Page 15 - 1963-03

Rb 2M I
P reocu p are m al m are fata,
de mv&i&mmtiil
agrozootehnic de m asă
Deşi toate eorcurfla de Inviţămlnt
Agrozootehnic organizata în raionul
Orăştie au început cam la aceeaşi
datfi, la o parte din acestea — prin
luna ianuarie mai alta — s-a ture
glstrat o serioasă rfimlnere în urmă
în ceea ce priveşte numărul de lec­
ţii tinute. In timp ca unele cercuri
ca acele din G.A.C Romos, Turdaş,
Căstfiu, Prlcaz şi Vinerea erau la lec­
ţia a 10-a sau a 13-a, cele din Băcă-
Inti, Şibot, Sereca, Orăştloara de Jos,
Foit şi alteia abia ajunseseră la lec­
ţiile a 4-a sau a 8-s. De asemenea
şt metodei î de predare, conţinutul
lecţiilor, la o parte dintre cercuri lă­ primului an da învăţămlnt, plnă col
sa de dorit. Unele aspecte negativ*
din activitatea acestora ca de exem­
plu de la Şibot, Orăştioara de Jos si
Sereca, au fost criticate prin coloa­
nele ziarului nostru. Sesizaţi de ne­
ajunsurile ce se manifestau, tovară­
şii din Comitetul executiv al Sfatului
popular raional şl Consiliul agricol
raional, îndrumaţi da către Comitetul
raional de partid, au Început să se
ocupe cu mai multă răspundere de
bunul mers al învătămlntului agro­
zootehnic. Preocuparea lor s-a vă­
dit şi în analiza ce s-a făcut de că­
tre Comitetul executiv al Sfatului
popular raional asupra felului cum
sprijină sfaturile populare comunale
activitatea cercurilor. Cu acest prilej
ţ-au stabilit măsuri concrete pentru
tmbunătătirea muncii elaborîndu-se în
aeast sens şl o dsctzle, La rlndul său. activităţii cercurilor,astfel înalt pînă
Consiliul agricol raional a organizat
analize cu caracter de schimb d»
experienţă la care au participat totî
laetorll şl preşedinţii G.A.C, dîndu-
îl-sa îndrumări preţioase asupra mo­
dulul în care să muncească pentru
îmbunătăţirea conţinutului lecţiilor
prin folosirea de cit mal mult matft-
iM intuitiv şi organizarea de apli­
caţii practice.
Totodată s-au luat măsuri de În­
locuire a lectorilor care au primit alt»
sarcini sau care erau plecaţi în con­
cedii, stablllndu-se Împreună cu con­
siliile de conducere ale G.A.C ca a-
colo unde cercurile sînt râmase în
urmă să se predea de dta 3 şi chiar
de 4 ori pe săptămînă.
Răspunderea mal mare care s-a ma­
nifestat faţă de învăţămîntul agro­
zootehnic de masă a făcut ca în ul­
timele sâptămînl să se îmbunătă­
ţească activitatea tuturor «arcurilor
din raionul Orăştle.
Controlat! sl îndrumaţi mal bine,
conducătorii cercurilor au pregătit
lecţii eu un conţinut mal bogat, Iar
tovarăşii din consiliile de conducere
ale G.A.C. au făcut mobilizarea
cursanţilor cu mal multă răspundere,
La rîndul lor, cursanţii au tntele*
importanţa învătămlntului şi vin eu
regularitate la predări în toate zilele
stabilite. Bunăoară, la cercul agricol
din Băcăinţl, pe la jumătatea lunii
ianuarie nu erau predate deott 4 lec­
ţii, din cauză că lectorul stabilit ini­ [ Foxiţia tovarăşelor care i-au de- -j
ţial era plecat din localitate. Deşi cu
tnttrziere, consiliul agricol raional a
In Editura politică
a apărut:
Lenta — tovarăş, om
Volumul cuprinde documente sem­
nate de Lenln şi amintiri ale con­
temporanilor, menite să reconstituie
portretul marelui conducător al cla­
sei muncitoare. Materialele din vo­
lum Ilustrează grija caldă a lui Le­
nln pentru om, solicitudinea sa în
raporturile cu cei din jurul său, «-
tenţia or care rezolvă cererile şi scri­
sorile oamenilor muncii. In acelaşi
timp se vede poziţia Iul drastică faţă
de orice manifestare de birocratism,
fată de orice abuz.
