Page 22 - 1963-03
P. 22
PAG. 2 Mr. 2549
 cfivul o b ş te s c — sprijin Vom ajuta şi mai mu
d e n ă d e j d e 'în m u n c a c u ltu r a lă formaţiile de amatori de "i a
lii organizarea, cit şl la desfăşura
Colectivistele din Feihş sc intilnesc destui i in bibliotecii. A iei. tovarăşei Tatiaua Af/fi)’. bibliotecara, Ic Comilelole de cultură şl iută, prin rea muncii cultural-educative. Nu Datorită îndrumării Comitetului tică de agitaţie a Casei raionale ci
prezintă cariile noi. le citeşte Irricineiile din diferite volume preferate, poartă discuţii pe marginea unor broşau componenta lor, şe bucură do spri meroasele activităţi care s-au des raional de partid şi a sprijinului pe cultură, care a prezentat pe scen.iO
jinul celor mal competenţi oameni făşurat în timpul iernii la căminele care l-am primit din partea Comite cănnnelbr culturale din Meteş, Tâuţi,
care tratează probleme agrozootehnice ele. dc ştiinţă, cuitură şi artă, conducă culturale au fost organizate cu parti- tului raional pentru cultură şi artă, Ighiu, Bucerdea şi în alte părţi spec
Colectivistele găsesc 'întotdeauna la bibliotecă un sfat preţios pentru munca tor. tori ai orqani/aţiilor obşteşti, oa c’parea a mii de oameni de diferite in ultimul timp activitatea Casei ra tacole reuşite cu textul „Iar e ţara-n
IN FOTOGRAFIE: Consfătuire la bibliotecă. meni însufleţiţi de dorinţa (ie a profesii, activind fie in calitate de ionale de cultură din Alba Iulia s-a sărbătoare“, taxt închinat alegerilor
ridica pe o treaptă superioară acti conferenţiari, membri ai brigăzilor îmbunătăţit simţitor. de deputaţi care au avut loc la 3
vitatea cullural-educativă de masă. ştiinţifice, artişti amatori care au în martie. La spectacolele prezentate in
drăgit această muncă frumoasă. Una din preocupările noastre est?, comunele respective au fost invitaţi
încă de la înfiinţare. Comitelui ra Nume ca cele ale tovarăşilor Emil şi aceea privind stimularea activităţii directorii căminelor culturale şi in
ional pentru cultură şi arlă s-a În Crişan, Ovidiu Tarnu, Ludovic Măr artistice de amatori din raion. Fie
grijii să asigure vn sprijin perma gineam!, Alexandru Radu, Nicolae cu prilejul seminariilor râionald, fie structorii brigăzilor artistice de agita
nent şi un control eficace muncii Bulac, Traian Stanciu, Ioan Vereş
culturale. In acest scop. sub îndru in munca noastră practică pe teren, ţie din satele apropiate,- aceasta pen
marea Comitetului raional de partid, şi alţii, sini bine cunoscute pentru ăm insistat pentru alcătuirea unor
au fost luate o serie de măsuri prac tru a se orienta aSupra conţinutului,
tico, printre care, repartizarea mem bogaia lor activitate culturală. Şi formaţii de cor, teatru, dansuri şi
brilor In comisii, pe genuri de acti brigăzi artistice de agitaţie în fiecară a interpretării, a iaca schimb de pă
vitate: cunoşlinţe cultural-şliinţiticc, activele obşteşti ale bibliotecilor au
învăţăminl agrozootehnic de masă, sat. Desigur că nu peste tot există reri cu membrii brigăzii noastre.
lealru, coruri şi dansuri, brigăzi ar o frumoasă activitate. Cercurile de posibilităţi să fie alcătuite toate ge
In timp ce acest colectiv artistic
tistice de agitaţie, cercuri lilerare, cilii, bibliolerile, vitrinele cu cărţi, nurile de formaţii, dar hi fiecare sat
a fost folosit pe teren, la sediul Ca
cercuri plastice, activitate culturală numeroasele acţiuni organizate cu pot lua fiinţă cel puţin una sau două
sei raionale de cultură, un alt co
în şcoli ele. Fiecărui membru al co- prilejul „Lunii cărţii la sate" au iost formaţii artistice şi asupra acestui lectiv a pregătit un text închinat zi
lei de 8 Martie.
miletului i s-a repartizat cile un sprijinite de activişti voluntari pa lucru am insistat in mod deosebii.
