Page 24 - 1963-03
P. 24
PAG. 4 I R * SOCIALISMULUI N r . 2546
mmmmmmammnamtm
Lucrările Comitetului celor 18 state ULTIMELE STIPI * U L T IM E L E ŞTIRI - ULTIMELE ŞTIRI
pentru dezarm are
GENEVA fi. Corespondentul A- drul acestei şsdint* de reprezentan Sovletiae Ţarapkin a arătat să în
ţii unor ţări, inclusiv de reprezen prezent puterile occidentale repetă
gerpres, C. Benga transmite i
Şedinţa plenară ordinară din fi tantul Uniunii Sovietice, Este cit se încercările de a împinge tratativele
martie a Comitetului celor 18 state poate de evident «aracterul tenden spre dissutarea chestiunilor de or
pentru dezarmare a început sub pre ţios al acestui gen de informare care din tehnic privind controlul, fără
să existe un acord asupra probleme
şedinţia reprezentantului Braziliei, de obicei prezintă poziţia S.U.A, şi lor de bază privind interzicerea ex Declaraţiile lui U T hant Consiliul de Securitate va reexamina
De Mello-Franeo. Angliei sub o formă „înobilstă“ în perienţelor su armele nucleare. împrejurările în care a fost asasinat
timp ce poziţia Uniunii Sovietice est« cu privire la problema dezarmării
La începutul, şedinţei reprezentan denaturată. „Fără un acord asupra numărului Patrice Lumumba
tul Uniunii Sovietice, Ţarapkin, a inspecţiilor la fata locului şi asupra NEW YORK 8 (Agerpres). — cursa înarmărilor, ameninţă omenirea
protestat împotriva încălcării de că După a«eea în «adrul şedinţei as numărului staţiilor automate de con Problema dezarmării este cea mai cu o catastrofă nemaiîntllnită. NEW YORK fl (Agerpres). — holărlt convocarea In sâptâmlna vlfo’
tre delegaţii occidentali a înţelege luat cuvîntul delegaţii Birmaniei. Ro- trol,' a arătat reprezentantul sovie importantă problemă care stă In faţa Agenţia France Presse anunţă că fn
rii de a pune la dispoziţia presei ma mîniei, Poloniei, S.U.A,, Bulgariei. tic, este în zadar să se intre în dis Organizaţiei Naţiunilor Unite şl a po In prezent, a declarat U Thant, „pro urma demersului făcut de Alex Qual- toare a Consiliului de Securitate*
teriale privind şedinţa închisă a cuţii tehnice, deoarece acestea vor poarelor din întreaga lume, a decla blema cea mai imperioasă care stă In son Sackey, reprezentantul permanent
Comitetului celor ÎS din 4 martie a.e. După cuvîntul reprezentantului crea noi dificultăţi şi obstacole în rat U Thant, secretar general al faţa noastră a tuturor este problema al Republicii Ghana la O.N.U., pe lin pentru reexaminarea imprejurărilos
R.P. Romîne, G. Macovescu, a vor calea realizării acordului“. O.N.U. acţiunilor care pot fi întreprinse pen gă preşedintele Consiliului de Secu
Delegaţia sovietică, a spus S. K. tru a preîntîmpina un conilict militar, ritate, Geraldo de Carvallo Silos, s-a in care a fost asasinat fostul prim-'
Ţarapkin, a respectat cu scrupulozi- bit reprezentantul ameriean Chr. Statele Unite, a arătat în încheie Luind cuvîntul la un prînz olcrlt al cărui rezultat ar ii inevitabil ne
tale hotărirea Comitetului în această re Ţarapkin, tind spre crearea grab la hotelul „WaldorI Astoria" de Clu fast pentru toate părţile". ministru al Republicii Congo, Patrlet!