sfătui specialistului ;
Cultura căpşunilor, după cum
se arată într-o recentă hotărîre Sola
a Consiliului de Miniştri, urmea­
ză să se dezvolte în toate regiu­
nile, cu precădere în zonele în
care cultivatorii au acumulat ex­
perienţă. Şi pentru regiunea Hu­
nedoara, planul de perspectivă
privind dezvoltarea hortiviticul-
turii prevede extinderea culturii
căpşunilor. Această cultură gă­
seşte condiţii prielnice în regiu­
nea noastră pentru a da produc­
ţii mari la ha. Căpşunile pot fi
valorificate începînd din ultima
decadă a lunii mai şi toată luna Sola
iunie, adică tocmai într-o peri­
oadă cînd piaţa este slab apro­
vizionată cu fructe.
Căpşunile sînt plante care cer
un sol destul de fertil, reavăn şi
pot fi cultivate pe terenuri de
luncă. Terenurile în pantă cele
nsai bune sînt cu expoziţie ves­
tică sau sud-estică, unde solul
are suficientă umiditate şi plan­
tele primesc destulă lumină. Cu
rezultate bune se pot cultiva
căpşuni şi pe terenurile în pan­
te teresate pe intervalul dintre
pomi şi anume pe platforma te­
raselor. Cultura căpşunilor nu
împiedică lucrările de întreţine­
re ce se fac în livezi şi nici efec­
tuarea tratamentelor contra bo­
lilor şi dăunătorilor. întrucît
căpşunii au o perioadă relativ
scurtă de recoltare (8—10 zile).
Pe terenurile de luncă iriga-
bile, cultura căpşunilor poate fi
încadrată într-un asolament cu
legume după cum urmează:
numit Rid un alt tovarăş în persoa­
na tehnicianului Victor Paraechlv si
a recomandat să sa ţină mal multe
predări pe săptămînă.
îndrumat şt controlat cu răspunde­
re, acest cerc a reuşit — prin orga­
nizarea a 3 predări pe săptămînă —
să recupereze mult din rămînerea în
urmă, ajunglnd acum la lecţia a 20-a.
După cum spuneau lectorul cercului şi
tovarăşii din consiliul de conducere
şi «cest cerc — cel mal mult rămas
în irnnă — işi va încheia activitatea
tîrziu la 13 martie a.c. Acelaşi lu­
cru es poate spune şl despre alte
cercuri rămase în urmă ca cel* de
la Sereca şl Orăşttoara de Joe, unde
lectorii au fost înlocuiţi cu tov. pro­
fesoare, Victoria Feneşan şl Viorica
Marian. Şi la aceste cercuri s-au pre­
dat pînă acum 18—20 lecţii, Iar
frecventa s-a Îmbunătăţit simţitor.
Cele arătate dovedesc cu prisosinţă
că atunci cîmd există preocupare,
ctnd organele de partid şi da stat
acordă atenţia cuvenită lnvăţămîntu-
lui agrozootehnic de masă, activita­
tea ceTcnrilor este mal bună.
De aseea, este bina ca şl în conti­
nuare să se muncească cu aceeaşi
răspundere în îndrumarea şi controlul
la Începerea campaniei de primăva­
ră, In flecare cerc să se termina
programul de predare a lecţiilor sta­
bilite şl să se încheie cu seminarille
recapitulativ*.
R. BUDIN
LA CERCUL RE
t Discuţia promitea să se prelun-
t gească. Tovarăşa P. Raveca părea
L că nu este convinsă. Continua să
L susţină că are dreptate.
^ — Copilul meu este persecutai
^ de tătre profesor, spunea ea. Pro-
r fesorul nu ştie să-l apreciere cum
se cuvine. Eu i-am dat dreptate
r copilului cînd mi s-a pUns de acest
L lucru.