In prezent formaţiile artistice ale
centru de comună, unde sc ocupa sionaţi in munca cu cartea. Alături Pentru a da un ajutor cit mai e-
Casei raionale dc cultură se prea-'i-
de loaie problemele vieţii cullurale. de directorii salariaţi ai căminelor ficace formaţiilor de amatori de la tasc intens pentru cel de al Vll-leo
Pe lingă membrii comitetului a iost culturale, tovarăşii din acest activ sale, colectivul casei raionale de cul concurs, in cadrul căruia vom pre
zenta o formaţie de cor cu orche
formai un larg activ obştesc, alcă obştesc depun o activitate însufleţită tură, pe baza unui plan concret, a
pentru continua îmbunătăţire a mun
lult din reprezentanţi at organizaţii cii cullurale. fost repartizat pe centre de comună stră, două brigăzi artistice de agi
Realizăm o colaborare rodnică lor de masă, al cărui rol este dc a Cu toate acestea, trebuie amintit unde a desfăşurat o muncă continuă, taţie, o echipă de dansuri, o orche
da un sprijin practic activităţii cul faptul că in activitatea Comitetului cu rezullale. Aslfal, în comunele stră de muzică populară, o fanfară,
turale. In acest fel se păstrează o pentru cultură şi artă, a activelor Stremţ, Teiuş, Peţeloa, Oarda de Jos, solişti vocali şi instrumentişti. In al
In perioada actuală, sub îndrumarea secţia de invăţămînt, iar sarcinile sta ior didactice la organizarea şi dosiă- slrînsă legătură cu organizaţiile de obşteşti, au existat şi unele lipsuri. Hăpria, Ciugud şi altele, activiştii cul cătuirea repertoriului acestor forma
organizaţiilor de partid, se desfăşoa bilite au fost prelucrate şi cu cadrele şurarea muncii cullural-educalive dc masă. Fa se concretizează în nume Ele se manifestă, in primul rind,
ră la sate o bogată activitate cuitu- didactice din raion. masă. La Ighiu, unde este un număr roase acţiuni comune, care duc ia într-o slabă activitate desfăşurată in turali de aici nu primit din partea ţii ne-am orientat in aşa fel incit
rai-educativă dc masă. In cadrul a- mare de cadre didactice, la Cficău ridicarea activităţii cullurale. In pe ceea ce priveşte combaterea rămă
cestei activităţi, cadrele de intelec După exemplele aceslei conlucrări şi Benic sint învăţători şi proiesori rioada de iarnă, de exemplu, s-a în şiţelor vechilor concepţii care mai noastră un sprijin concret. Activul spectacolele să poată fi prezentate cu
tuali de toate categoriile, educate şi la nivelul raionului, conducerile uni care manifestă pasivitate, lipsă dc tocmit un plan comun de activitate dăinuie încă la sate. Va trebui să
crescute de partid, îşi aduc o însem tăţilor culturale şi ale şcolilor au răspundere faţă de sarcinile ce le re cu Comitelui raional U.T.M. şi cu depunem eforturi sporite pentru dez salariat al Casei raionale de cultură succes şi in satele raionului, unde
nată contribuţie. In rindul intelec găsit calea justă a colaborării in vin pe linia activităţii culturale. A- Consiliul local al sindicatelor, plan voltarea pe mai departe a unei con
tualilor de la sate, un loc important vederea îndeplinirii tuturor sarcinilor cestea nu s-au încadrat în ritmul ge a cărui realizare esle riguros urmă cepţii ştiinţifice despre natură şi so a participat la repetiţiile echipelor de aceste formalii se vor deplasa. Cre
îl ocupă învăţătorii şi profesorii, ca ce au slat în iaţa unităţilor cullurale neral de muncă al celorlalte cadre rită. cietate în rînduriie ţăranilor colec
drele de cultură tehnică din şcolile de în acesl timp. Aşa se explică faptul tivişti, pentru înlăturarea neajunsu teatru, cor, de dansuri, brigăzi artisti dem că şi pe această cala vom reuşi
rulfură generală, profesională şi de că majoritatea cadrelor didactice au didactice. Slllul de muncă al Comitetului rilor care se mai manifestă in acti-
meserii care, în raionul Alba, se ri răspuns sarcinilor ce le revin pe li Pătrunşi de importanţa sarcinilor pentru cultură şi artă a fost imprimat xHalea unor cămine culturale. Aceas- ce de agitaţie, lucrind efectiv cu a- să stimulăm activitatea formaţiilor ar
dică la cifra de peste şaple sule. nia activităţilor cullurale de masă. şi unităţilor culturale de la sate. ia se poale realiza numai antrenind
ce ne revin pe această linie, vom Consiliile de conducere ale cămine in munca cultural-educativă un nu ceste formaţii in probleme de regie, tistice din raion.
