Page 23 - 1963-03
P. 23
f e 254Ô DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3
La începutul anului ÎN E D I T U R A P O L I T I C Ă
a apai ut:
de înv&ţămint şi acum margineANU: _ Partidul, conducătorul
In luna noiembrie 1962 a fost dezbată temele propuse deoarece — <— nostru iubit
Organizat In raionul Sebeş un cadrele de ingineri agronomi şi 48 pag. 0,50 lei
seminar ele economie agrară in zootehilişti, medici veterinari, au
care au fost încadraţi un număr fost ocupate cu alte treburi. Autorul, oprindu-se asupra unor evenimente mai Importan-ţ
de specialişti — cadre de ingi Este adevărat că în această pe
neri agronomi şi zootehnisti, té din istoria mişcării muncitoreşti din ţara noastră, scoate în;
1evidenţă că, slujind fără preget interesele clasei muncitoare şi \
i ále întregului popor muncitor, partidul şi-a cucerit încrederea1
medici veterinari din agricultură. rioadă cadrele de specialişti din Iunanimă a maselor muncitoare. Broşura prezintă apoi felul în !
In vederea organizării acestui agricultura raionului au avut de ) care este organizat şi-şi desfă şoară activitatea Partidul Muri-1
seminar, biroul Comitetului ra rezolvat multiple sarcini, dar stu ;citoresc Romîn îndeplinindu-şi rolul său conducător în opera
ional de partid Sebeş a manifes diul nu trebuia în nici un caz !de construcţie a socialismului hi R.P.R.
tat multă preocupare. S-au se
lecţionat cursanţii, s-a elaborat neglijat. Broşura este ilustrată şi scrisă intr-un stil atractiv.
un plan de desfăşurare, s-au ales Organizarea acestor seminarii
cu grijă temele ____ ___ ___ _______.________- . are . menire.a .să ..
de studiu. B ir o u l--------------------------------- ajute câdrele de
Comitetului ra- Pfo a c tiv ita tea unui sem inar specialişti care
îonal de partid, ecbnomîe a g ra ră lucrează în a Sfi‘
avînd în vede-
cultura raionului
re complexitatea să-şi însuşeas
sarcinilor ce le ridică agricultura că cu temeinicie politica econo Un moment dc rugat. Ciţivd cursanţi de la cursul de studiere a Statutului P.M.R. din cadrai Atelierului
raionului, a consultat in privin mică a statului nostru şi să-şi
ţa întocmirii programelor dife îmbogăţească neîncetat cunoştin mecanic de la E.M. Ghelar, discută despre tema viitorului seminar.
rite cadre de specialişti, activişti ţele de economie agrară. In ra IN FOTOGRAFIE: Tov. Lăsttiţ Mofoc, propagandist, dă unor cui sânii lămuriri asupra problemelor care
de partid etc. Biroul Comitetu ionul Sebeş aceste cadre au ma
lui raional de partid a stabilit nifestat şi manifestă un deose urmează să se dezbată in seminar.
ca propagandist la acest seminar bit interes îll acest scop. Sem
de economie agrară pe tov. Ni- nificativ în această privinţă este COMUNIŞTII ÎN FRUNTE
colae Ureche, faptul că la cele două seminarii
au participat absolut toţi cursan Ca şi colectivele altor între canicii de locomotivă nu s-au lă ducerea întîrzierilor de trenuri.