[ — Tocmai aceasta este greşit, iri-
[ temeni colectivista Maria Roşu.
[ Capitul trebuie să-şi respecte pro-
L fesorul, să înveţe eu sîrguinţă şi să
l nu-şi motiveze lipsurile cu diferite
C pretexte.
L — Şi eu sint 'de aceeaşi părere.
^ lise tovarăşa Lucrefia Sintimbrea-
L nu. Procedtnd în acest fel, tovarăşa
j- Raveca, îşi va învăţa rău copilul.
^ El se va lăsa tirît pe o pantă pe-
( riculoasă. Profitind de slăbiciunea
t mamei, se va eschiva de la învă-
j- ţătură, iar mai tiniu cînd va fi
mare, o să intîmpine greutăţi.
[ monstrat prin argumente şi cu dres- j
goste tovărăşească atitudinea greşi- 1
tS, au făcut-o pe Raveca P. să me- ^ nei Vata de Jos au luat parte la tacolul, alcătuit din eintece, dansuri
diteze îndelung...
Discuţia de mai sus a axnst loc
la una din şedinţele cercului de ^ acestea se numără şi spectacolul pre­ © Membrii cercului literar ,,Mi-
citit al femeilor din cadrul circum- -j zentat zilele trecute de pionierii de­ hai Eminescu“ de la Şcoala medie
scripţiei nr. S9 din oraşul Alba ) taşamentului nr. 2 da la şcoala de „Aurel Vlaicu“ din Orăştie au orga­
[ lulia. Ea a urmat, după prelucra- 1 8 ani din localitate. In cadrul spec- nizat, de curînd, un frumos recital
i. rea broşurii intitulate „Autoritatea
L părinţilor“, făcută de tovarăşa Ana
^ Gherasim, responsabila cercului.
[_ In fiecare lună, în zilele de
l şi 19, cele 22 femei care fac parte 1 nierilor, dragostea şi recunoştinţa a-
j- din acest cerc de citit se intîlnesc ^ cestora fată de partid, dorinţa lor
, in jurul orei 16. Aceste date au ] fierbinte de a deveni cadre temeinice Beniuc, Maria Banuş şi alţi poeţi
[ rămas stabilite dc multă vreme, aşa
[ că femeile nu mai aşteaptă să fie
L chemate.
Cultura
I. Varză-castraveţi
2. Rădăcinoase
Leguminoase-roşii timpurii
! 3. Căpşuni anul I
4. Căpşuni anul II
Ç. Căpşuni anul III
6.
7. Căpşuni anul IV
In cazul culturii de căpşuni
intercalată in livezi, se recoman-
Cultura
i 1. Păioase .+ trifoi ascuns
2. Trifoi
3. Cartofi de toamnă
Căpşuni anul I
1 4. Căpşuni anul II
| 5. Căpşuni anul III
6. Căpşuni anul IV
j 7.
La înfiinţarea plantaţiilor de
căpşuni, lucrările de pregătire a
terenului au o mare importanţă.
Terenul trebuie arat adine, gră-
pat, nivelat şi curăţat bine de
resturi de buruieni. Deosebită
grijă este bine să se acorde şi
nivelării terenului deoarece
plantele de căpşuni au portul
mic, se asfixiază şi pier dacă în
plantaţie stagnează apa. Pentru
plantare se folosesc stoloni ce
se recoltează în luna august.
Plantatul se face în luna septem
brie, iar dacă nu este posibil, în
primăvara următoare, devreme.
In acest caz stolonii se păstrează
Tov. Sălişteanu Maria de la rec(ia croi a fabricii „Simian Bămuţiu“
din Sebeş este fruntaşă in producţie. In luna ianuarie ea a economisit în­
semnate cantităţi de materie primă.
IN FOTOGRAFIE i Tov. Sălişteanu Maria la masa de eroi.