privinţa. Dar in presa S.U.A, şi in Stelle, care a insistat din nou asu- nică a „forţelor multilaterale“ ale bul Economic, el a subliniat că pro
presa altor ţări occidentale („New N.A.T.O. şi caută pretexte pentru a blema dezarmării depăşeşte cu mult Vorbind apoi despre tratativele cu Lumumba. '
York Times“, „New York Herald pia amănuntelor tehnice legate de aontinua la infinit negocierile şi ca importanţă toate celelalte proble privire la Interzicerea experienţelor
Tribune“, „Le Monde“) au apărut în s-yl realiza programele privind per me. Cheltuielile pentru Înarmare, a cu arma nucleară, U Thant a decla Situaţia unor teritorii coloniale
ziua următoare materiale care se efectuarea inspecţiilor la fata locu fecţionarea armamentului nuclear. rat că în cursul acestor tratative „nu în discuţia Comitetului special al O.N.Ul
refereau exact la cele spuse în ca
lui.
Luind din nou cuvîntul la sflrşl-
tul şedinţei reprezentantul Uniunii
Cwvîrttarea reprezentantului romîn, continuat U Thant, au ajuns în pre s-n realizat un progres suficient care NEW YORK 6 (Agerpres). la acordarea Independenţei ţărilor
zent la aproximativ 120 miliarde do să justifice optimismul“. El i-a În Comitetul special ol O.N.U, pen popoarelor coloniale a hotărît «ă re-i
C. Macovescu lari anual, ceea ce este echivalent demnat pe participanţii la tratative tru examinarea problemei aplicării comande audierea în cadrul acestei
cu 8 sau 9 Ia sută dîn producţia anua să manifeste „bunăvoinţă şi hotărirea Declaraţiei cu privire la aaordarea
GENEVA 5. — De la trimisul spe poziţia puterilor nucleare vestise se gairsnîa că cifrele ce pe sînt indica de a face un compromis". In atmosfe independentei ţărilor şi popoarelor sesiuni a petiţionarilor din teritoriu
cial Agerpres, C. Benga : afla într-o strînsă interdepandenţă cu te astăzi de delegaţia S.U.A. cores lă de mărfuri şl din volumul servicii ra încordată din zilele noastre, a de coloniale a hotărît ca dezbaterile în le situate în nordul insulei Kaliman-i
datele ştiinţei. pund realităţii. clarat el, este nevoie mal mult decît această problemă să înceapă cu e- tan (Borneo).
in cuvînkarea sa, G. Macovescu, lor care se efectuează în întreaga lu orice de hotărirea de a accepta un xaminarea situaţiei din soloniile por
adjunct al ministrului afacerilor ex Recent, a fost publicată la Washing Aoceptînd 2-3 inspecţii anuale, .compromis". tugheze din Africa (Angola, Mo- S-a recomandat de asemenea,
terne al R. P. Romîne a spus: ton ancheta făcută la 25 iulie şi 2 Uniunea Sovietică a mers dincolo de me. U Thant a subliniat că posibili fie ascultat reprezentantul Ligii As
august 1962 de către subcomitetul limitele impuse de calculul făcut pe tatea unui nou război, care însoţeşte rabe de sud din Aden, organizaţiei
La 25 februarie, în şedinţa plenară Comitetului pentru relaţiile externe baza datelor americane.
