Page 20 - 1963-03
P. 20
PAG. * UftURUrL SuClfluSlffulifi Nr. 2548
ULTIMELE ŞTIRI « ULTIMELE ŞTIRI » U LTIM E LE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI FOB (Üil jlimâlul UI1UÍ pÜOt COSMOlUlllt
MOSCOVA '5 fAgerprti). pe baza 'dărilor rde seamă şi reco
Revista „Aviaţia fi eosmonaitd- mandărilor lor, în program au fost
ca" a început să publice file din introduse corective şi completări.
jurnalul unui pilot cosmonaut, al Răspunzînd la întrebarea pe care
cărui nume nu a fost anunţat. Ca şi-a pus-o sie însuşi — de ce ne
titlu al jurnalului figurează un axnnlăm în Cosmos ? — pilotul
rînd dintr-un cîntec sovietic popu cosmonaut scrie: fiecare dintre noi
lar despre cosmonauţi:. „Dispunem doreşte ca zborurile în Cosmos să
Şedinţa Prezidiului La New York: M a n if e s t a r e e o n s a e r a fă Sesiunea încă de 14 minute“.- ajute oamenii să rezolve mai re I»
Consiliului M ondial a l P ăcii pede şi mai bine treburile pămîn-
p rie te n ie i am ericano-sovsetfce Comisiei economice O.N.U. Autorul scrie că cosmonautica a 1
încetat de a mai fi doar « orien teşti, să facă ca viaţa pe Pâ-
STOCKHOLM 5 (Agerpres). zelor nucleare străine, reglementa NEW .YORK 5 (Agerpres). politica ei de pace, necesitatea de penfru Asia tare în ftlinţă sau un domeniu al mînt să fie si mai minunată, va \
La 3 martie la Malmo a avut loc rea, pe calea unui tratat internaţio La 3 martie, la hotelul ,,Belmone a se prezenta poporului american ştiinţei, astăzi ea reprezintă o ac trece un timp oarecare, şi în Cos J
şedinţa lărgită a Prezidiului Consi nal, a tuturor problemelor litigioa Piaza“ din New York a avut loc adevărul despre Uniunea Sovietică. şi Extremul Orient tivitate concretă a omului. Pentru
liului Mondial al Păcii în cadrul că se care au rămas în Europa de pe conferinţa consacrată celei de-a 20-a ca să devii cosmonaut în ac mos vor lua fiinţă observatoare f
reia au continuat dezbaterile pe urma celui de-al doilea război mon aniversări a Consiliului naţional pen La banchetul care a avut loa eu MANILA 5 (Agerpres). cepţiunea largă a acestui cuvînt. permanente, sateliţi pentru retran
marginea raportului preşedintelui e- dial, recunoaşterea de către toate tru prietenia americano-sovietică. prilejul aniversării, A. F. Dobrînin, La şedinţa din 5 martie a celei şi să nu fi un simplu „birjar cos smiterea emisiunilor de radio şi J
xecutiv al Prezidiului Consiliului ţările a existentei celor două state Vorbitorii au subliniat, printre al ambasadorul U.R.S.S. în S.U.A., a de-a XlX-a sesiuni a Comisiei eco mic“ este nevoie să înveţi, să în televiziune, staţii meteorologice ex- P
Mondial nt Păcii, J. Bernal, despre germane şi a actualelor lor frontie tele, uriaşele succese ale Uniunii dat citire telegramei de salut adre nomice O.N.U. pentru Asia şi Extre traterestre care vor prevedea timpul j
securitatea europeană şi problema re precum şi rezolvarea problemei Sovietice în domeniul învăţămîntu- sată de N. S. I-Iruşciov Consiliului mul Orient (CE.A.E.O.) a luat cuvin- veţi mult şi perseverent fără să p
germană şi a raportului lui A. E. Berlinului occidental în aşa fel, în- Iui public, al dezvoltării economiei, naţional pentru prietenia americano- tul U Nyun, secretar executiv al neglijezi instalaţiile speciale şi spor 'pe plan mondial, staţii pentru aii- #
Korneiciuk, membru al Prezidiului cît acest oraş să înceteze de a mai sovietică. CE.A.E.O.