Dacă în raionul nostru au fost ob- Muncind in acest fel am reuşit ca continua să colaborăm şi pe mai lor culturale au strîns in jurul lor măr cit mai mare de activişti ob
ţinule unele rezultate bune în munca în cinstea celei de a 15-a aniversări departe pentru a contribui la ridi un mare număr de învăţători şi pro şteşti. costumaţie, decoruri etc. Mergind pe această linie, în zilele,
cullural-educativă de masă, aceasta a proclamării Republicii Populare Ro- fesori, medici şi ingineri agronomi,
se daloreşle şi faptului că, îndrumat mine să organizăm o ştaietă cultu carea nivelului muncii cultural-edu ţărani colectivişti care aduc o con Ciştigind mai multă experienţă, sfe- In Scopul de a stimula şi raacti- uimătoare, în cadrul unor consfătuiri
de Comitelui raional de partid, Co- rală la care au participat 23 formaţii cative •de masă din raion la înălţi tribuţie însemnată la bunul rubrs al sizind faptele cele mai semnifica
inilelui pentru cultură şi arlă a rea de cor, 42 brigăzi artistice de agita activităţii culturale. La Stremţ, Calda tive ale vieţii noastre noi, sub în viza formaţiile de cor, et?hipn de cor pe genuri de activitate, ce vor avea
lizat o slrînsă colaborare cu secţia ţie, 27 formaţii do dansuri, 8 for mea sarcinilor trasate de partid. de Jos, Mihalţ, Şard, în salcie de pe drumarea Comitetului raional de
de invăţămînt a sfatului popular ra maţii instrumentale, 12Α solişti vo Valea Ampoiului, şi în celelalte sate partid, vom puica obţine, in munca a Casei raionale de cultură s-ă de ( loc Ia Casa raională de cultura, vom
ional, cu cadrele didactice şi condu cali şi instrumentişti, lotalizind pe- VICTOR PĂŞTEANU ale raionului, aceste active obşteşti cultural-educativă rezultate şi mai
cerile unităţilor de invăţămînt de di sle 3500 artişti amatori care, în ma şeful secţiei de invăţămînt a Sfatului au avut o participare rodnică, alil frumoase. plasat la comune, unde a prezentat discuta cu instructorii formaţiilor ar
ferite categorii. joritatea lor, au fost instruiţi de ca
popular raional IOAN POPA spectacole, fiind invitaţi îndeosebi, tistice de la căminele culturale pro
Inlre metodele de muncă folosile, drele didactice. Concomitent cu acea
prin care am reuşit să înfăptuim a- sta, în perioada 2—28 decembrie, NICOLAE CIOBOTĂ membrii formaţiilor de cor din loca bleme legata de desfăşurarea cfelui
ceaslă slrînsă conlucrare, menţionăm s-au organizat 68 serbări tradiţio socreLarul Comitetului raional
nale ale recoltei la care au partici lităţi. După spectacole, intre membrii de al VlI-lea conCurs şi ne vom în
pentru cultură şi artă
corului Casei raionale de cultură şi drepta eforturile în spre a da tot
cei din satele respective s-au purtat sprijinul acolo unde se simte nevoia.
discuţii, pe marginfea repertoriului, a In atenţia noastră va sta pe viitor
interpretării, a spectacolelor prezen antrenarea într-o măsură mai mare a
tate etc. Ca urmare a acestor acţiuni, specialiştilor din oraş, pe genuri dă
formaţiile de eor ajutate şi-au îmbu activitate, pentru ca aportul nostru
nătăţit activitatea, în prezent activind la sprijinirea formaţiilor artistice de
cu bune rezultate. la sate să fie si mai mare.
