindicală C.G.T. (Confede pentru ajutorarea minerilor grevişti.
discuta şi adopta propunerile şi re raţia Generală a Muncii) a minerilor
tet permanent latino-american de so zoluţiile pregătite de comisii. a dat publicităţii vineri o declaraţie Pînă vineri federaţiilor sindicale ale
lidaritate cu Cuba. in care protestează Împotriva cam
paniei oficialităţilor de a discredita minerilor le-a fost înmînată suma de
minerii şi revendicările lor in ochii
opiniei publice. 206 milioane franci. Peste 800 de soţii La uzina de maşini electrice şi miniere de la Budapesta. Această întreprindere produce
utilaj electric şi minier atît pentru nevoile interne cît şi pentru export.
La apelul comun al tuturor federa de mineri din bazinele carbonifere
ţiilor sindicale ale minerilor, vineri Nord şi Pas-de-Calais vor sosi dumi
a avut loc în localitatea Lens, centrui
Declaraţiile unor specialişti americani administrativ al aşa-numiiei „ţări ne nică ia Paris la invitaţia organizaţiei
gre" a cărbunelui, o mare manifesta
ţie a minerilor grevişti. Aproximativ „Ajutorul popular". După aceea ele !§tasia*^e ştia»! © Scurta şSirî © Scurte ştiri
80.000 de mineri, soţii de mineri,
în problemele dezarmării oameni ai muncii din aile sectoare vor vizita diferite municipalităţi
de aclivitate, din această regiune,
precum şi din alte regiuni înveci muncitoreşti din suburbiile Parisului. şi plasa In clmpul muncii milioane
nate, au demonstrat pe străzile ora de şomeri dacă vor desfăşura un larg
WASHINGTON 30 (Agerpres). — o politică nucleară sănătoasă, cei treî şului şl au participat la un mare mi După ce in cursul zilei de vineri GENEVA. — La Geneva a avut loc comerţ cu ţările lagărului socialist. emigraţie, a sosit la 29 martie In
încetarea experienţelor cu arma specialişti — Richard Roberts, John ting in timpul căruia şi-au afirmai peste 120.000 de salariaţi de la uzi sesiunea a 29-a a Comitetului otelu Ciudad Guatemala, venind din Me-
nucleară este în interesul comun atît Phelps şi Richard Barnett — au de hotărirca de a continua greva pfnă nele de gaz şi electricitate din Fran lui din cadrul Comisiei Economice CAIRO. — Populaţia băştinaşă din xia. După cum relatează' corespon
al S.U.A. cit şi al U.R.S.S., au de Ia satisfacerea revendicărilor lor. O pentru Europa a O.N.U. In şedinţa Rhodesia de nord cere cu toată ho- dentul agenţiei Prensa Latina, Are
clarat Ia o intllnlre cu ziariştii trei clarat că încheierea unui tratat cu adevărată mare de oameni au um ţa au organizat, pentru a 3-a zi la la care s-a discutat punctul de pe lărîrea ca această ţară să părăsească valo, intenţionează să candideze la
specialişti americani in problemele plut piaţa oraşului Lens. rind, „greve surpriză" de cîleva cea neîntirziat odioasa Federaţie a Rho- alegerile prezidenţiale care vor avea
dezarmării. privire la interzicerea experienţelor suri inirerupind curentul electric, la ordinea de zi privind piaţa otelului, desiei şi Nyassalandului şi să fie loc anul acesta.
nucleare va reprezenta o premisă Reprezentanţii federaţiilor sindicale a luat cuvîntul printre alţii, condu elaborată o constituţie democratică
La această înlilnlre, organizată de bună pentru noi măsuri în domeniul C.G.T., C.F.T.C., (Confederaţia fran chemarea sindicatelor lor, oamenii cătorul delegaţiei R.P. Romîne, Ion care să prevadă dreptul electoral COPENHAGA. — Parlamentul da
Comitetul naţional de luptă pentru dezarmării. ceză a muncitorilor creştini) şi F.O. muncii din aceste întreprinderi pre universal, se spune in memorandu nez a adoptat o lege cu privire la
(Organizaţia Force Ouvriere) care cum şi cei de Ia căile ferate au în Marinescu, şeful departamentului si mul Partidului Unit al Independentei majorarea, începind de la 1 mai 1963,
M a r ş p @ n tr u p a c e aS tineretului au luat cuvîntul în cadrul mitingului cetat aceste greve timp de 2 zile. Or derurgiei din Ministerul Metalurgiei Naţionale din Rhodesia de nord care a costului biletelor de tren şi a co-
au exprimat hotărîrea de luptă a mi şi Construcţiilor de Maşini, care s-n a fost transmis ambasadorului englez lelelor poştale cu 10—15 la sută.