Consiliului Mondial al Păcii, despre fi centrul războiului rece. EI a subliniat necesitatea impe tul. Programul de pregătire a ce mentarea navelor interastrale. Iri
rioasă pentru ţările Asiei de a ridi
campania mondială pentru dezarma Prezidiul Consiliului Mondial al ca nivelul de trai al populaţiei. El lor care sînt mitniţi cosmonauţi — acest vast program zborurilor cos-
a declarat că In prezent milioane
re generală şi pace. Păcii a chemat pe toti oamenii şi de oameni din Asia se culeă In 'S, 6, 7 ele. nu mai este acelaşi ea mice ale omului li st rezervă un
fiesare noapte flămînzi. Ei trăiesc
în trecut. După zborurile tui Ga- rol excepţional. Tocmai pentru a-
Com unicatul com un garin, Ţitov, Nikolaev şi Popovici, ceste zboruri st pregătesc cosmo-
polono«« la o ţia n
nouţii sovieticii ,
După încheierea discuţiei genera organizaţiile iubitoare de pace să VARŞOVIA 5 (Agerpres). plin principiul coexistenţei paşnice în condiţii neomeneşti de cumplită N o u a in s ig n ă „ P i!o 4 * c o sm o n a u t‘*
le, Prezidiul a adoptat Apelul către organizeze în primăvara acestui an, La Varşovia a fost publicat un între state. Ele îşi exprimă convin mizerie.
popoarele Europei, Apelul către Co concomitent în toate ţările lumii, o gerea eă întărirea păcii în întreaga MOSCOVA 5 (Agerpres). a! comandantului suprem al forţelor
mitetul celor 18 state pentru dezar vastă campanie de acţiuni în apăra comunicat comun polono-laoţian du lume impune rezolvarea problemei Referindu-se Ia relaţiile comeraiale Ministerul Apărării al U.R.S.S. a militare aeriene pentru un singur
mare de la Geneva, Apelul cu pri rea păcii. Subliniind că omenirea pă vizita făcută în această tară de dezarmării generale şi totale. Crea ale ţărilor Asiei şi Extremului O- instituit noua insignă „PHot-cosmo- zbor cosmic; clasele a II-a şl I-a —
vire la organizarea campaniei de doreşte coexistentă paşnică, înceta către regele Laosului, Savang Vat- rea zonelor denuclearizate in dife rient, vorbitorul a arătat că piedi printr-un ordin ai ministrului apă
primăvară pentru dezarmare şi pace, rea cheltuielilor pentru înarmare şi liana. între cele două părţi au avut rite regiuni ale lumii ar constitui cile deja existente în «alea comer naut" clasa l-a, a Il-a şi a III-a. rării al U.R.S.S. pentru două sau trei
o rezoluţie cu privire la încetarea ircetarea pericolului războiului nu-, loc tratative privind probleme inter o măsură sare poate grăbi realiza ţului, sau cele create prin pieţele Clasele slnt stabilite in felul urmă zboruri cosmice.
experienţelor cu arme nucleare pre clear, Apelul cu privire Ia organiza naţionale actuale şi dezvoltarea re rea dezarmării generale şi totale. recent unificate ale Europei occiden
cum şi o serie de alte documente. rea unei campanii de primăvară pen laţiilor reciproce. tale, „lasă să se întrevadă elemente tor: clasa a III-a printr-un ordin
tru dezarmare şi pace cheamă la or Polonia şi Laosul se pronunţă de neeclîitate". Politica de limitare
Subliniind primejdia unui război ganizarea de marşuri, mitinguri, de Astăzi, se arată în comunicat, pro pentru interzicerea imediată a expe a importului, adoptată de numeroa Înfrîngeri suferite de mercenari în Yemen
termonuclear Apelul către popoarele monstraţii, depuneri de petitii şi !a blema cea mai importantă este pre- rienţelor cu arma atomică şi pentru se ţâri industriale, împiedică ţările
Europei cheamă loate popoarele să alte forme de activitate ale luptei întîmpinareă războiului rachelo-nu- retragerea forţelor armate străine de slab dezvoltate să-şi sporească ex
depună eforturi energice pentru a pentru pace. clear şi întărirea păcii în întreaga pe teritoriile altor state. portul tradiţional în condiţii favo
obţine din partea guvernelor lor lume. Ambele părţi sprijină pe de rabile.