începutul a fost destul de bun. ţii înscrişi, dezbaterile fiind pur prinderi din regiunea noastră şi sat mai prejos. S-au întrecut pe Cot la cot cu muncitorii au lucrat
In luna noiembrie, pe baza pro tate la un nivel destul de ridicat. ceferiştii complexului Simeria au ei înşişi. Comunistul Vasile Bel- şi loan Pop, şeful reviziei de va
gramului întocmit, s-a ţinut pri început anul cu rezultate dintre cea a remorcat în ziua de 8 fe goane Simeria-călători împreună
ma expunere. Ea a fost făcută Este de datoria biroului Co cele mâi bune. Trenurile de călă bruarie un tren cu 200 de tone cu secretrrul organizaţiei de ba
de către propagandist. Expune mitetului raional de partid Sebeş tori au fost îndrumate după gra supratonaj, iar Iosif Voş cu 180 ză de aici. La Peştiş, lăcătuşii
rea a fost apoi urmată de dez să urmărească cum se înfăptu ficul de circulaţie, încălzite şi bi de tone. Cunoscîndu-şi bine maşi Cornel Săbău, Petru Radu şi Mi-
bateri. Pe parcurs însă, trebu iesc prevederile planului elabo ne pregătite din punct de vedere na, asigurîndu-i o îngrijire deose hai Băbuţă au realizat cele mai
rile au început să meargă ane rat. în vederea organizării stu tehnic iar celor de marfă li s-a bită, mecanicul Graţian Bălşan rapide şi mai bune lucrări de re
voios, zilele de studiu nemai- din Petroşani, cu locomotiva paraţii la vagoane. De felul cum
fiind respectate. Dezbaterea te diului şi desfăşurarea acestui asigurat o circulaţie normală.
mei a doua care trebuia să se ţină Intemperiile naturii au făcut 150.1039 s-a oferit în ziua de 4 an muncit ei şi alţi tovarăşi ai
în cursul lunii decembrie a Tost seminar de economie agrară, să ca munca să se desfăşoare în con februarie să remorce un tren de lor fie din Simeria, Peştiş sau din
amînată pînă în ziua de 12 ia diţii grele. Au fost cazuri cînd 200 osii pe distanţa Simeria triaj a!lă parte depinde trăinicia fie Anunţ important!
nuarie. Dar în perioadă 12 ia analizeze si să urmărească pe — Peştiş fără oprire. Pe lingă
nuarie — 28 februarie a.c., nu trenuri de lung parcurs au sosit faptul că a redus simţitor tim cărui vagon. In conformitate cu
a mai fost ţinută nici o expune parcurs problemele ce se ridică, pul de transport, el a remorcat ¦Una din problemele importan H.C.M. nr. 1.107/1962 pen
re, nici un seminar. Tov. pro întîrziate. Regulatorul de mişca 3.600 de tone în loc de 1.800 cit te urmărite de lăcătuşii noştri es tru reglementarea circula
pagandist al acestui seminar eficacitatea fiecărei dezbateri. re a dispus atunci ca tre ţiei pe drumurile publice,
spune că nu a fost vreme să se TOŢI DEŢINĂTORII DE
Rezolvarea altor sarcini nu tre nurile de legătură să aştepte iar MOTORETE, SCUTERE ŞI
TRICICLETE CU O CAPA
buie să ducă în nici Un caz la CITATE CILINDRICĂ Pî-
NA LA 70 CM.C. SÎNT O-
ncrespectarea zilelor de seminar, BLIGATI A SE PREZENTA
LA ORGANELE DE MILI
la ammarea de la o lună la alta ŢIE PENTRU ÎNSCRIE
REA LOR ÎN CIRCULAŢIE.
a temelor prevăzute să fie dez
Deţinătorii de astfel de
bătute cu specialiştii din agri autovehicule de pe raza o-
raşului Deva, se vor pre
cultură înscrişi la această formă zenta la miliţia oraşului
Deva ÎNCEPÎND CU DATA
de învâţămînt. DE 11 MARTIE 1963, pen
GH. CALINESCU \tru înscrierea şi obţinerea
în cazul întîrzierilor prea mari era stabilit. Nu rare au fost ca te aceea a reparării vagoanelor permisului de circulaţie.
s-âu format trenuri locale evitîn- zurile cînd Ananie Herbei şi. alţi fără ea acestea să fie scoase din
O faptă lăudabilă du-se astfel îngreunarea activită operatori de circulaţie, prin în garnitură. In luna ianuarie de pil A /y v
ţii întreprinderilor din împreju ţelegere cu mecanicii de locomo da numai la Simeria-triaj au fost
rimi. tivă au creat condiţii de remor- reparate 2.222 de asemenea va f la ilr e p p in d e r e a i irad sas i rbIa i ă.