a Comitetului nostru, delegaţia R. P. al Senatului Statelor Unite privind zambia şl Guineea portugheză). Apoi ce se pronunţă împotriva Federaţiei
Romîne, comentînd unele fapte şi da negocierile de la Geneva pentru de Puterile nucleare vestice cereau în
te, a ajuns la concluzia că realiza zarmare. In cursul acestei anchete, a să 8 pină la 10, iar în prezent cer 7 In C a m era C om unelor se va trec® la discrutarea situaţiei Arabiei de sud. Această hotărîre al
rea acordului cu privire la încetarea fost audiat directorul Agenţiei pen inspecţii. Nici una din aceste cifre din colonia britanică Rhodesia de fost luată tn urma unei sarlsorl prU
experienţelor cu arme nucleare est« tru controlul armamentelor şi dezar nu este în concordantă cu noile date
» problemă politică şi nu tehnieo- mare, domnul William G Foster, re- ştiinţifice dezvoltate în fata comite În c h e ie re a d e z b a te rilo r sud şi din. Africa de sud-vest, teri mile din partea secretarului orgaaH
ştiinţifică, aritmetică. prazentantul ‘Statelor Unite la lucră tului senatorial. Nu se poate să na toriu administrat de Republica Sud- zatiei mal sus-amintite în caro *<ş
rile Comitetului nostru. Preşedinte creeze impresia că prezentîndu-se
S-a petretut vreo modificare esen le subcomitetului a fost senatorul asemenea cereri exagerate cu privire în p r o b le m e le a p ă ră rii Afrlcană. arăta că formarea Federaţiei Ara*
ţială, de la 25 febniarie şi pină azt Humphrey, caro a asistat recent la Ia numărul de inspecţii, din care, în
in atitudinea puterilor nucleare ves lucrările acestui comitet. tr-o tîrguială străină spiritului de ne S-a hotărît, de asemenea, crearea bici de sud „este în totală contra*
tice care să ateste voinţa lor de a gociere se scade din timp în timp
încheia acum, în cel mai scurt timp Reprezentantul R. P. Romîne a ci rîte una, se urmăreşte a se crea o LONDRA 6 (Agerpres). Marea Britanle, organism a cărui unul grup de lu«ru care să continue dictie «u principiul respectării «uve-i
acordul pe care îl negociem de atîta tat o parte din dialogul dintre Hum aparentă de flexibilitate, de concesii. La 5 martie în Camera Comune sarcină prineipală, după cum a de discuţiile asupra ordlnel în care ur ranitătil teritoriilor ce o compun“.1!
vreme şi caro este aşteptat de sute phrey şi Foster, din care reiese că lor au luat sfîrşit dezbaterile in clarat el, ar «onsta In „pregătirea mează a fl analizată situaţia din In sarisoare se arată că populaţia!
de milioane de oameni in lumea în aprecierile americane asupra fenome După părerea delegaţiei romîne, es problemele apărării. Luînd cuvîntul trecerii economiei războiului rece la alte teritorii coloniale. Adenului, precum şi din celelalte
treagă ? nelor seismice din Uniunea Sovietică te rindul guvernului Statelor Unite să în numele opoziţiei laburiste, Geor- o economie de pace“.
s-au bazat pe date culess în 1932 şi facă micşorarea necesară pentru a se ge Brown a criticat aspru politica In ciuda opoziţiei reprezentantului teritorii ale Federaţiei Arabiei dri
S-a afirmat deseori în acest comi 1936, iar cererile privitoare la nu trace rapid la încheierea acordului. apărării dusă de conservatori, acu- Primul ministru Macmillan a res Marii Britanii, E. King, subcomitetul sud condamnă folosirea de cătra
tet — inolusiv delegaţia romînă a făcut mărul de inspecţii la faţa locului a- De aceea, acest comitet este îndrep zind guvernul că în fond nu duce pins ambele propuneri. Anglia a teritoriilor lor tn scopuri
asemenea declaraţii — că niciodată în ve<iu In vedere tocmai aceste date. tăţit să ceară delegaţiei americane să nici o politică în acest domeniu. pentru petitil al Comitetului special agresive împotriva altor popoare a-i
istoria destul de lungă a tratative Datorită aparatajului creat acum au prezinte guvernului său situaţia aşa Brown a cerut ca Anglia să renunţe După cum a arătat în cuvintarea al O.N.U. pentru examinarea proble rabe. 1
lor, cele două părţi nu au fost mai fost reconsiderate aprecierile ameri cum este; să arate că părerea do Ia arma nucleară extrem de costi de încheiere, ministrul de război, mei aplicării Declaraţiei «u privire
aproape, că niciodată semnarea acor cane, care, după cum a apreciat se minantă în acest comitet este că acor sitoare si să-şi întărească forţele ar .Thorneycroft, conservatorii intenţio
dului nu a fost mai posibilă decît natorul Humphrey, au constituit o dul se poate încheia, în condiţiile mate clasice. nează să se cramponeze şi de aeum Largă m işcare de solid aritate
acum. Guvernul Uniunii Sovietice a „eroare monumentală“. cunoscute, fără să se prejudicieze in inainte de concepţia perimată a fai ca m inerii grevişti din F ranţa
făcut pasul hotărîtor şi a arătat în teresele nici unui s ta t; că există un La rindul său, deputatul laburist mosului factor nuclear de reţinere
că o dată lumii întregi că este adine Vorbitorul a arătat că dialogul aces consens unanim că acordul este o ne şi să nu dea Înapoi în faţa niel
preocupat de soarta prezentă şi vii ta pune în evidentă concluzia că cesitate absolută şi imediată. Philip Noel-Baker a invitat guvernul
toare a omenirii. pentru fundamentarea poziţiei sale britanio să propună ca toate ţările unor cheltuieli. Politica noastră, a PARIS 6 (Agerpres), — siderat abuziv“ — relatează agenţia!
