Page 25 - 1963-03
P. 25
1 .vw ut
Huni- »t'iKa-l&ewa V
PRÓIETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA Temeinic pregătiţi pentru
mulsocialismului • Pagina femeii începerea lucrărilor
(pag. 2-a) ;
din campania de primăvară
• Viaţa de partid — întărirea
rîndurilor partidului — o sarci O dată cu sosirea primelor zile însorite de primăvară, încep şi lucră
nă permanentă rile din prima campanie agricolă a anului.
• La C. S. Hunedoara — Ca Pentru ca aceste lucrări, holărîtoare în sporirea recoltelor, să se poată
desfăşura la timpul optim şi în cele mai bune condiţii agrotehnice, este
drele tehnico-inginereşti — la ni nevoie, de o bună organizare a muncit, de pregătirea temeinică a maşini
lor şi a întregului utilaj, a seminţelor etc.
ORGANALCOMITETULUI RECIAL HUNEDOARAALP.M.R.SI Al SFÂTUtUI POPULARRECUL velul cerinţelor tehnicii avansate
(pag. 3-a) ; In dorinţa de a cunoaşte felul cum s-au pregătit oamenii muncii de
pe ogoarele oraşului regional Deva în vederea campaniei de primăvară, am
• De peste hotare solicitat un interviu tovarăşului ing. Nicolac Simţea, preşedintele Consiliu
lui agricol orăşenesc.
Anul XV. Nr. 2550 Vineri S martie 3963 4 pagini 20 bani (pag. 4-a).
ÎNTREBARE: Care este stadiul re tofi pentru sămînţă, din soiul Gtil-
O te lă riilo r - c ît m a i m ult paraţiilor la utilajul agricol, la ler- baba.
tllizarea solului, la condiţionarea se In scopul obţinerii unor producţii
minţelor şi la alte lucrări pregăti sporite de legume şi cit mai tim
oooooooooooooo
ş fier v e c h iomitetul orăşenesc U.T.M. Pe
C troşani a lansai o chemare
>00000000000000 toare ? purii, pe 8.000 m.p. vor fi cultivate
O
RĂSPUNS: Mă voi referi în pri legume în cultură protejată. Pentru
8hi fruntea întrecerii s-au situat.
mul rinei la stadiul în care ne aflăm aceasta, unităţile agricole respective
sectoarele S.C.B. Simeria condus 9
către toate organizaţiile de tine de Avram Băncilă. S.C.B. Alba Iu- O cu pregătirea utilajului agricol. La au lansat din vreme comenzi către
ret din Valea Jiului pentru a în Ha, condus de Ion Dănilă şi S.C.B. gospodăria agricolă de stat din Bir- întreprinderea nr. 12 din Simeria de
treprinde noi acţiuni de colectare Petroşani condus de Grigore cea reparaţiile s-au terminat încă de a le livra foliile de polietilenă nece
O a fierului vechi. 'Tinerii au rus- Slrîmbu. la 25 februarie. Preocupare există sare.
X puns cu entuziasm acestei che E. CREŢU în această privinţă şi la G.A.C. de Fiind bine pregătite, de îndată re
ii mari. Mobilizaţi şi îndrumaţi de corespondent pe raza oraşului nostru. Gospodării timpul va permite, gospodăriile co
Y organizaţiile U.T.M., ei au reuşit
9 ca numai în perioada 20 februarie 1 ntrecerea pentru colectarea şi colective ca acelea din satele Rapolt, lective vor începe ' şi semănatul sau
9 ¦— 3 martie să colecteze cantitatea •* expedierea fierului vechi spre
O de 167 tone fier vechi, pe care oţelăriile patriei a cuprins toate Sîntandrei şi Simeria au pus la punct plantatul legumelor in cimp.
2 l-au şi predat la l.C.M. districtele de'-întreţinere de pe ra
za de activitate a seefiei /, 7 l)eva. întregul utilaj agricol, iar la altele, Deşi nu se referă la întrebarea a-
^ Fruntaşe în această acţiune sini Pentru a x>eni in ajutorul mun
organizaţiile U.7.M. de la U.Il.U.M. citorilor, conducerea secţiei a pus O cum sînt acelea din localităţile Cris- dresată, aş vrea să mai precizez că
la dispoziţie un vagon gol pen- X
^ Petroşani, Preparuţia Pctrila şi cele Ini a face naveta între districte, O tur, Bacía şi Deva repararea atela în primăvara aceasta unităţile agri
O de la E: M. Petriia şi Vulcan.