ciearea în centrul Europei a unei Prezidiul a hotărît să . convoace
vaste zone în care să nu existe ar sesiunea Consiliului Mondial al „TIMES“ : Există Condiţii obiective In încheiere, U Nyun a spus: CAIRO 5 (Agerpres). capitulat 30 de mercenari saudito-
ma nucleară, lichidarea tuturor ba Păcii in iunie 1963. „Este timpul ca ţările dezvoltate şi După cum anunţă ziarele, la 4 iordanieni, aflaţi intr-o situaţie dis
pentru interzicerea experienţelor nucleare în eurs de dezvoltare să-şi unească martie, trupele mixte ale Yemenului perată, după ce trupele republicane
eforturile pentru a obţine împreună şi R.A.U. au ocupat regiunea Djuba, le-au tăiat căile de retragere spre
măreţul obiectiv — lichidarea marii Arabia Saudltă.
diferenţe existente în domeniul ni la nord de Maarib.
LONDRA 5 (Agerpres). velului de trai din ţările bogate şi In regiunea Ras AI-Arkub an
In numărul său din 4 martie, influ
Greva totală a minerilor francezi entul ziar britanic „Times“ publică un ci, dimpotrivă, s-ar putea realiza cele sărace“. 0 surpriză jignitoare pentru telespectatorii francezi;
editorial consacrat actualului stadiu mult dacă s-ar explica în mod lim Participanţii la sesiune au trecut
PARIS 5 (Agerpres). — Corespon vale din Saint-Nazaire (15.000 de al tratativelor de la Geneva în pro pede americanilor că dacă vor conti Băfălia de pe Volga
persoane), uzinele Creuzot din So- blema interzicerii experienţelor nu nua să respingă oferta referitoare la apoi la discutarea primului punct de prezenfafă de... un fost colonei nazist
chaux (15.000 persoane). cleare. In articol se arată că există pe ordinea de zi — situaţia econo
trei inspecţii va însemna că fug din mică din Asia.
k
Corespondenţii agenţiilor de presă fata logicii militare şi ştiinţifice“.
occidentale au transmis în tot cursul
dentul Agerpres transmite: zilei de 5 martie nurrieroase ştiri condiţii obiective pentru realizarea
din care rezultă succesul total ai a- unui acord în această chestiune. „Po
In ciuda ordinului de rechiziţie dat cestei acţiuni revendicative. „Greva ziţia americană este greu de înţeles“, Us»a s te r lin ă în d eclin PARIS 5 (Agerpres). tleriştilor înfrînti. Istorica victorie a
este totală începînd dc azi diminea scrie „Times“. In articol se demon După cum se ştie, televiziunea ostaşilor sovietici, care a jucat un
de autorităţi, peste 120.000 de mineri ţă in toate minele de cărbuni fran strează absurditatea cererii americane rol hotărîtor în eliberarea Europei,
ceze — transmite agenţia France de a se efectua mai multe inspecţii şi deci şi a Franţei, a fost expusă
din bazinele Nord şi Pas de Calais Presse", anual pe teritoriul ţărilor care ar pu LONDRA 5 (Agerpres). situaţia financiară a ţării devine tot franceză este una dintre puţinele te In mod denaturat de un fost colonel
mai instabilă. leviziuni europene care nu a consa german oare a folosit materiale ale
au reluat, în dimineaţa zilei de marţi, Demonstraţia u- tea face experienţe nucleare subte Norii cate întunecă orizontul eco crat emisiuni marii bătălii de pe Vol- arhivai de filme naziste şi s-a auto-
nor muncitori nord- rane. nomic al Angliei nu s-au risipit — In cercurile eeonomice ştirea că recomandat ca martor ocular al eve