într-unn din cele mal arzătoare pro Aş voi să repet ceea ce am mal membre ale Organizaţiei Naţiunilor declarat Thorneycroft, se bazează pe .Minerii francezi nu au dat ascul France Presse despre amploarea miş
In continuare, G. Macovescu a spus: bleme ale perioadei postbelice — cea spus şi altădată. De la această con Unite să se abţină de la sporirea factorul de reţinere nuclear. tare ordinului de rechiziţle. In toate cării revendicative din industria mi
Nu putem fi de acord cu încercările a încetării experienţelor cu. arma nu ferinţă nimeni nu trebuie să se în cheltuielilor în scopuri militare pînă bazinele carbonifere, greva a fost to nieră franceză şi dirzenia minerilor.
de a fundamenta hotărîrile politice pe cleară — guvernul american a ope toarcă acasă învins sau învingător. la realizarea unui acord asupra de După încheierea dezbaterilor a tală In ziua de marţi şl a fost inso După cum transmit corespondenţii
baza unor date ştiinţifice eronate. rat timp de mat bine de patru ani cu Aici nu este vorba despre diminua zarmării generale şi totale. fost pus Ia vot amendamentul pre lită de o foarte largă mişcare de so de presă, tn ciuda Încercărilor auto
dale acumulate iii perioada anilor rea prestigiului unei ţări sau a alte zentat de laburişti Ia rezoluţia gu lidaritate sindicală, de greve de scur rităţilor de a sparge greva prin for
Timp de mai bine de patru ani — 1932-1936 şi că nu este vorba aici ia, al unui guvern sau al altuia. Aici In aceeaşi şedinţă, deputatul la vernamentală cu privire la politica tă durată, ale salariaţilor din alte ra ţă, in departamentele Nord şi Pas-
diri 1958 pînă în vara anului 1962, este vorba ca împreună să găsim so burist Arthur Henderson a sugerat în domeniul apărării. Acest amen muri industriale, tn semn de protest de-Calais, unde lucrează aproape ju
a spus vorbitorul, guvernul Statelor despre o concordantă între politie luţia cea mai bună a unei grele pro guvernului britanic crearea unui or dament care este de fapt o moţiu împotriva ordinului de rechiziţle con- mătate din electivul minerilor !rân
Unite şi-a fundamentat poziţia sa în bleme care stă în fala noastră. Dar ganism naţional pentru dezarmare in ne de neîncredere 1n guvern, a fost
problema inspecţiei la faţa locului pe şl ştiinţific, ci daspre întemeierea pentru aceasta se cere din partea tu respins.
premisa eă iP Uniunea Sovietică ar turor guvernelor pe care le repre
avea loc in fiecare an aproximativ unei poziţii politice pe date eronate. cezi, nu a coborit tn mine decît per
Necesitatea unui comerţ liber ¦- recunoscută sonalul de securitate a muncii.