Interesul manifestat da către
membrele cercului de citit se ex­
plică aţii prin varietatea temelor
care se expun, cît şi prin felul in
care sint condusa discuţiile de că­
tre tovarăşa Doina Hărmănaş. De
altfel, preşedinta comisiei, nu uită
niciodată, să consemnele intr-un
caiet tema prelucrată, precum şi
discuţiile care s-au purtat. Din
aceste însemnări rareori lipsesc nu­
mele colectivistelor Elena Moraru,
Maria Roşu, Ana Mureş şi ale al­
tora. Că participarea la activitatea
cercului este folositoare o demon­
strează faptul eă majoritatea mem­
brelor din cerc sini fruntaşe în
munca la gospodărie, iar compor­
tarea lor în familie şi societate este
demnă de laudă.
tJwJ >_IuJ \~J>—>uJ I—/uJ «.
] BRAD .—-Doi sub cer — 'cinema­
Activităţi cultural-artistlce în şcoli
0 Oamenii muncii de pe raza comu­ Şcoala de 8 ani din Petreşti. Spec­
numeroase manifestări eultural-artis-
) tice Închinate alegerilor da deputaţi
care au avut loc la 3 martie. Intre
tacolului, s-a bucurat de un succes
^ deosebii brigada artistică de agita­
^ poezie şi tehnica versificaţiei, des­
ţie a pionierilor din clasa a Vl-a
"j
5 ] care a redat aspecte din munca pio­
pregătite (MARIA FURDUI — cores­
) pondentă).
} COMERŢULUI CU RIDICATA PENTRUS
-j ° Un spectacol asemănător au pre­
zentat şi pionierii din clasele a Vl-a suri originale (TIMIŞ DRAGOŞ —
A şi B — romînă şi germană de la corespondent).
îngrăşăminte
30—40 t. gunoi/ha.
400 kg. fosfor, 100 kg. potasiu/ha.
— şi irigaţie.
400 kg. azot/ha.
— Se recomandă ca pe lingă
400 kg. azot, 200 kg. fosfot/ha
100 kg. potasiu/ha.
— Aiüncheberger Frühe, Timpurie
dă următorul asolament :
îngrăşăminte
400 kg. fosfor, 100 kg. potasiu/ha.
400 kg. azot/ha.
400 kg. azot, 200 kg. fosfor
tOO kg. potasiu/ha.
peste iarnă în răsadniţă. La
plantare stolonii se fasonează,
scurtînd rădăcinile şi apoi se
mocirlesc. Distanţele de planta­
re cele mai potrivite pentru re­
giunea noastră sînt de 80/23—30
cm. Se urmăreşte ca rîndurile
să fie cît mai lungi şi perfect
drepte pentru a uşura mecaniza­
rea lucrărilor. Plantatul stoloni-
lor trebuie făcut cu atenţie pen­
tru a avea o prindere bună. Vîr-
ful de creştere trebuie să fie la
nivelul solului şi nu este bine
să-l acoperim cu pămînt sau să
plantăm stolonii prea la supra­
faţă. După plantare stolonii se
i ü ftO iM M l
CITIT
Nu rare sînt cazurile cînd în ¦)
unele zile de sărbătoare, femeile 1
din circumscripţia nr. 34 se string
la casa Doinei Hărmănaş, unde au ^
loc şedinţe ale cercului „extra )
plan“ — eşa cum le-a numit zim- T
bind tovarăşa preşedintă. Pierind
de la şedinţele cercului, multe fe- )
mei poartă sub braţ cîte o carte 1
sau broşură, împrumutate de la bi- ^
blioteca de casă pe care o con- -j
duce Doina Hărmănaş.
Cartea a devenit de la o si la Ţ
alta, prietenul tot mai drag al fe­ 1
meilor din circumscripţia nr. 34. )
In viaţa lor de toate zilele, acasă 1*i
sau la muncă pe ogoarele colecti­
vei, cuvîntul tipării rodeşte tot mai
mult, -]
R. MIHAI :i
şi recitări, a stîrnit interes în rlndul
participanţilor. (MARIA BALGRA-
DEAN — corespondentă),
de poezie. Cu acest prilej, tov. loan
Dumitru, profesor, a vorbit despre
pre cei mai da seamă poeţi ai po­
porului nostru. Apoi, elevii claselor
VII—XI au recitat poezii de Emi­
nescu, Coşbuc, Alecsandri, Arghezi,
clasici şi contemporani.