jelor şi utilajului agricol se apropie cole de pe raza oraşului aU ca sar
de sfirşit. cină să planteze pomi fructiferi pe
In ultima săptămină, o dală cu în 41 ha. In acest scop întreaga supra
călzirea timpului, s-a accelerat şi faţă destinată plantării a fost piche
O C. 10AN asigurînd încărcarea şi expedierea X transportul gunoiului pe cimp. Pe o- tată, iar la G.A.C. din Deva s-au si
O corespondent imediată a fierului vechi colectat. O
goarele gospodăriilor agricole colec executat 1.100 de gropi. A fost de
Iii cursul lunii trecute. districtul 9 tive se transportă acum ultimele can asemenea asigurat tot materialul să-
din Brănişca a expediat 11 tone O
ţ i i luna februarie, ceferiştii de fier vechi, ce! din llia 12 tone şi 9 tităţi de gunoi din totalul de 12.100 ditor necesar.
‘ pe1raza secţiei C.T. 4 Sime cel din Simeria peste 20 de lom. y
ria, au desfăşurat o largă acţiune Angajamentul a fost astfel depăşit 9 tone. Cu acesta se ______________ ======_______ ÎNTREBARE: Ce
de colectare a fierului vechi. S-au
colectat şi predat în această perioa cn 15.400 kg. fier vechi. Fruntaş 9 vor ingraşa in spe măsuri organiza
dă districtelor. pentru expediere,
cial terenurile care Interviu cu tov. torice s-au luat
vor fi cultivate ing. NICOLAE SIMŢEA pentru buna des
cantitatea de 20.000 kg. [ier vechi, a [ost declarat districtul Simeria. 9 cu prăşitoare, din- preşedintele Consiliului agricol făşurare a cam
du-se o atenţie de- orăşenesc Deva
depăşindii-sc astfel angajamentul ¦ ... • Ci EMANOIL 6 „__________ paniei agricole
osebită loturilor d e _______
ac 5.000 ligi 1 ¦ corespondent 9 porumb ;, destina- “ î - r.— de primăvară ?
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o b o o o o o o o o o o o o o v w . wOOOOOOOOOOO 9. He producerii a cîte 5.000 kg. boabe RĂSPUNS: Potrivit planului, in
Ziua Internaţională Atenţi, copiii înmînează de %¦ Decada documentării tehnice Ia ha. în cultură neirigatS. Trebuie oraşul nostru se vor însămînţa în
a Femeii 3 Martie mămicii lor Hori. Sînt ¦“ arătat însă'că la G.A.S. din Bîrcea această primăvară 4.446 ha. Se înţe
In cadrul acţiunilor de pro drilor de laminor", „Reducerea s-au tranşpprtaf cantităti mici de gu lege de la sine că pentru efectuarea
¦ pagandă tehnică ce se desfăşoa consumului de cocs pe tona-de. noi. de .grajd. în raport cu posibili la timpul optim a acestui volum mare
tăţile1 ce: au fost create acestei uni de lucrări, pe lingă utilajele agricole
flori ale recunoştinţei şi dra- ¦’ tăţi pentru fertilizarea unor suprafeţe de care dispunem e nevoie in pri
R mai mari,: îndeosebi pentru grădina mul rlnd de o bună organizare a
goslei la începui de primăvara. „*
Devenită tracii- ELENA BORZA m ei.' Antrenate Manifestări ră în combinatul siderurgic si fontă", „Folosirea gazelor natu de legume, t. muncii. In acest scop, comitetul e-
ţională, ziua de preşedinta Comitetului regional în întrecerea so- în celelalte întreprinderi din o- rale la furnale" ele. sînt' cîte\ra Desigur, pregătirile în vederea cam xecutiv al statului popular orăşenesc,
raşul regional Hunedoara, a fost dintre temele urmărite. -Despre
8 Martie — Ziua al femeilor Hunedoara cialistă din rîn- consacrate zilei iniţiată: de către Comisia ingi fiecare dintre ele sînt progra paniei de primăvară nu .se referă nu la indicaţia comitetului orăşeness dü
nerilor şi tehnicienilor de pe maţi sa vorbească,' în. faţa side- mai ia citit. Ar mai fi de adăugat şi partid, a luat o serie de măsuri or
Internaţională a ---- dul lor s-au năs- de 8 Martie lingă Consiliul local al sindica rurgiştilor, .constructorilor-, şi faptul că-intreaga cantitate de sămînţă ganizatorice în luncţie de necesităţile
telor o nouă formă, deosebit de minerilor din Teliuc ori Gheţar necesară a "fost selectată, trimitîndu-se si condiţiile fiecărei comune in parte.