Greva naţională de scurtă durată
de numeroase cercuri din Occident declarată marţi in semn de solidaritate
cu minerii a blocat circulaţia ferovia
ră şl transporturile urbane, emisiuni
LONDRA 6 (Agerpres), — cu „mărfuri strategice“, lege care a pentru oare guvernul să nu Înceapă le posturilor de radio, a oprit cursu
Necesitatea unui comerţ liber, fă acţionat ca o puternică frînă asupra asemenea tratative". rile şcolare şl universitare. In faţa U-
ră discriminări, este recunoscută tot schimburilor Est-Vest. In această pri nivcrsitătit Sorbona, relatează agenţia
mai frecvent de numeroase cercuri vinţă, „Times“ subliniază cu irit-ars Intr-o altă regiune a lumii, In Japo UPI, a avut Ion fn seara zilei de 3
din Occident. însăşi realitatea deter evidentă : In problema comerţului nia, se fao auzite voci similare. Zia martie o ciocnire intre poliţie şi stu
rul „Mniniţi Shimbun" consideră că
700 de cutremure de pămint de gradul mină aceste cercuri să adopte pozi denţii care manifestau fn sprijinul
4 sau mai mult. Pe baza datelor men Vă mărturisesc că, după ce timp zentăm aici să dovedească hotărîre ţii lucide in problema schimburilor Est-Vest poziţia Angliei este limpede în problema sohimburilor cu ţările so revendicărilor minerilor.
ţionate mal înainte, în proiectul oc de peste patru ani ne-au fost opuse de a rezolva si curajul de a acţiona. comerciale. Nu de mult, influentul chiar dacă contravine unor păreri a- cialiste considerentele de ordin poli
cidental de Încetare a experienţelor propuneri bazate pe date şi calcule Guvernul Uniunii Sovietice a făcut ziar britanic „Times“ a publicat cu mericane. Anglia este o ţară comer tic legate de apartenenţa Japoniei la Mişcarea do solidaritate cu greviş
cu arme nucleare din 18 aprilie 1961, eronate, nici acum nu putem avea si- această dovadă. Este rindul guvernu noscuta scrisoare a unui grup de in cială : atît din punct de vedere eco lagărul occidental nu-şi au rostul. tii se manifestă şl prin mesaje, te
lui Statelor Unite. dustriaşi britanici prin care erau scoa nomic cit şi din punct de vedere etic, legrame şi scrisori adresate sindica
Anglia trebuie să fie liberă să facă Ziarul arată că „în cercurile econo telor greviştilor. Biroul Consiliului
mice japoneze «reşte curentul de opi
se cerea 20 de inspeclii anuale. Ul se în evidentă avantajele care ar de comerţ cu toate ţările atîta timp cit nie în favoarea schimburilor comer general al departamentului Seine
terior, la 29 mai 1961, cererea a fost Desfăşurarea campaniei electorale pentru curge pentru economia Angliei de pe nu ne aflăm cu acestea în război. ciale cu ţările socialiste“, în special dat publicităţii o declaraţie In caro
urma unor acorduri, comerciale cu ţă
puţin modificată, prevăztndu-se 12 alegerile parlam entare din Canada rile socialiste. Intr-un comentariu apă Ziarul publică şi o scrisoare a de în urma proiectatelor măsuri ale anunţă că va trimite o sumă impor
rut după publicarea scrisorii, ziarul a- putatului Leslie Plummer, care aprobă S.U.A., de a se impune restricţii Im tantă de bani familiilor minerilor gre
pînă la 20 Inspeaţii. OTTAWA 6 (Agerprcs). • melor nucleare, indiferent dacă ele mintit, caro deseori reflectă punctul propunerea industriaşilor britanici de porturilor de textile japoneze. vişti. Secretarul Federaţiei naţionale)
In Canada continuă campania e- s-ar afla pe teritoriul canadian sau de vedere guvernamental, scrie refo- a se începe tratative ou ţările socia a minerilor din Franţa, Blondeau, a
Atunci, ca şi acum, se pretindea că lectorală în vederea alegerilor par în afara ţării. „Viată da, moarte rindu-se ia posibilitatea imediată a liste in baza unui program planifi Problemele politice trebuie să fie făcut o declaraţie, retransmisă de a-
lamentare care vor avea loc in pri nu“ — a spus Caouette in aplauze unui acord comercial cu U.R.S.S.: cat do schimburi comerciale bilate- gentia Union Française d'informations,
Scrisoarea adresată măvara acestui an. Comentatorii a- le celor prezenţi. „Dacă petrolul (sovietic — N.R.) esle teraf. „Un asemenea plan, arată el, distincte de cele economice. In defi în care subliniază importanţa mişcării
genţiilor occidentale de presă relevă oferit la un preţ convenabil ; dacă ar da posibilitate industriaşilor noş nitiv, schimburile comerciale cu ţă
de Râul Roa lui U Thanf că principala temă abordată de li Intre timp, oamenii muncii din achiziţiila de petrol se vor reflecta tri să negocieze operaţii de export rile socialiste trebuie privite dintr-un de solidaritate a păturilor largi alo
derii partidelor politice este aceea Canada continuă şampania împotri In creşterea exporturilor britanice pe termen lung cu ţările răsăritene populaţiei franceze cu minerii grevişti.