Era in după-amiaza, zilei 'de 25 liţie pentru a-l preda. Aici s-a Este suficient să ne amintim care a trenurilor cu tonaj sporit. goane. Despre realizatorii acestor o ra ş S ibiu
de temperatura scăzută şi visco In perioadele cele mai grele s-a cifre se pot spune numai cuvinte
februarie a.c. In drum spre casă, constatat că portmoneut conţinea lul din cursul lunii ianuarie a.c. de laudă. Strădaniile depuse au str. Mi Kogalniceanu nr. 1 telefon 3931
Infruntînd capriciile iernii, co văzut spiritul de organizare şi e-
Ghcorghe Borza a trecut prin sta suma de 250 lei fi citcva acte alâ livrează
ţia C.F.R. din comuna Vafa de Jos, numitului loan Petrică din salul munistul Egri Francisc, împreu xemplul însufleţi tor al comuniş fost încununate de succese. Mun — roabe metalice
raionul brad. Aici nu mai era ni Ocişor. nă cu partida lui de manevră au tilor în rezolvarea sarcinilor în citorii ceferişti, în frunte cu co — scaune pentru cinematograf
meni. Cei citiva călători plecaseră triat cîte 7-800 de vagoane pe tu tregului colectiv. Bine cunoscut muniştii, muncesc cu avînt mult — scaune pentru săli de şedinţe şi cămine culturale
Fiind anunţat de faptul că i sLau — bănci şcolare tip STAS
— tomberoane pentru strîns gunoi
cu cîteva Hiîniite mai înainte cu găsit, actele fi banii, l. Petrică s-ă ra de serviciu asigurînd expedie în rîndul ceferiştilor din Simeria sporit pentru consolidarea succe — coşuri (cutii) pentru gunoi de 100 litri
rea la timp a trenurilor de mar este şi operatorul de vagoane selor obţinute şi realizarea exem — coşuri (cutii) pentru gunoi de 50 litri
trenul. Deodată, privirea lui Glt. prezentat să fi le ridice. fă în compunerea cărora se aflau loan Dănică. Folosind întreaga plară a sarcinilor ce le revin. — bidoane pentru lapte din aluminiu de 25 litri
vagoane cu combustibili pentru sa capacitate de muncă, el a a- — minere cu şilduri din aluminiu
Borza s-a oprit pe una din băn Fapta Iov, Gheorghe Borza este centrele industriale, fier vechi sigurat formarea trenurilor la VASILE GRAMA — minere închizător ferestre (oiivere)
cile staţiei. 1 s-a părut ceva deo demnă de toată lauda. Eă de pentru oţelării, alimente etc. Ac timp şi a contribuit direct la re secretarul comitetului de partid — cremoane semiîngropate din aluminiu
sebit. Şi intr-adevăr, pe bancă se monstrează conştiinţa ridicată, co
afla_ un porlmoncu. Unul din cu- , rectitudinea ce caracterizează azi Execută: reparaţii frigidere de orice tip.