In cadrul recitalului, o parte dintre
membrii cercului literar au citit ver­
Şq e x tin d e m c u ltu ra că p şu n ilo r!f anunţă ocuparea următoarelor posfuri prin
udă şi operaţia se repetă la
aouă-irei zile în caz de secetă. In
cursul vegetaţiei se fac dona­
ţiei praşile, iar dacă este cazul
Pentru a obţine o producţie
mare în regiunea noastră se
recomandă următorul sortiment
de căpşuni: Deutsch Evern,
de Eszterhazi, Madam Moutoz şi
Purpuratka, a căror perioadă de
coacere este cuprinsă între 20
mai şi 15 iunie.
In anii următori se fac lucrări
de prăşit, irigat şi stropit. Stro
pitul se face preventiv înainte
de înflorit cu zeamă bordeleză
0.7”la sută contra petelor roşii
ce apar pe frunze (Mycosphae-
rella fragariae). O lucrare foarte
importantă este recoltatul şi de
ea depinde în mare măsură ren­
tabilitatea acestei culturi. Pentru
a recolta fructe curate şi aspec­
tuoase se recomandă ca imediat
după înflorit să aşezăm un strat
subţire de paie printre rîndurile
de căpşuni. In felul acesta pe-
dunculii încărcaţi cu fructe se
apleacă pe aceste paie şi fruc­
tele rămîn curate. Recoltatul se
face dimineaţa, după ce s-a luat Se recomandă gospodăriilor
rouă, fructele recoi tîndu-se cu agricole de stat şi colective care
codiţă scurtă. Apoi se aşează în au condiţii favorabile, să extindă
cutii de carton sau coşuleţe pen­ cultura căpşunilor. Pot obţine
tru 1-2 kg. Transportul lor este astfel venituri mari, contribuind
bine să fie făcut cu platforme pe
arcuri.
După recoltare, cultura se pră­
şeşte şi se îndepărtează stolonii.
O cultură de căpşuni poate da
producţii 3-4 ani, după care pro-
'y f ta i
W Esm
-A G E N D A — OjSBSBH SffilSE5B5S525E5S5HSBSiSa!ÎES05ZSaSESESa5E535a5EaaBSMB«B)te5^
<Hadi& Pentru Ziua de 8 Martie
I .lMllă4.1-l. .Mi«'l!lM8.... ..............!¦¦¦ ¦!
8 MARTIE 1883 Cumpăraţi cu încredere cadourile
PROGRAMUL Ii 5,07 C8nt«o* oferite de magazinele
patriotice; 5,40 Muzl«ă d* *»tra-
dă; 6,07 Jocuri populara romînaşti, O .C .L. PRGSUSE INDUSTRIALE HUNEDOARA
7,10 „Inalţă-ta liberă ţară“ — pro­ veţi putea găsi:
gram de dntece; 7,30 Sfatul me­
dicului: Igiena personală/ 7,45 Oln- S O R T IM E N T E B O G A T E D E i
tece şi jocuri populara romîneştti
8.30 Cîntăreţi sovietici da opărij — Imprimeuri mătase;
9.30 Muzică populară romlneaacăj — lenjerie pentru femei;
10.00 Teatru la microfon „Platina I — tricotaje;
Blanduzlei*) 12,00 Din creaţia d» — articole de marochinărie;
muzică uşoară a compozitorilor no­ ! — încălţăminte şi diferite confee-
ştri; 12,30 Muzică din opere inter­ Sţii, precum şi pachete cu cadouri pentru j
pretată da solişti şl formaţii ar­ icei dragi, pregătite din timp.