NEW YORK 6 (Agerprcs). a poziţiei lor fată de înarmarea nu va instalării de arme nucleare a- către Rusia... atunci balanţa argu şl importatorilor noştri să evalueze punct de vzdere realist, încheie zia
I.a 4 martie Râul Roa, ministrul cleară a tării. In legătură cu aceas mericane în această tară. In cadrul mentelor economice ar pulea înclina C3ntitătiie de bunuri pe care pot con rul.
nlacenlor externe al Cubei, a adre unui miting care a avut loc la Uzi în mod decisiv“ în favoarea semnă ta. El ar fi, de asemenea, pe aceeaşi
sat lui U Thant, secretarul general ta, se isubliniază faptul că politicie nele „United Auto“ din Windsor rii unui asemenea acord. linie cu planurile Consiliului naţio A <& SE N P A
al O.N.U., o scrisoare in legătură cu nii canadieni sînt obligaţi să tină lot (statu) Ontario), muncitorii an adre nal de dezvoltare a economiei pen
situaţia din bazinul Mării Caraibilor. mai mult seama de cererile poporu sat un apel primului, ministru Die Prominţîndu-se . pentru comerţ cu tru creşterea comerţului nostru ex iQ a d io Moartea are o fală — cinemato
Guvernul revoluţionar al Cubei, se lui, de interesele tării şi să nu fenbaker in care i-au cerut „să de U.R.S.S. şi cu celelalte ţări socialis terior cu 5,5-6 la sută în aşa fel In graful „Victoria“; S1MERIA : Mi
spune în scrisoare, consideră de permită înarmarea nucleară a Ca clare în termeni lipsiţi de orice to, ziarul respinge totodată încercări cit să se poată realiza proiectata creş 8 MARTIE 1963 racolul lupilor — cinematograful
datoria sa ca In interesul păcii şi nadei. echivoc că nu vor exista arme nu le anumitor persoane din S.U.A. care tere a ritmului de dezvoltare a in PROGRAMUL I : 5,07 Melodii „7. Pintilic“ ; PETROŞANI: Dă-i
securităţii internaţionale să demaşte cleare pe pămîntul Canadei şi că nu au părăsit poziţiile războiului re dustriei cu 4 la sută pe an. populare romîneşti şi ale minorită înainte fără grijă — cinematogra
încă o dală măsurile pe care ie iau Luînd cuvîntul In cadrul unei con vor fi interzise zborurile avioanelor ce şi care invocă prevederile faimoa ţilor naţionale ; 5,40 Muzică uşoa ful „Al. Sabia“ ; Lupeni 20 — ci
in momentul de faţă cercurile reac ferinţe de presă care a avut loc la avînd la bord bombe nucleare dea sei legi Battle împotriva comerţului Nu văd nici un motiv economic sau ră ; 6,07 Harnicele ţesătoare — nematograful „7 Noiembrie“ ; AL
ţionare din S.U.A. penlru a pregăti 5 martie in oraşul Winnipeg, pri supra teritoriului canadian“. comercial, menţionează deputatul, program de cintecc ; 6,20 Emisiu BA IULIA : Mirajul — cinema
o agresiune împotriva Cubei. mul ministru al Canadei, John Die nea pentru sale ; 7,10 Gintă or tograful „Victoria“ ; Din toamnă