greva începută săptămina trecută. Ca coreeni împotriva astfel comentează influentul ziar nimentelor din 1943. întreaga emi
tratativelor japo- „Times“ cere pe un ton categoric „Times“ datele statistice pe luna fe visteria engleză se goleşte în con qa, «u toate că a avut prilejul de a siune a fost pregătită in R.F.G. Ea
şi în bazinul Lorenei, la grevă parti no-coreene impuse bruarie cu privire la starea econo cuprinde elogii penibile la adresa „e-
de către imperialiş guvernului britanic să ia o iniţia miei Angliei, publicate la Londra tinuare a provocat o mare nelinişte. transmite emisiunea deosebit de in roismului" cotropitorilor fascişti ală
cipă aproape totalitatea oamenilor tii americani în turi de Încercări nu mal puţin peni
vederea încheierii tivă care să scoată tratativele din de Ministerul Finanţelor şi Minis Rezervele de aur şi valută străină teresantă realizată de Rossif şi aş bile de a minimaliza însemnătatea
muncii. 1J unei alianţe mili impas. „Nu s-ar întîmpla nimio rău, terul Comerţului. Majoritatea comen zdrobirii lor de către armatele sovie
tatorilor economici englezi conside convertibilă s-au redus luna trecută teptată în zadar de telespectatorii tice.
Cei aproximativ 50.000 de mineri ră aceste date drept un simptom că
cu 24 milioane lire sterline, a ju n -j francezi, Numeroşi telespectatori au protes
din alte bazine miniere, rechiziţio tat cu Indignare împotriva aGestei e~
gînd Ia sfîrşitul lunii februarie la
naţi luni, deşi au coborît în mină 999 milioane lire sterline. Aproape La 1 martie, telespectatorii au vi
au declarat o grevă a „braţelor în toţi observatorii economici, fără ex zionat totuşi o emisiune despre ma
crucişate“. Inginerii şi maiştrii s-au cepţie, sînt de părere eă moneda rea bătălie de pe Volga. Ea a consti
solidarizat cu lupta minerilor. engleză a primit o lovitură serioa tuit însă o surpriză dintre cele mal
să în urma eşecului tratativelor de neplăcute: marea bătălie a fost pre
Lupta minerilor francezi este spri ! Ü » | IŞipM Pl la Bruxelles cu privire Ia aderarea zentată din unghiul de vedere al hi-
jinită activ de oamenii muncii din Angliei la Piaţa comună.
alte sectoare de activitate. La mani ^ !!â É É É É S fi
festaţiile din 4 martie ale minerilor
misiuni, formulînd critici la adresa
au participat pretutindeni numeroase
delegaţii ale metalurgiştilor, munci Puternice acţiuni ale oamenilor muncii unei asemenea „colaborări culturale",
torilor şi funcţionarilor din întreprin în spiritul recentului tratat franco-
derile Industriei chimice, ale ferovia
rilor, lucrătorilor din întreprinderile japonezi vest-german. El au arătat că nici
comunale, profesorilor şi studenţilor. TOKIO 5 (Agerpres). în care se află baze militare ame măcar telespectatorii din R.F.G. nu
La 3 martie a avut loc în întreaga ricane şi anume la Yokosuka, Sase au fost puşi în situaţia de a privi o
Mari manifestaţii de solidaritate Japonie un nou val de acţiuni co asemenea emisiune. In R.F.G. s-a pre
sub lozincile: „Salarii omeneşti“, „Jos mune ale oamenilor muncii japo bo, Kobe, Misava şi alte porturi ja zentat Ia televiziune un alt film con-
poneze.