tistica romtneştii 15,00 Muzică
populară romlnească interpretată de ] 5H5E5a525MH5E5E55525H5E5E5ESH52Sa5iaLrH5E5E515ESBSE5E5BSa5aB5ffiffiESa5aSai
Elisabeta Pavel, Sile Ungureanu şi
Ion Serbam 15,30 Muzică din o- 1
perete; 16,15 Vorbeşte Moeeova»
18.00 Muzică populară aovievteă; O.C.L. ALIMENTARA HUNEDOARA
19.00 Jurnalul satelor/ 19,25 Ti'
neri Interpret! de muzică uşoară/ cu sediul în sfrada Dr. Pefru Groza nr. 1
19,40 Glntecs şl jocuri populara a n g a j e a z ă:
romlneştl; 20,15 Cîntece/ 20,30
Noapte bună copil „Zăpadă colo UN MERCEOLOG PRINCIPAL
rată“/ 21,30 Muzică populară din
diferite regiuni ale tării; 23,07 condiţii de angajare:
Concert de noapte. sfudil medii tehnice comerţ 3 ani în funcţii
PROGRAMUL II: 12,45 Din fol- de speclalifafe.
dorul popoarelor; 15,00 Buchet de Panfru cel cu sfudil medii, sfagiul esfe de 5 ani
melodii; 16,30 Muzică populară ro-
mlnească şl a minorităţilor naţio­ UN MERCEOLOG
nale; 18,30 Melodii populare romi-
neşti; 18,50 Din poezia daneză/ cendiţii de angajare:
20,30 Tribuna radio/ 20,40 Clntâ sfudil medii fehnlce de comerţ
orchestrele de muzică populară/ Penfru cei cu sfudil medii, sfagiul esfe de 2 ani
„Flacăra Prahovei", a Filarmonicii
de Stat din Ploieşti / „Lazăr Cer- UN REVIZOR CONTABIL
nescu" din Caransebeş/ 21,15 Mu­
zică de dans; 22,27 Muzică de dans. condiţii de angajare:
sfudil medii de speclalifafe şl 2 ani în funcţii
BULETINE DE ŞTIRI ŞI RA­
DIOJURNALE : 5,00/ 6,00/ 7,00/ confabile sau financiare
13,00/ 17,00/ 20,00; 22,00/ 23,50 Penfru cei cu sfudil medii, sfagiul esfe de 5 ani
(programul I), 12,00/ 14,00/ 16,00/
18,00; 21,00/ 23,00 (programul II).
@in&ma
:
6 MARTIE 1963
DEVA: Meşter la toate — ci­
nematograful „Patria"; HUNE­
DOARA : Moartea are o faţă —
cinematograful „Victoria“; SIME-
RIA : Crimă fără pedeapsă — ci­ GESTIONARI
nematograful „I. Pintilie“ : PE­
TROŞANI: Dă-i înainte fără gri­ condiţiile de angajare sînt cele prevăzu te în <
jă — cinematograful „Al. Sahia";
Lupeni 29 — cinematograful „7 H.C.M. nr. 1060/1959. i
Noiembrie“; ALBA IULIA : 0-
mtd cu obiectivul — cinematogra­
ful „Victoria“ ; In umbra legii —
cinematograful „23 August";
SEBEŞ: Plăcerile oraşului — ci­
nematograful „Progresul“; Raze
pe gheată — cinematograful „M. ÎN T R E P R IN D E R E A P E N TR U R E C U P E R A R E A ,!
Sadoveanu“: ORĂŞTIE: Contele
de Monte Cristo — seria 1 — ci­
nematograful „V. Roaită“; Bandi­
ţii din Orgosollo — cinematogra­ R E C O N D IJ IO N A R E A Şl V A L O R IF IC A R E A
ful „Flacăra" ; HAŢEG : Mongo­
lii — cinematograful „Popular“ ; AMBALAJELOR DEVA
tograful ..St. roşie“: LONEA : Tin- anunţă ocuparea următoarelor posturi]
lin şi misterul „Linei de aur“ —
cinematograful „Minerul“; TEIUŞ : vacante prin
Lupii la stînă — cinematograful
1 C O N C U R Hz
J
Pentru localitatea Deva
0 un posf şef confabil
„V. Roaită“; ZLATNA : Sentinţa un posf şef serviciu financiar şî confabillfafe \
se va da jo; — cinematograful
„Muncitorul“; IL1A : Cartierul @ un posf şef serviciu plan
viselor — cinematograful „Gh. Do-
ja“; APOLDUL DE SUS: Scri­ $ un posf planificator fransporfurl
H două posfurl contabili principali
soare de la o necunoscută — ci- ; fg) un posf merceolog cu aprovizionarea
nemalogtaful „2? August“.