şl faptul că am cuprins în planurile pai pesle 35.000 de cetăţeni. La orga In pas eu preocupările preşedintele Comiteiului In munca noastră practică lă sate, M.IRCEA VAIDESEGAN
noastre de activitate obiective co nizarea acestora, contribuţia cadrelor
mune, pe care le-am urmărit în de didactice a iost evidentă. raional pentru cultură şt artă am folosit eu succes şi brigada artis- directorul Casei raionale de cultură
cursul unei anumite perioade. Astfel, De asemenea, numai în lunile de colectfivigtiloi*
Comitetul pentru cultură şi artă a cembrie, ianuarie şi februarie au iost
cuprins în evidenţele sale sarcini con trimişi ia sato un număr de 363 con O dală cu venirea primăverii, întreţinute, demonstrează temei
crete privind aclivilalea cultural-edu- ferenţiari, dintre care peste 300 ca în faţa colectiviştilor din gospo nicia cunoştinţelor căpătate.
calivă a cadrelor didactice, ţinînd dre didactice. Merită să subliniem în dăria noastră stau sarcini deose Un deosebit rol în stimularea
cont de posibiiilăţiie şi aptitudinile mod deosebit aportul adus de ca bite, legate de asigurarea unei colectiviştilor fruntaşi şi bineîn
oamenilor. recolte bogate. Pentru ca ele să
drele didactice din comunele Stremţ fie îndeplinite cu succes, în pe ţeles, în îndreptarea lipsurilor,
La rindul său, secţia de invăţămînt şi Şard care, împreună cu directorii rioada de iarnă s-a desfăşurat a avut brigada artistică dc agita
a stabilit în planul său de muncă căminelor cullurale, au reuşit să or în sat o intensă muncă cullural- ţie a căminului. Această forma
anual şi în planurile trimestriale pro ganizeze formaţii arlislice din ţoale educativă, care i-a ajutat pe co
bleme social-cullurale concrete, pe genurile de activitate, să efectueze lectivişti să-şi îmbogăţească cu ţie de artişti amatori a prezentat
care le analizează fie în şedinţele de deplasări şi să prezinte spectacole nu noştinţele. Invăţămîntul agrozoo programe ale căror texte au vor
lucru cu direciorii şcolilor, fie în numai în şalele lor dar şi în cele în tehnic de masă, ciclurile de con bit tocmai despre viaţa şi mun
urma controlului efectuat la şcoli, vechi ale. ferinţe care s-au ţinut la cămi ca colectiviştilor noştri. La fel
unde se urmăreşte evidenţa activită nul cultural, in care s-a vorbit ea şi. brigada, o activitate bogată
ţii cadrelor didactice şi se consem Colaborarea dinlre secţia de invăţă- colectiviştilor despre metodele a avut şi formaţia de teatru.
nează în procesele verbale încheiate minl şi Comitelui pentru cultură si de lucru folosite în vederea obţi
in urma muncii de îndrumare. In arlă şi-a arătat roadele şi cu pri nerii unei recolte dc 5.000 kg. po- Membrii acestei formaţii au pus
activitatea noastră căutăm să nu lejul pregătirilor ce se fac pentru rumb-boabe la hectar, despre în scenă piese cum a fost „Baba
scăpăm nici un prilej de a fi prezenţi cel de al VH-lea concurs al artişti viticultură şi pomicultură, des Dochia şi brigadierul" care, cu
în mod reciproc Ia şedinţele de lucru lor amaiori; in organizarea unor ma pre zootehnie, despre organiza mijloacele teatrului, au demon
aie activului cultural din raion sau nifestări cilllural-ariislice bogate, în rea muncii în G.A.C. ele., au dus strat colectiviştilor rezultatele
ale directorilor de şcoli, unde dez chinate alegerilor de deputaţi ce au la însuşirea de noi cunoştinţe. deosebite ale unei munci înde
batem dlierile probleme care se cor ar ul loc la 3 martie. plinite cu dragoste şi pasiune.
Acţiunile organizate la cămi S-ar mai putea spune multe des
pre dansatorii noştri, despre so
liştii noştri vocali care au dus
a fi rezolvate cu ajutorul cadrelor Participînd cu însufleţire la aellvi- nul cultural şi la bibliotecă în în scenă folclorul nou.
falea artistică cu amatorii, cadrele
didactice. didactice aduc o mare contribuţie la cadrul „Lunii cărţii la sate" au Pe lingă aceste rezultate obţi Corni Căminului cultural din Şard. este cea mai tânără formaţie dc artişti amatori clin sat. Pentru ici
îndrumarea unităţilor culturale din instruirea celor 190 formaţii angajate contribuit la popularizarea cărţi nute pînă acum prin activitatea ele al Vll-Ua concurs, corul pregăteşte cinleccle: „Partidului, părinte al bucuriei'“, „Cintec despre Doftorul
în concurs, care numără aproape 1000 lor şi broşurilor legate de mun susţinută desfăşurată dc tova ,.Ilara in gospodărieu ele.