rechiziţiile", au avut loc în seara zi tare în sud-sstul nezi în lupta pentru pace, pentru Evenimentul central al manifes saorat bătăliei de pe Volga, oare
lei de luni In numeroase bazine mi Asiei. apărarea drepturilor lor vitale. taţiilor din 3 martie ale luptătorilor l-a nemulţumit pe purtătorii de cu-
japonezi pentru pace l-a constituit vînt ai revanşismului. Unul dintre
niere, Astfel dc manifestaţii au avut f Mari mitinguri şi demonstraţii la
care au participat zeci de mii de mitingul şi demonstraţia de Ia Yo
Ioc şi la Lens, unde au participat persoane au avut loa in regiunile kosuka la care au participat aproa- el, criminalul de război Foertsah, în
30.000 de persoane, la şantierele na- - pe 50.000 de oameni ai muncii. Par
ticipanţii la miting purtau drapele prezent Inspector general al Bundes-
Pronunţarea sentinţei roşii şi pancarte pe care se putea wehruluî, a încercat dar fără succes,
Economia Glianei mai fost obligată să întreţină rela împotriva unui grup citi: „Yankei, căraţi-vă acasă!“, chiar să Interzică această emisiune,
ţii economice numai cu ţările Com- de membri ai O. A. S. „Nici un fel de „Polaris“, „Jos cîr- în schimb a luat măsuri ea ea să nu1
monwealthului. Datorită extinderii dăşia N’.A.T.O.“. La miting au luat fie vizionată dc militarii vest-ger-
parte fruntaşi ai vieţii publice şi
în anii independentei relaţiilor economice cu o serie de PARIS 5 (Agerpres). obşteşti. | mani.
ţări europene şi mai ales cu ţările La 4 martie, seara tîrziu, Tribuna
socialiste, ea a exportat principalele lul militar special a pronunţat sen
Bogăţiile mari ale Ghanei (mangan. buit să fie schimbat totul, trebuia materialelor de construcţii, fabrici sale mărfuri, cacao, mangan, dia tinţa in procesul unui grup de A G EN D A
diamante, bauxită, aur, cacao etc.) refăcută in primul rînd economia na textile şi alte ramuri ale industriei mante, bauxită, cherestea, minereu membri ai „Organizaţiei armate se
au determinat pe colonialiştii portu ţională. Despre entuziasmul, eforturile uşoare şi bunurilor de larg consum. de aur etc. Aceasta a permis să se crete", care au comis în vara anu (í?adi& ful „Patria“; HUNEDOARA :
ghezi s-o denumească „mină“, iar pe şi greutăţile poporului ghanaz în a- In acelaşi oraş Tema de care amin facă investiţii pentru dezvoltarea in lui trecut o tentativă de atentat la Moartea are o faţă — cinemato
cel englezi să-i spună „Coasta de ceastă măreaţă operă de reconstruc team mai sus, a început recent con dustriei naţionale. viata preşedintelui Franţei, de 7 MARTIE 1963 graful „Victoria“; SIMERIA : Mi
Aur“. Colonialiştii au comparat de ţie naţională pot fi scrise multe pa strucţia unei fabrici de tutun. O Gaulle. PROGRAMUL I : 5,07 Muzică racolul lupilor — cinematograful
multe ori această tară situată pe gini. Au fost construite drumuri şi mare parte din cantitatea de cacao Ţările socialiste, printre care şi interpretată de fanfară; 5,40 Cîn- „I. Pintilie“; PETROŞANI: Dă-i
coasta de vest a Africii cu o Tezer- poduri care au deschis unor regiuni care se exportă neprelucrată, va fi ţara noastră, acordă un ajutor econo Şase participanţi principali la a- tccc ; 6,07 Muzică uşoară ; 6,20 înainte fără grijă — cinemalogra-
vă inepuizabilă de bogăţii, dar pe noi perspective, legîndu-le de altele, folosită peste putină vreme chiar la mic important în dezvoltarea eco tentat au iost condamnaţi la moar Emisiunea pentru sate; 6,50 Cîn- fid „Al. Sahia" ; Lupeni 2.9 — ci