lătbri, din neglijentă, pierduse porl- oamenii noştri. Complexul C.F.R. Simeria CZ22D CZZ2DCZZ2D CZZ23CZZ2DC3223 CZ223 CZZ2D CZ22D CZZ2DCZZ2DCZZ22
moneul cu acte fi bani. Fără să După corespondenţa tov. tivitatea în staţia C.F.R. Simeria SEMINŢE
stea pe ginduri, a luai porlmo- OCTAVJAN MUJA triaj a decurs aproape ca în pe P e rfe c ţio n a re a de porumb hibrid, leguminoase, plante
rioada normală de lucru. instalafiüor de frînă de nutreţ, legume, flori etc. precum şi
iiCul fi s-a dus Ia postul de mi plutonier de miliţie material săditor viti-pomicol din cele
Trăind aceleaşi clipe, nici me
%m In acest an co In ultimii ani, ia revizia de partea Direcţiei de tracţiune şi
lectiviştii din satul vagoane Coşlariu au fost intro vagoane din minister. Deoarece
-Jmm sm Bejan, raionul llia, duse unele instalaţii noi, meni lucrarea necesita o mare preci
alt extins conside zie în executare, sarcina a fost
rabil suprafaţa gră te să contribuie la pregătirea . încredinţată mecanicului de
dinii de legume şi din ce în ce mai bună a trenu compresoare Ivanov Alexandru,
zarzavaturi. Pentru rilor de marfă ce pleacă în un foarte bun meseriaş. El a
obţinerea unui ră fost ajutat de tînărul Bretoiu
sad viguros şi de cursă. Printre altele, revizia a
fost dotată cu robi neţi mecanici, ŞteTan II, şi împieună au reu
bună crUlate. ei care s-au montat la instalaţiile şit sâ termine această instalaţie
du pregătit din fixe de unde sînt alimentate cu care funcţionează în bune con-
timp răsadniţele. diţiuni.
aer frânele automate la trenu
Pe unele suprafeţe rile ce se formează în triaj. La
de răsadniţe s-a e- început colectivul reviziei a fost
xeculăl din timp mulţumit dc rezultatele acestor Noua instalaţie înlătură pă
şi semănatul. aparate. Treptat însă s-a con trunderea apei în aparatele de
statat că această instalaţie pre frînă, asigurînd astfel funcţio
In fotografie: zintă unele neajunsuri c a : epui narea lor normală. Apa conden
Colectivişti, din Be- zarea^ aerului din conducta ge sată este eliminată prin separa
nerală a trenului în timpul exe toarele centrifugale înainte dea
idn pregătind pa cutării probelor, condensarea ajunge la instalaţia fixă. Reali
turile calde pentru mentarea conductei generale se
apei în rezervorul instalaţiei.
răsadurile necesa
re culturilor mai Pentru eliminarea acestor ne face în timp mult mai scurt," re-
Urzii. ajunsuri, colectivul nostru a ducînd procesul tehnologic la
primit sarcina să confecţioneze proba înfrinării trenurilor.
o instalaţie fixă de probă a frî- ALEXANDRU PĂDURARU
nelor după un proiect primit din corespondent
mai valoroase soiuri, găsiţi la teate uni
Zootehnia - un sector struit numai cu 150.000 lei. Da ase nul ITateg există o bună tradiţie şi tăţile AGROSE/VÎ.
menea, la Boşorod s-a ridicat pină posibilităţi mari pentru dezvoltarea
cu largi perspective la acoperiş şi cel de-al treilea grajd, zootehniei. Aceasta, datorită faptului Seminţe de legume şi flori in plicuri
!a construcţia căruia se folosesc in că păşunile şi (inelele pot asigura găsiţi Ia toate cooperativele săteşti.
Zilele trecute a avut !oo şedinţa de 1961. La Peşteniţa şi Riu Bărbat li că s-au însămîntat artificial peste mare parte materiala din resurse lo hrana unui număr sporit de animale. Procuraţi-vă din timp seminţele şi materialul viti-pomicol ne
plenară a consiliului agricol raional vezile au asigurat venituri frumoaso 7.500 vâci şi 8.100 oi. cale. Pentru rezolvarea problemelor fura cesar unităţii dvs.