In scrisoare sînt citate numeroase fenbaker, a reafirmat că guvernul Ä ; 1» chestra dc muzică populară „Gin- phui în primăvară — cinematogra
declaraţii ale membrilor Congresu său nu intenţionează să permită am drelul“ a Filarmonicii de Stat din ful „2.3 August“; SEBEŞ: Bala
lui S.U.A., care cuprind Îndemnuri plasarea de arme nucleare în Ca Sibiu ; 7,30 Sfatul medicului : da husarilor — cinematograful
făţişe la provocări împotriva Cubei. nada în timp de pace. Totodată, Ceaiul dc muşeţel ; 7,45 Muzică „Progresul“; Pe cărările junglei
In scrisoare se arată că după pă premierul .canadian a subliniat că uşoară ; 9,00 Din cinteccle şi dan — cinematograful „M. Sadovea-
rerea guvernului revoluţionar al Cu între reprezentanţii guvernului ca surile popoarelor; 10,00 Concert
bei, forma cea mai bună de rezol nadian şi ai S.U.A. continuă trata interpretat dc fanfară ; 12,00 Cîn- nu" : ORAŞTIE: Contele de Mon
vare a crizei din regiunea bazinului tive înaceastă problemă. tccc dc pace ; 12,20 Muzică popu te Cristo — seria ll-a — cinema
Caraibilor o constituie tratativele lară gruzină şi azerbaidjană ; 13.10 tograful ,V. Roaită“ ; Omul nu se
paşnice şl discuţiile dintre guverne Liderul adjunct al partidului în Astăzi c ziua ta — program dc predă — cinematograful ..Flacă
cu respectarea drepturilor suverana crederii sociale, Râul Caouette, care muzică uşoară ; 14,00 Concert dc ra“; HAŢEG: Soare şi umbră —
ale fiecărei naţiuni, precum şi n a luat cuvîntul în cadrul unui mi prînz ; 14,40 Cintecc din ţări so cinematograful „Popular“ ; BRAD :
normelor dreptului internaţional. ting electoral desfăşurat în oraşul cialiste : 16,15 YTjrbcştc Moscova ! ;
Rawkesbury (statul Ontario), a de 16,45 Muzică populară romîneascâ Doi sub cer — cinematograful ..St.
interpretată de Rodica Bujor şi roşie“ ; LUNEA : 7 intiu şi mis
clarat să continuă să se opună ar Stan Simion ; ÎS,15 Interprete dc terul „Linei de aur’ — cinema
muzică populară; 19,00 Jurnalul tograful ..Minerul“; TEIUS: O-
S c u rte ştiri —¦Scurte satelor ; 20,30 Noapte bună, co mul de lingă tine — cinematogra
pii „Trandafirul" ; 20,40 Concert ful „V. Roaită“ ; '/.LATNA : Sen
RIO DE JANEIRO. — Ziarul „Jor- cere „tuturor ţărilor iubitoare de li tinţa se va da !oi — cinematogra
ful „Muncite» ttl" : ILIA : M-arn
nal de Brssil“ a publicat la 5 mar bertate să impună sancţiuni politice tic muzică uşoară românească ; 21,30 săturat de căsnicie — cinemato
tie un editorial în care sprijină po şi economice Uniunii Sud-Africane“. Program dc muzică populară ro- graful „GJt. Daja" ; APOLDULDE
litica guvernului brazilian de ne BERLIN. — „Frankschirer Kreis“ mîncască cerută cîc ascultători. SUS: Perulisic pe fărm — cine
intervenţie si recunoaştere a dreptu uniunea reprezentanţilor intelectua matograful „23 August".