locuitorii săi i-au considerat drept creînd posibilităţi pentru dezvoltarea Tema, unde s-a proiectat construirea nomică a Ghanai. Cu ajutorul U.R.S.S., te (dintre care trei în contumacie). tccc din folclorul nou şi jocuri nematograful „7 Noiembrie“; AL
animale de povară, bune de exjrioatat. rapidă a economiei. Un sistem de a- unei fabrici de dulciuri. Tema re la Bui pe fluviul Volta se constru populare romîneşti: 6,45 Salut BA IULIA : Mirajul — cinemato
Acesta timpuri au rămas acum ca o peducte a început să aducă apa în prezintă, după cum se’ exprimă cu ieşte o hidrocentrală cu o capacita Bidault la televiziunea voios de pionier; 7,30 Sfatul me graful „Victoria“; Din toamnă
' tristă amintire în memoria poporului unele din regiunile secetoase; au fost mîndrie ghanezii, începutul industria te de 200.000—300.000 Kw. Tot cu dicului : Bucătăria dietetică; 8,OS pina în primăvară — cinematogra
ghanez. Valul mişcării de eliberare săpate canale în vederea folosirii a- lizării Ghanei. ajutorul sovietic în regiunea oraşu britanică Melodii populare sovietice : 9,00 ful „23 August“; SEBEŞ : Balada
naţională a înlăturat, după mari sa pelor fluviului Volta pentru irigarea lui Acera se va construi un combi Vreau să ştiu: 11,05 Muzică u- husarilor — cinematograful „Pro
crificii, exploatarea colonială. La 6 unor întinse suprafeţe cultivabile. Au Referindu-sa la dezvoltarea econo nat de materiale de construcţii. U- LONDRA 5 (Agerpres). şoară; 12,00 Muzică populară ro- gresul“ Pe cărările junglei
martie 1957, la Acera a fost coborît luat fiinţă o serie de cooperative de mică a Ghanei, săptăraînalul „West niunea Sovietică acordă un sprijin Telespectatorii britanici au avut la mîncască interpretată de Eugenia —cinematograful „Ai. Sadovea-
steagul englez şi înălţat un steag nou producţie la sate. Africa“, care apare la Londra scria deosebit Ghanei în pregăiirea de ca 4 martie o surpriză: pe micul ecran Frunză, Nicolae Bob-Stănescu şi nu“; ORĂŞTlE: Contele de
— roşu, verde şi auriu — simboll- nu de mult că în 1963, va fi defini dre pentru economia naţională. a apărut chipul lui George Bidault, Iosif Milu; 12,55 Mazurci şi val Monte Cristo — seria II-a —
zlnd sacrificiile, bogăţiile şi frumuse Dacă în 1950 nici nu se putea vor tivat planul de şapte ani de dezvol fost ministru francez, care se află suri de Chopin: 14,00 Muzică cinematograful „V. Roaită"; Omul
ţea ţării: naţiunea ghaneză a renăs bi despre o producţie industrială a tare economică a Ghanei. Acest plan Legăturile dintre Republica Popu în prezent în exil ca lider al orga populară din Oltenia; 15,00 Din nu se predă — cinematograful
cut. Ghanei, în 1960, numai la 3 ani după prevede printre altele transformarea lară Romînă şi Republica Ghana au nizaţiei O.A.S., care a acordat un muzica popoarelor; 16,15 Vorbeşte „Flacăra“; HAŢEG: Soare si
proclamarea independenţei, mărfurile oraşului Tema intr-un centru indus cunoscut o dezvoltare continuă în interviu iiimat unui reporter al B.B.C. Moscova! ; 17,10 Cîntă corul An umbră — cinematograful „Popu
După eucerirea independenţei poli livrate de noile fabrici din Ghana se trial complex, prin terminarea con ultimii ani. Poporul nostru a salu In cele citeva minute ale interviului, samblului de cîntece. şi jocuri din lar“; BRAD: Doi sub cer — cine