Haţeg în care s-a analizat felul cum gospodăriilor, iar la Toteşti şi Ha jelor va trebui insă ca toate Consi
au fost îndeplinite sarcinile ce au ţeg grădinile au adus 190.000 şi rcs. Paralel cu sporirea numărului de Rezultate bune în ridicarea con- liile de conducere ale G.A.C. să mo Adresa noastră este: întreprinderea regională AGROSEM
revenit agriculturii raionului în 1962 pectiv 200.000 lei. animale s-g acordat o mare atentle strucţilor s-au mai obţinut la Pui, bilizeze pe colectivişti la îngrijirea şi Orăştie s ti. 9 Mai nr. 17 telefon 379.
si s-au stabilit obiective pentru anul asigurării bazei furajere şi a adăpos Livadia, Ohaba de sub Piatră, unde buna întreţinere a păşunilor şi tine
acesta. Creşterea producţiei vegetale şi a- turilor necesare. colectiviştii şi-au procurat din vre telor. Curăţirea şi îngrăşarea acesto SECŢIA INTERRAIONALA ORA ŞTIE STR. EXTRAVILAN NR. 10 TE
nimale a creat posibilitatea ca în me material si au terminat construi ra, aplicarea păşunatului raţional sînt LEFON 320.
Un bilanţ bogat în fapta (962 gospodăriile colective din raio Rău este însă că anul trecut unele rea grajdurilor din timp. cîteva din măsurile care vor ajuta
nul Haţeg să vindâ statului însem consilii de conducere ale gospodării- la creşterea producţiei de masă verde Magazine: ALBA IULIA, Calea Moţilor nr. 5 telefon 62.
Raportul prezentat de tov. ing. Oc- nate Cantităti de produse agricole si loi colectiva n-âu dat atentia cuve Din păcate nu acelaşi lucru se poate la hectar.
tavian Bona, preşedintele consiliului nită recoltării întregii suprafeţe de spune despre gospodăriile colective CZZ2DCŢ?2DCZ22DC&2DCeZ2DCZZ2DCZZiDC^2DC2Z23CZZ2DCZZ2DC2Z2D
agricol raional precum şi majoritatea Şedm ja plenară fineţe. Numai la cele din Clopotiva din Bărăşti, Sinipetru, Sintămărie, Executaraa lucrărilor de curăţire şi
vorbitorilor au subliniat că crearea si Riu de Mori, au rămas necosite Băieşti, Vâlcele Rele, Vâlcele Bune îmbunătăţire a păşunilor şi a tinete ! s a na s e n .V aV .V r.V .W nV aV .V rV .V aV BV .V .W BV W nV .V .V
unei secţii S.M.T. la Orlea şi dotarea a Consiliuluii agricol raional cîte 100 de ha., la Băieşti 50 de ha Si altele, unde zidurile au fost ridicate lor sînt acţiuni care trebuie începute
Acesteia cu 130 de tractoare, semănă etc. dar construcţiile nu s-au terminat. de pe acum. Extinderea suprafeţelor Colectaţi şi predaţi fierul vechi
tori şi combine a contribuit în mare Haţeg La aceste gospodării animalele se află insămintate cu culturi intercalate şi
măsură la sporirea suprafeţelor lu Gospodăriile colective din Sînipetru, adăpostite în grajdurile colectivişti culturi de plante furajere, asigurarea la depozitele I.C.M. din: ¦
crate mecanizat şi la creşterea pro animaliere realizînd astfel venituri de Cirneşti, Livadia, şi multe altele s-au lor, lucru ce duce la irosirsa (tiraje păşunilor şi grajdurilor cu adăpători,
ducţiei de cereale. peste 6,600.000 lei. ocupat ou toată atenţia de asiguia- lor şi la scăderea producţiei de lapte. acordarea unei asistente sanitar-ve- m Hunedoara, strada Traian nr. 41 i
rea furajelor. La Sarmisegetuza, To terihare, preocuparea pentru ridica
Prin lucrarea mecanizată a pămin- Zootehnia este sectorul care aduc-e teşti, Sălaşul Superior şi Boşorod Raportul prezentat de către tov. rea adăposturilor planificate, sînt lu !