$1 p r o g r e s i ş i i l o r d i n E l v e ţ i a nerilor şi importanţa unităţii tuturor ganizaţiile sindicale au anunţat insă referit la o serie de aspecte ale dez In Republica Arabă Unită.
minerilor care reprezintă o armă e- că acţiunile oamenilor muncii din voltării siderurgiei in R.P. Rominâ. TRIPOLI. — S-a închis cel de-al
GENEVA 30 (Agerpres). La 31 martie participanţii la acest senţială care le va permite să ob aceste seefoare de activitate vor de doilea Tirg International de la Tri
La 30 martie a pornit din Lausanne marş, printre care se află turişti din ţină satisfacerea revendicărilor lor. pinde de felul cum vor evolua tra NEW YORK — Intr-un articol pu poli la care au participat 25 de ţări,
marşul pentru pace iniţiat de orga diferiie ţări ale lumii, vor sosi la
Geneva unde vor organiza în fata Luînd cuvîntul la miting, reprezen tativele cu guvernul care încep luni. blicat în revista americană „Nation", LONDRA. — In cadrul unui miting printre care şl Romînia.
nizaţiile de tineret şi progresiste din Palatului Naţiunilor un mare miting tantul federaţiei P.O., Philippe Mc- Ei s-au arătat hotărîţi să continue John Lomax, cunoscut publicist şi organizat in Camera Comunelor de
Elveţia, prin care s-a deschis campa de protest împotriva cursei înarmă nut a declarat: „Unitatea noastră ne-a lupta in cazul cînd revendicările lor fost diplomat englez, este de părere Consiliul de luptă pentru libertate In WASHINGTON. - - La 29 martie a
nia luptei de primăvară împotriva rilor nucleare. adus simpatia şl solidaritatea unani legitime nu vor fl satisfăaite. că Statele Unite pot spori producţia Portugalia şi In coloniile portugheze luat sfîrşit vizita regelui Hassan al
cursei Înarmărilor, pentru dezarmare mă a întregii ţări. Atît timp cît re II-lea al Marocului la Washington.
generală şi totală, pentru pac» în lu vendicările noastre nu vor fi satisfă
mea întreagă. cute, vom continua lupta pînă Ia vic a fost adoptată o rezoluţie prin care In seara zilei de 29 martie a fost dat
torie". Leon Delfosse, secretar gene
ra! al federaţiei minerilor C.G.T. a Naţionalizarea unor proprletâţl agricole se protestează categoric Împotriva publicităţii la Washington un comu
declarat la rfndul său: „Noi sfntera terorii fasciste din Portugalia şl a nicat comun. Comunicatul comun
gata să participăm Împreună cu ce
lelalte organizaţii sindicale la tra din Algeria atrocităţilor comise de colonialiştii precizează intre altele că preşedinte!©
portughezi în Angola. Kennedy s-a angajat să execute în
Bonn-ul mizează a/il pe participarea la viitoarea forţă ALGER 30 (Agerpres). tat primul ministru, va fl exercitată ROMA. — La Roma au luat sfîrşit tocmai prevederile din acordul în
nucleară multilaterală fi multinaţională atlantică, pro La 29 martie primul ministru alge- di poporul Însuşi. convorbirile dintre ministrul de răz cheiat in 1959 cu privire la retrage
pusă de S.U.A., cit fi pe colaborarea militară cu Franţa in rian Ben Bella a rostit o cuvlntare la boi al Italiei, Giulio Andretti, şi mi
virtutea tratatului militar franco-vesl-gcrman. posturile de radio şi televiziune, in Agenţia France Presse relatează că nistrul de război al R.F. Germane, rea forţelor militare americane de pe
care a anunţat că guvernul algerian paralel cu măsurUe luate de guver Kaj-Uwe von Hassel. După părerea teritoriul Marocului pînă la sfirşitul
a emis un decret în virtutea căruia nul algerian In baza acestui decret, observatorilor bine informaţi, tema anului 1963.