tice poporul ghanez a depus eforturi cifrau Ia paste 23 de milioane de lire strucţiei unei mari uzine de aluminiu tat cu prietenie pe K. Nkrumah, pre Bidault n-a pregetat să se laude că Tg. Mureş ; 17,40 Muzică din o- matograful „St. roşie“ ; LONEA :
susţinute pentru unificarea tării şi ghaneze (lira ghaneză este cotată la si prin construirea unai rafinării de şedintele Ghanei, care a vizitat Romî- „are şanse" să revină în Franţa, dar percte; 18,15 Cîntă Emil Gavriş; Tintín fi misterul .JLînei de aur*
dezvoltarea economiei, moştenită de paritate cu lira engleză). In perioa petrol, a unei oţelării, a unei între nia la începutul anului trecut. In la întrebarea pe ce căi anume, el a 19,00 Jurnal dc întrecere; 19,15 — cinematograful „Minerul“:
;’''Ţ la colonialiştii britanici Intr-o stare da 1960—1961 în Ghana au intrat în prinderi de asamblare a aparatelor tre cele două tari este in vigoare devenit mai discret, declarind că Program muzical pentru fruntaşi în TEIUŞ: Lupii la stină — cine
funcţiune peste 60 de întreprinderi de radio, a unor fabrici de ţesături. un acord comercial pa o durată de „acesta este un secret tehnic“. producţie, din industrie ; 22,55 Mu matograful „V. Roaită“; ZLAT-
: .*'1 mici. In anul 1962 a fost inaugurat Pentru a putea reduce importul de 5 ani, acoduri de colaborare tehnico- Telespectatorii britanici au fost zică dc dans. NA : Sentinţa se va da joi — ci
noul port Tema, unul din cele mai conserve şi pentru îmbunătăţirea a- ştiintifică şi unul de colaborare cul surprinşi nu atît de conţinutul de PROGRAMUL II : 12,15 Mu nematograful „Muncitorul“ : ILIA :
de cumplită înapoiere. Este adevărat frumoase porturi ale lumii şi cel mai provizionării populaţiei din nordul turală. claraţiilor actualului conducător al zică din opere; 12,45 Muzică u- Cartierul viselor — cinematograful
că autorităţile coloniale au construit mare pbrt artificial din Africa. Noul Ghanei, intr-o regiune rămasă foarte O.A.S.-iştilor ci de însăşi apariţia sa şoară romînească ; 15,25 Muzică „Gh. Dojo“; APOLDUL DE SUS :
şosele şi căi ferate, dar ele erau desti oraş Tema, construit pe locul unui mult în urmă se va construi o fabrică Realizările obţinute de poporul Ia televiziunea britanică, fapt care populară romînească şi a minorită Scrisoare de Ia o necunoscută —
nate exclusiv ,Sjj&$$Lrii bogăţiilor Gbn- vechi sat de pescari numără acum pentru prelucrarea cărnii şi conser ghanez după cucerirea independentei reprezintă un nou episod în disputa ţilor naţionale; 14,10 Melodii de cinematograful „23 August
nei din ţarăr^^îbacele de comuni 36.000 de locuitori. Aşa cum este varea fructelor. pe linia dezvoltării economiei naţio franco-engleză. estradă; 15,50 Muzică din opere
caţie nu numai că nu asigurau legă construit oraşul-povt Tema, constituie nale şi nivelului de trai sînt cunoscute te J contemporane; 16,10 Cîntece (B u le tin
tura cu restul Africii, dar nici măcar primul oraş din Africa de vest în Energia electrică necesară acestoî si apreciate de poporul romîn. Re T ra ta tiv e pioniereşti : 16,30 Melodii populare
între diversele regiuni ale tării. Gha- care o populaţie cu preponderentă a- importante proiecte industriale ur publica Ghana a oîştigat, în tara noa romîneşti; 18,45 Jocuri populare m ete o ro lo g ie
na era socotită drept sursă de mate fricană se poate bucura de toate a- mează să fie furnizată de marea hi stră, ca şi în întreaga lume, un bine algeriano-m arocane romîneşti : 19,05 Din cîntecele