raion se face prin organizarea unor de artişli amaiori. Subliniem in mod ca noastră, la creşterea nivelului răşi ca Otilia Sîrbu, Cornel Rai-
deplasări comune pe ieren de către deosebit contribuţia cadrelor didac de cunoştinţe al colectiviştilor. ca, Mihai Rusu, Ioan Vereş, Ioan IX FOTOGRAFIE: Corul, in timpul unei repetiţii.
colectivul secţiei de învăţăminl şi tice cum sini iov. Repede Sabina şi Toate acestea au avut urmări Tătrinjean, Cornelia Coman, An
activul salariat al Comitetului pentru Bulbucau Adriana din Viului de Jos, pozitive asupra muncii de zi cu tonica ITomănă, Aurel Sechereş Frecventarea bibliotecii producţie (brigăzi de cimp, colectiviştii pe tema „Cum pre viaţa nouă a satului“
cultură şi arlă. Cu acest prilej se Crişan Emil şi Man Samson din Cal şi ceilalţi colectivişti şi inte a devenit o obişnuinţă pen legumicultura etc.) şi de putem obţine 5.000 kg. po- şi altele, au contribuit la
controlează, sul) toate aspectele, nu da de Jos, I. Rusan şi R. Moise dio zi a colectiviştilor; i-au ajutat lectuali din sat, munca culturală tru marea majoritate a co pregătirea colectiviştilor, In rumb-boabe la hectar“ la popularizarea cărţii in mlj-
numai munca instrucliv-eclucativă din Milialţ, Bădiiă Traian din Ampoiţa, a contribuit din plin la educarea lectiviştilor din comuna acest fel am putut îndruma care a participat un mare lor.ul ţăranilor colectivişti.
Limbeanu Ioan din Oarda, Tecşa Sil pe aceştia să lucreze pămîntul colectiviştilor în spiritul dragos
şcoli ci şl activitatea cadrelor viu din Iniregaide şi mulţi alţii. tei faţă de avutul obştesc, faţă
aşa cum au învăţat din confe de gospodăria noastră, la forma
didactice pe care acestea o desfă Cu loaie rezultatele pe care le-am
obţinui, inai avem încă muile de fă rinţe şi din cărţile citile, din ex rea unei noi atitudini faţă de
şoară la căminele cullurale, biblio cut pentru antrenarea tuturor cadre-
perienţa fruntaşilor. însăşi fap muncă.
teci eic. Procedînd astfel, se pot sta
bili măsuri comune pentru îmbunătă tul că răsadniţele au fost din IOAN CRIŞAN
ţirea activităţii de viitor. De aseme
timp şi bine organizate, că a fost preşedintele G.A.C.
nea, la întocmirea planului de mă „Drumul lui Lenin" Slremţ
însăminlată aproape întreaga su
suri a Comitetului raional pentru
prafaţă pentru răsaduri, că răsa
durile, deja răsărite, sint bine
Mod a l oioBîcii c o le c tiv eP
cultură şi artă pentru perioada lu (fruntaşi ut m anea enlhim la oooooooo noastră, iar cartea un prie si sistematiza lectura colec număr de colectivişti. De o In urma acţiunilor între1-,
nilor de iarnă a iost consultată şi ©o oooooooo © ten bun. Aceasta, in pri tiviştilor, ajutîndu-i să-şi bună apreciere s-au bucurat prinse, numărul cititorilor
mul rind, pentru că popu însuşească cit mai muile recenziile şi prezentările de a ajuns, în primele două
larizarea cărţii nu s-a făcut cunoştinţe. Pentru a veni cârti cum au (ost cele pe luni din acest an. la 349,
la intîmplare ci, in aşa tel, in sprijinul cursanţilor dc tenia: „Cum obţinem ie- iar al cărţilor Citite a în
Posibilităţi nefolosite incit să cuprindă întreaga la cercul agrozootehnic, am colte mari de grîu şi po trecut cifra de 1.800. Aces
masă de oameni cărora li întocmit o listă bibliografi rumb“. „Creşterea şi îngri ta este rodul activităţii
s-a adresat. In acest sens că care să-i orienteze spre jirea vacilor“ şi altele.