Femeii —1 este o sărbătoare la cut iniţiative valoroase. Munci ’ Din iniţiativa Comitetului interesantă. Este vorba despre ingineri specialişti. ]Ei recenzea din timp şi probe la laboratorul re De asemenea, potrivit planului de
regional al femeilor au fost or- decada documentării tehnice, ză pe scurt fiecare carte, fiecare gional de control al seminţelor din măsuri, s-a stabilit ca fiecare mem
care ia parte întregul nostru po toarele de la fabrica „Sebeşul" ganizate 46 simpozioane în ora deschisă recent la clubul „Sîde- ailicol în care este tratată tema Alba lulia. bru al comitetului executiv să răs
şele şi în unele comune din re rurgistul". Aici, într-o sală spa pundă efectiv într-o comună de pro
por. In această zi femeile de din Sebeş s-au angajat să exe giune. Simpozioane pe teme ca ţioasă, au fost expuse circa 4C0 respectivă ş i . care se găsesc . la ÎNTREBARE : Din cele relatate, re blemele complexe pe care Je ridică
„Femeile din lumea întreagă a- de titluri de cărţi şi reviste teh zultă că majoritatea unităţilor agri campania. S-a procedat apoi la re
pe întreg globul pămîntesc îşi cute numai produse de calita pără pacea", „Pentru tovarăşele nice din ţară şi de peste hota dispoziţia -cititorilor la bibliote cole sini pregătite pentru începerea partizarea tractoarelor pe gospodării,
noastre", „Femeia în literatură" re, care tratează diferite pro din timp a lucrărilor de primăvară la măsură care pe de o parte va duce
exprimă hotărîrea fermă de a tea I-a iar cele de la I.I.S. „Vis- şi altele s-au bucurat de un fru bleme din domeniul siderurgiei, cile cabinetelor tehnice ale în cultura mare. Ne-ar interesa ce anu la creşterea simţul ni de răspundere
mos succes. La aceste simpozioa me pregătiri s-au făcut în sectorul in muncă al mecanizatorilor, iar pe
lupta pentru pace şi progres coza" Lupcni se întrec sub lo ne au participat peste 7.200 fe construcţiilor şi mineritului. Ac treprinderilor. In prima zi a legumicol ? de altă parte la aplicarea intocmai
a regulilor agrotehnice.
social. zinca „La 1.000 kg. bobine nici mei. tuala decadă şi-a propus să răs decadei inginerul Adrian Stoicoi, RĂSPUNS: In momentul de fală
• La căminul cultural din şi la grădinile de legume care vor Pentru grăbirea arăturilor adinei
Anul acesta sărbătorim ziua un rebut". Metoda într-ajutoră- pundă unui număr de 14 teme de la uzina „Victoria“ din Că- ricupa 184 hă, se transportă ultimele la unităţile în care această lucrare
Brănişca a fost prezentat un cantităti de gunoi si se depozitează nu s-a terminat, in toamna anului
de 8 Martie în condiţiile cinci rii în muncă este folosită pe ciclu de 9 conferinţe cu carac- stabilite de siderurgiştii din Hu lan, a vorbit despre noile pro in platforme. De asty&fiţiga, in vede trecut (Sîntandrei, Deva şi Simeria),
retr educativ pentru femei. Cele rea asigurării necesarului de răsa
forţele păcii şi socialismului e- scară tot mai largă la I.I.S. 370 femei participante au apre nedoara şi -C>»*ă**tlVn^*n si la a•lte teme cedee de cocsificare a cărbune
care îi interesează în mod deo
xercită o influenţă crescîndă pe „Viscoza" Lupeni, fabrica „Sebe lui, despre realizări în exploa
arena internaţională. Niciodată şul" din Sebeş, C.S.H., I.C.S.H., tarea cuptoarelor bateriilor de
în istoria omenirii lupta pentru Fabrica chimică Orăştie şi al cocs şi despre alte probleme le
pace, pentru înfăptuirea dezar tele.
mării. generale şi totale n-aluat Un mare ’număr de femei din
o asemenea amploare ca în zi
lele noastre. La această luptă regiunea noastră lucrează în'
iau parte zeci de milioane de sectorul socialist al agriculturii,
adueîndu-şi un aport deosebit la
femei ele pe întregul pămînt. Ca ciat îndeosebi conferinţele inti s-au repartizat un număr mai mare
întărirea econonlico-organizatori- tulate „Părinţi şi copii", „Auto sebit pe constructori '.şi mineri. gale cîe tenia aflată'la ordinea duri au fost amenajate paturile calde de tractoare care vor lucra efectiv
mame şi soţii, ele se- ridică în că a G.A.C: Colectiviste ca cele ritatea părinţilor”, „Rolul ma „Realizări în exploatarea cilin zilei. pentru răsadniţe, iar pe 1.609 m.p. la arături.