toate întreprinderile şi instituţiile in autorităţile au naţionalizat la 30 mar centrală a tratativelor a constituit-o
dustriale, comerciale sau financiare, tie o serie de proprietăţi agricole, problema realizării practice a proiec CAIRO. — La 30 martie s-a des
precum şi minele, fermele agrico-le, unde se află unele dintre cele mai tului de creare a aşa-numitelor „forte
importante plantaţii viticole din Al nucleare multilaterale" ale N.A.T.O. chis la Cairo cea de-a 39-a sesiune
clădirile părăsite de proprietarii lor geria. Aceste terenuri au aparţinut a Ligii ţărilor arabe, la care pentru
se dealară bunuri fără stăpîn". Con C.IUDAD GUATEMALA. — Juan prima oară, după o perioadă înde
ducerea acestor întreprinderi, a ară- pină in prezent cunosaitului colonia J*se Arevalo, fost preşedinte a! Gua- lungată s-au întrunit reprezentanţii
list francez Borgaaud. tmialei între anii 1945—1951, car« tuturor celor 13 ţări — membre ale
nai bine de zece ani s-a aflat In Ligii. Principala problemă de pe or
Semnarea legii cu privire Ia apărarea dinea de zi a sesiunii o constituie
bugetul' secretariatului Ligii ţărilor
arabe.
tative cu reprezentanţii guvernului. drepturilor ţăranilor în Birmania
Aceasta numai dacă guvernul va face
propuneri echitabile. Nu vom aban ILANGOON 30 (Agerpres). Buletinului Consiliului revoluţionar S it u a t a d in G u a te m a la
dona nici o dală revendicările noas Generalul Ne Win, preşedintele al Birmaniei, lnceplnd cu 1960 moşie A fosf înferzisă Infrarea în capjfasa fării
tre de majorare a i 11 Ia sută a sa Consiliului revoluţionar al Btrirmni- rii au confiscat anual dî la ţăranii
ADENAUER : iau şi una şi alta. lariilor, întreaga Franţă trebuie să ei, a semnat legea cu privire la a- datornici 150.000 de acri de pămînt. CIUDAD DE GUATEMALA 30 (A- tuturor locuitorilor capitalei Guale-
Desen d e V. MIHXILESCU ştie, a arătat Delfosse in continuare, părarea drejfturilor ţăranilor. Potri Potrivit legii cu privire la arenda grpres).
că 40.000 de mineri sint bolnavi de vit noii legi, moşierii nu au dreptul malei să nu-şi părăsească domiciliile.
silicoză, peste 800 de mineri mor a- rea pămintulul, semnată, de aseme Agenţia Reuter anunţă că ministrul După cum se ştie, guvernul Gua-
nual în bazinele Nord şi Pas-de-Ca- să dea în judecată pe ţăranii dator nea, de Ne Win, „numai guvernul d război al Guntemalef a ordonat in-
iaîs de aceaslă boală. Dacă greva con poate da ţăranilor pămînt în aren temalel inspălmîntat de creşterea
nici şi nici să ceară arestarea acesto dă, moşierii nu mai au acest drept“. Ofclerea tuturor aeroporturilor şi mişcării patrioţilor guatemalezi care
tinuă, a subliniat el, întreaga răspun ra, sau confiscarea pămintulul, unel pstelor de aterizare. Potrivit ordinp- fşi apără cm arma în mină libertatea
dere o poartă guvernul care a În telor agricole, vitelor şl recoltei. Darea In aTendă a pămintulul se lt, Ja 31 martie Intrarea tn capitala a declarat la 25 martie stare excep
trerupt tratativele cu minerii“. va fcc» prin osmltete agricole spe- Ciatomalal v* fl în genere Interzisă. ţională ta ţarii p© o durată de 30
După «ram se arată In Informaţi* Cdlnul ,.recomandă“, d8 «semen««, do zllo.
săteni şi erJLşewtyti.
fi ftdmjgtţţtrfjii §)Jillul !âlr, I Marti* nr. fl, ItUJflii u-Ufc. Ififc Zft 974. Iliif oliUlfl !p ounww «*nform •grob&rlj Uţnţrfţl* gr. ÎW;$1Î ija J, Ktflujiwfc 1949 •» lloanil i întreprindere* ftoUgrafirl «f Mai* — Deva,