lui la autodeterminare a popoarelor lităţii din R.F.G. a publicat o che PROGRAMUL II : 12,45 Melo
Si se pronunţă in favoarea lărgirii mare la luptă împotriva încercărilor dii populare romîneşti ; 14,30 Pro CBfi/efiji
relaţiilor comerciale ale Braziliei cu cercurilor guvernante de la Bonn de gram de uverturi şi potpuriuri ;
ţările din lumea întreagă. a introduce în Germania occidenta 15,00 Muzică populară romîncască ; meteo vale qic.
lă legislaţia excepţională care, după 16,30 De ziua mamei — program
LONDRA. — Primul ministru al cum se arată în chemare, este in de cintecc pioniereşti ; 19,30 Tea PENTRU 24 ORE
Suediei, Erlandcr, care se află ln- contradicţie cu constituţia vest- tru la microfon „Mariana Pineda" ; Vreme schimbătoare cu cerul no-
tt-o vizită la Londra, a declarat la germană. 20,50 Jocuri populare romîneşti :
5 martie în timpul unui prinz ofe 21,05 Muziră de estradă ; 21,45
rit în cinstea lui eă Suedia împăr VIENA fi (Agerpres). .— Cicful, pagini din muzica preclasi
tăşeşte dezamăgirea guvernului en că,; 22,15 Muzică vocală ; 22,30
La Viena a fost semnat un acord
glez în legătură cu eşecul tratati potrivit . căruia întreprinderea meta Moment poetic — versuri închina roî ziua ?i cu înseninări în cursul
te femeii ; 22,35 Melodii lirice j nopţii. Temperatura în uşoară creş
velor de la Bruxelles privind ade lurgică austriacă „Voest" va livra U- tere ; ziua va fi cuprinsă între 5
şi 8 grade iar noaptea între 0 şi
rarea Angliei la Piaţa comună. niunii Sovietice utilaj pentru conver- Cel circa t.300.000 de mici comercianţi din Japonia, care exercită comerţul cu ajutorul membrilor fa 23,10 Concert dc noapte. —5 grade. Vînt moderat din nord-
tizosre cu oxigen. Vicecancelarul B. miliilor lor trec printr-o situaţie grea din cauza concurenţei pe care le-o tac aşa-zisele suprapleţe organizate vest. Dimineaţa şi seara ceaţă.
DAR-ES-SALAM. — După eum tran Pittermaim, care a luat cuvîntul după cu ajutorul capitalului nord-american. Delegaţii acestor comercianţi cu amănuntul *-nu Întrunit la ToMo şi C in e m a
smite agenţia France. Preşse, Biroul semnarea acordului, şi-* exprimat, In la Gsaka spre a demonslra Împotriva politicii economice a guvernului Ikeda care încurajează capitalul PENTRU URMĂTOARELE
partidului „Congresul naţional *ud- tre altele, speranţa «ă acest acord'va străin. La mitingul do la Tokio, la care au participat circa 3.000 de delegaţi at mirilor comercianţi, »-a
african", care îşi are. sediul In Tan-
ganic.a dat fiind că acest partid este contribui la lărgirea continuă a rela 'protestat împotriva Încurajării capitalului nord-american care creează suprapleţe. % MARTIE 1965 3 ZILE
interzis in Uniunea Sud-Africană, a ţiilor comerciale dintre Austria şi IN FOTO: La demonstraţia de la Tokio. Pe pancarte scrie: „Ikeda ne trimite Ia moarte I", „Ne DEVA : Dualul — cinematogra Vreme schimbătoare cu cerul no-
publicat marii un comunicat în care U.R.S.S. opunem suprapteţclor“. ful „Patria" ; HUNEDOARA t ros, favorabili precipitaţiilor.
Redacţia »1 administratis ritmic! : »fr. 5 Marti« mr. ». Tetefan i t$8, 180, TS, 67L Taxa plătit» fn numerar tenform aprobări! Dlrcajl«! Ö«i«ra!« P.T.T.R, w. »63.323 din « notembr!« IMS, 55 Tiparul i întreprind«-«» Pohmlită M Mal* — Deva,