tului şi aplicarea regulilor agroteh cele mai mari venituri gospodăriilor baza furajeră a fost completată prin Octâvian Bona, referatul secţiei de cruri care se pot înfăptui <ţe către
nice Ia G.A.C. din Haţeg, de pe 21 eoriclive din raion. Folosind fondu insilozarea unor însemnata cantităti creşterea animalelor sustmut de că fiecare gospodărie colectivă. m Deva, strada Horia nr. 2 !
ha, cultivate cu grîu din soiul Pon- rile proprii şi cfele aproape cinci mi de nutreţuri. La Bretea Strei însă şi tre medicul veterinar Gheorghe Brea-
ca s-au obţinut în medie cîte 2.150 lioane lei acordate de Stat drept la Sălaşul Inferior această acţiune a zu, ca şi discuţiile tovarăşilor Victor Consiliul agricol raional, speciali m Alba lulia, strada Tudor Vladimirescn nr. 38\
kg. la hectar, iar pe lotul experimen credite, gospodăriile colective au spo fost neglijată, iar la Nucşoara şi Bărbut, Ienăşel Lada şi Iosif Andrei ştii care lucrează în gospodăriile co-
tal cîte 6.480 kg. porumb ştiuleti la rit efectivele de animale în anul Ocoliş nu s-a însilozat nimic. Pe ra au relevat faptul că in acest dome I I Sebeş, strada Drumul Sibiului nr. 1 I
ha. Producţii ridicate au obţinut si trecut cu 827 de vaci, 2.166 de vi ion s-a ,insilozat abia jumătate din niu trebuie lichidate neîntirziat toate rictive din raion şi conducerile
colectiviştii din Varia Diljii, Sîmpo- lele, 2.789 de oi şi 275 de scroafe. cantitatea de nutreţuri planificată. neajunsurile. m Brad, strada Avram lancu nr. 54 !
tru, Toleşti, Peştcana şi alţii. G.A.C., avînd sprijinul şi îndrumarea
Cele 31 de puncte pentru însămîn- Colectiviştii din Boşorod au con Planul de măsuri al consiliului a- m Hio, strada 23 August nr. 52 ;
In raion a luat o mare dezvoltare tăil artificiale din raion şi-au adus struit anul trecut două grajduri pen gricol adoptat de către plenară, sta permanentă a organizaţiilor de partid,
pomicultura si legumicultura. Nu o contribuţie însemnată la îmbunătă tru o sută capete bovine fiecare, pe bileşte sarcinile ce vor fi luate pen m Haţeg, comuna Sîntămăria Orlea \
mai In anul trecut s-au plantat 47.000 ţirea calitativă a efectivelor. In cu- care le-au terminat dindu-le in folo tru ca în acest an să se dezvolte con printr-o muncă susţinută şi bine or
de pomi pe 235 ha. improprii culturii vîntul săli tov. Sofia Suciu, medic ve sinţă la timp. In cuvînlul său Ion siderabil sectorul zootehnic în scopul m Orăştie, strada Lenin nr. 19 !
cerealelor, iar suprafaţa grădinilor terinar la C.I.A. Sîntămăria, a arătat Fulea, preşedintele acestei gospodării sporirii continue a producţiei de car ganizată vor asigura înfăptuirea sar
de legume a crescut cu 119 ha. faţă a subliniat că fată de 340.000 Iei cit ne, lină şi lapte. I I Petroşani, strada Ady Endre nr. / ;
era valoarea devizului, ele s-au con cinilor care stau în fata agriculturii
In ciivîntul său tov. Gheorghe O- 1 | Lupeni, strada Abatorului nr. 4 ;
prinescu, secretar a! comitetului ra raionului Haţeg în acest an, sontrl t i Lonea, strada Pieţii nr. 2 î
ional de partid, a arătat că în raio Plata se face imediat în numerar,
buind astfel la consolidarea perma
Lupfîncf p e n fru c o le c ta re a ş5 p re d a re a fle r u lu i '
nentă a unităţilor agricdle socialiste vechi, c o n frib u ifi la în îă rire a econom iei na ţion a le. «
PETRE FARCAŞIU