iglhul este o comună mare, cu po desfăşurate de întregul co
ne-am orientat mai cu sea cărţile şi broşurile de spe Pe lingă acestea, expozi lectiv de activişti cultu
sibilităţi largi de a desfăşura o bo mă spre brigăzile de mun cialitate. Pe lingă aceste ţiile de cărţi organizate la rali care sprijină cu drag
gată activitate cultural-educativă de că clin gospodăria colecti acţiuni arn organizat şi ma bibliotecă pe teme ca „Parti biblioteca.
masă. Păcat insă că aceste posibili
tăţi nu sini pe deplin folosile. vă, pentru care s-au orga nifestări de masă dintre dul — îndrumătorul şi or MARIA BÂCRA
nizat acţiuni diferenţiate, care cea mai rodnică s-a ganizatorul victoriilor noa
La cămin silit înlocmile planuri dc în funcţie de ramura de dovedit a fi consfătuirea cu stre“, „Scriitorii noşlri des bibliotecară
muncă, repartizate sarcini pentru fie Vinţul de Jos
care, dar practic ele nu sint traduse
in viaţă. La nn control făcut recent,
tovarăşii de la Ighiu au afirmat că
pregătesc trei piese de teatru. Dar, F o r m e a tr a e ti ve, in te re s a n te
cînd una dintre „interprete" (casiera
de la farmacie) a fost Întrebată în CORNELIA MlLACIU VIRG1L SUCIU MĂRIA HENTER Orienlind activitatea cultv.ral-educă- d.e calcul „Gi-rn putem spori viitoarea sebit au adus tov Limbeanu Ioan, Paş-
re piesă joacă, a rămas surprinsă. ciulă alături de ceilalţi ţărani co şef de echipă in Gospodăria agri esle învăţătoare în Coşlariu. Ca tivă spre principalele probleme care zilei-muncă“ şi au fost. prezentate pro iiu Ana. Balaur Sofia. Lupşa Faras-
A doua zi însă, ea a fost luată la lectivişti din Şard in corul căminu colă colectivă din Galda de Jos. îndrumătoare şi membră a forma stan in fala gospodăriri agricole co grame artistice in satele Oarda de eitiva, Ciugudcau Ana. Balaur Rodiră
rost, (!india n-a spus că joacă in lui cultural. Ea este, in acelaşi El este fruntaş nu numai în munca ţiilor artistice de amatori, se bucu lective, spre dezvoltarea spiritului co !os. Oarda dc Sas şi Bîirăbanf. şi alţii
timp, şi una dintre fruntaşele mun pe ogoare, ci şi în activitatea cul lectivist Iu oamenii muncii, căminul
piesă. turală, în formaţiile de cor şi tea ră de stimă şi respect din partea nostru cultural a obţinui iu ultimul De asemenea, propaganda prin con In viilor ne vom strădui să oglin
cii culturale 'din sat. cetăţenilor din sat. timp unele realizări frumoase. Numai ferinţe a fost. mai bine organizată, te dim în activitatea cultural-educativă
La Ighiu mai există, de asemenea, tru din care face 'parte. în acest an, cu sprijinul cadrelor di mple expunerilor alese ca mai multă şi mai mult viata salului, să antrenam
15 cadre didactice care nu sint an- dactice, al celorlalţi intelectuali din grijă. Conferinţele „Muma. izvor de o masă largă dc Urani colectivişti in
trenale în activitatea culturală. Di fericire". „Al meu şi nl nostru" şi jurul căminului cultural.
rectorul căminului, tov. David Va- sat, al colectiviştilor, au fost organi altele, iu care au fost cuprinse aspecte
sile, se plinge adesea că n-are cu ION ISTRATE
tine lucra, iar Comitelui executiv al zate două jurnale voi bite pe tema concrete din viata salului nostru şi a directorul căminului cultural
Sfatului popular comunal (preşedinte
tov. Hâda Dionisie), nu a acordat un „Manca in G.A.C. — izvor dc belşug" gospodăriei colective, s-au bucurat, de
ajutor substanţial pentru ţa activi
şi „Un şcptel ce poale fi realizat in un succes deosebit.
tate» culturală să sd Îmbunătăţească. gospodăria noastră colectiva“, o seară In activitatea depusă un aport deo din Oarda de Jos