rii prime ieftine pentru metropolă, a- vantajelc vieţii civilizate. Străzi bine drocentrală da pe fluviul Volta, care meritat prestigiu datorită luptei sale constructorilor comunismului ; 19,30 PENTRU 24 ORE
gricultura tării producea cacao pen luminate, canalizare, case moderne a şi intrat parţial în funcţiune anul hotărî te pentru consolidarea indepen ALGER 5 (Agerpres). Tinereţea ne e dragă; 19,50 Inter
tru export. In acelaşi timp Ghana era înconjurate de grădini, şcoli bine trecut. In această regiune va fi con dentei naţionale, pentru lichidarea co La 5 martie au început la Alger preţi de muzică uşoară: 20,30 Vreme nestabilă cu cerul varia
r> piaţă de desfacere extrem de ren utilate, spitale, centre sociale şi cul struit şi un mare combinat de pre lonialismului şi deplina eliberare a tratative algeriano-marocane pentru Noapte bună, copii : „Ivanca şi bil, mai mult noros. Local vor
tabilă pentru conservele şi surplusu turale. In acest oraş s-au construit lucrare a bauxitei care urmează să soluţionarea unor probleme de interes Marinca“ ; 20,40 Muzică populară cădea ninsori slabe. Temperatura
rile alimentare ale puterilor coloniale, o fabrică dc asamblare a autocami producă 140.000 tone de aluminiu a- Africii. Guvernul Ghanei se pronun comun. Delegaţia algeriană este con romînească interpretată de Traian în uşoară creştere. Ziua va fi cu
analfabetismul era în floare, de a- oanelor, o uzină de laminare a nual. Anul 1962 este considerat un ţă aotiv pentru coexistentă paşnică dusă de ministrul de externe Khe- Uilecan şi Florea Cioacă; 21,15 prinsă între 2 şi 7 grade, iar noap
sistenţă medicală ss bucurau numai aluminiului, o fabrică de ciment şi an al consolidării economiei Ghanei. intre statale cu orînduiri sociale di misti, iar delegaţia marocană de prin Muzică de dans; 21,45Părinţi şi tea între —2 şi —7 grade ; loca)
europenii. materiale de construcţie. ferite, pentru reglementarea pe cale ţul Moulay Abdallah, fratele regelui copii. mai coborîtă. Vînt moderat cu in
Semnificativ în procesul dezvoltării paşnică a problemelor litigioase, Hassan al Il-lea. Acordurile vor fi tensificări în sudul regiunii din
Partidul popular al convenţiei din Ghana este nevoită să pună bâzâie economice a Ghanei este faptul că pentru lichidarea focarelor de încor perfectate în mod oficial în cursul (?inema nord-est.
Gliana, în frunte cu Kwame Nkru- unor ramuri industriale vitale pentru sursa de finanţare a planului general dare în viata internaţională, pentru vizitei pa care regele Marocului, Has
mah, cunoscut lider african, a dus o dezvoltarea economiei: centrale elec de industrializare se face în mare dezarmare generală şi totală, pen san al H-îea, o va efectua în Alge 7 MARTIE 1963 PENTRU URMĂTOARELE
dîrză luptă penfru independenţă, iar trice, industria metalurgică, industria parte din fonduri proprii. După do- ria începînd de 1« 13 martie. DEVA. Duelul — cinematogra- 3 ZILE
după eucerirea independenţei pro bîndirea independenţei, Ghana nu a tru apărarea păcii şi securităţii po
movează o politică de dezvoltare a poarelor. Vreme schimbătoare cu tempera
economiei naţionale. In Ghana a tre tura creştere treptată.
ION DRAGUŞANU
R«da«fla ţi adtnfnfsţrajfi zltraiul :jţr. ţ Marti« tir. 9. Teielon : 188, 189, 75, 574, Taxa plătită în tumierar wnform aprobării Dlr««[l«l General« P.LT.R. ar. 263.328 din 3 noiembri* 1949. — Tiparul; întreprinderea Polijrratiai .1 Mal« —. n«v»