! Pentru localitatea Petroşani i
(B u le tin
^ un posf calculator principal
m eteo ro logie
Concursul va avea loc în ziua de 15 martie
PENTRU 24 ORE 1963 la sediul întreprinderii comerţului cu ridicata
pentru produse alimentare Deva strada 23 August j
Vreme nestabilă cu cerul mai mult nr. 14.
noros, ziua şi cu înseninări în tim­
pul nopţii. Vor cădea ninsori, sla­ Informaţii suplimentare se pot cere la servi* j
be locale. Temperatura va fi cu­ ciul personal I.R.V.A. Deva, telefon nr. 334.
prinsă între 0 şi -4 grade, iar noap­
tea între -3 şi -9 grade. Vîntul va
sufla'moderat cu intensificări tem­
porare din nord şi nord-est.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare cu tempe­
ratura variabilă.
1 ÎNTREPRINDEREA 1
PRODUSE ALIMENTARE DEVA
CONCURS ä
ducţia scade şi cultura trebuie PENTRU LOCALITATEA DEVA
desfiinţată. In culturi neirigate
se pot obţine între 5.500—6.000
— un post economist principal muncă şi salarii
kg. fructe la ha., iar în culturi — un post statistician
irigate de la 6.000 la 8.000 kg. — trei posturi merceologi
la hectar.
PENTRU LOCALITATEA PETROŞANI
plantaţia de căpşuni pe rod să — două posturi contabili principali
avem şi o plantaţie dc căpşuni
în suprafaţă mai mică, destina
tă numai pentru înmulţire, iai — două posturi merceologi
cu stolonii rezultaţi se pot în
fiinţa noi plantaţii de căpşuni — un post contabil
Producţia de stoloni poate ajun­
— un post inginer chimist produse alimentare, sau teh- !5
nician în specialitatea produse alimentare. aVtJ
PENTRU LOCALITATEA HUNEDOARA
ge pînă la 200.000 buc./ha., iar — un post contabil principal iii
— un post merceolog s3j0ţ
pentru înfiinţarea unui hectar de
căpşuni-fructe sînt necesare 50— vi
60.000 bucăţi stoloni. — un post inginer chimist produse alimentare, sau teh- iu
J-nician în specialitatea produse alimentare. vi
lată şi un calcul privind chel­
tuielile şi veniturile la un hec PENTRU LOCALITATEA ALBA IULIA VŞii
§ vi
tar, calcul care demonstrează cît jVai — un post merceolog §¦
de valoroasă este cultura de
căpşuni. » Condiţiile de angajare sînt cele prevăzute de H.C.M, $
5 1053/1960.
La o producţie normală de ÎK
5.000 kg./ha. fructe, revine uri Cij
preţ de cost de 1,55 lei/kg. Va- § Concursul va avea loc în ziua de 15 martie 1963 ora 15 st
iorificînd întreaga producţie, pu­
tem obţine un venit total de la sediul întreprinderii I.C.R.A. DEVA. g
25.000 le:. i Informaţii suplimentare se pot obţine de Ia serviciul per- ^
Scăzîndu-se cheltuielile anuale, sonal, telefon 436.
revine un venit net de peste
i7.000 lei la ha. SiSiStSi/TiStSiSt ViVI'MtJŞ 3t;KSl;WSiSiSi/H « i*«;«fKîfiâiSt
SPITALUL DE NEUSQ-PS1HIATR1E - PÎCIIŞA
raionul Haţeg, regiunea Hunedoara
totodată la aprovizionarea pie­ A ngajează
ţei cu căpşuni.
— DOI ŞOFERI
iug. STEI,IAN CAŢAVELA
ing. NICOLAE MEZA
Staţiunea experimentali Informaţii suplimentare la sediul instituţiei.
horticolă Geoaglu