apărarea celor scumpi, în apă din Pricaz, Apoldul de Sus, Lă- mei în educarea copiilor". de răsadniţe s-au semănat varză de • Pe întregul oraş, in anul acesta va
rarea căminului lor. vară, conopidă, gulii, ţelină şi roşii
puşnic. Mihalţ, Cistei şi altele,
Şi în vara acestui an, sub con- •Comisia de femei din cadrul
ducerea F.D.I.F. se vor organi muncesc cu bune rezultate pe Trustului minier Deva a orga */ < ' r ••>*\v. ! j timpurii. In acelaşi timp, gospodării-, trebui să se obţină cel puţin 15.000
ogoare, la fermele ' zootehnice. nizat de curînd o seară de odih v >I le colective din Rapolt, Sîntandrei si kg. cartofi, 20.000 kg. sfeclă şi
za noi acţiuni de mare amploa Multe din ele fac parte din con nă colectivă. Cu acest prilej bri Simeria. care vor avea în cultură şi 34.000 kg. porumb siloz in medie la
re. Va avea loc la Moscova Con siliile de conducere ale G.A.C., gada artistică de agitaţie a Trus cartofi timpurii, au pus din vreme la ha. Pentru a avea garanţia că aceste
gresul Mondial al femeilor. De contribuind la obţinerea unor tului minier a prezentat un b o-. iarovizat cantitatea de 10.000 kg. car- producţii se vor realiza şi ohiar de
la acest înalt for, femei din în producţii vegetale şi animale păşi, în afara celorlalte măsuri teh
treaga lume vor „căuta căi co sporite. Sute de femei au luat gat program. La reuşita .acestei nice şi organizatorice amintite, s-a
mune de acţiune pentru spori parte de curînd la consfătuiri manifestări şi-au dat concursul
rea eficacităţii luptei consacrate le raionale consacrate dezvoltă femeile salariate. luat măsura de n se asigura 280 tone
păcii. rii sectorului avicol. Crescătoa • La căminul cultural din superfosfat, 75 tone azotat de amo
In statul nostru democrat- rele de păsări au venit cu pro Criscior, (director tov. Viorica niu şi 4 tone sare potasică, iar pe
popular femeile au drepturi e- puneri importante şi s-au anga Bocănici), în ultimul timp, ac 40 ha. teren cu aciditate mai ridi
Brigada de cată se vor aplica amendamente, in
gale cu bărbaţii. Ele participă jat să contribuie din plin la tivitatea artistică desfăşurată este pregătiri condu care scop s-a şi început transportul
să de Adalberl unor Însemnate cantităţi de dolomi
cu elan sporit în marea bătălie dezvoltarea acestui sector. mai bogată. In prezent aici îşi
dusă de întregul popor pentru Recent, au avut loc alegerile .desfăşoară activitatea două bri Kibedy de Ia sec ta de la Hunedoara.
construirea unui viitor fericit. Măsurile întreprinse de Consiliul
„Ca cetăţene egale în drepturi de deputaţi în sfaturile populare găzi artistice de agitaţie, o echi torul II al mi
nei Pctrila îşi agricol orăşenesc nu se vor opri însă
•— spunea tovarăşul Gheorghe comunale şi orăşeneşti de sub pă de teatru şi una de dansuri depăşeşte cu re aici. Vom avea sea mai mare grijă
Gheorghiu-Dej la şedinţa solem ca munca să fie în aşa fel organizată,'
nă a Marii Adunări Naţionale, ordonare raională. Cu acest pri populare. O contribuţie însem gularitate pla incit tonte lucrările din campania a-
consacrată celei, de-a 15-a ani nul de produc gricolă de primăvară să se poată des
versări a proclamării Republicii lej au fost alese ca deputate su nată la desfăşurarea activităţii ţie şi execută făşura la un nivel agrotehnic cores
Populare Romîne — femeile numai lucrări punzător — chezăşie sigură pentru
participă activ la conducerea ţă te de femei. cultural-artistice o aduc şi fe de bună calitate. obţinerea de producţii sporite şi de
rii, la întreaga viaţă social-poli- bună calitate.
tică şi culturală". înalta preţui Miile de intelectuale, catire meile. Merită- a fi evidenţiată
V. PIŢAN
re acordată de partidul şi gu didactice, cadre medico-sanitare munca depusă de cadrele didac
vernul nostru însufleţeşte mase
le de femei de la oraşe şi s-te ele., îşi dăruiesc talentul şi cu tice Maria Niculescu, Lucia Fe
noştinţele lor înfloririi patriei lea, Octavia David precum şi de
noastre. Gospodinele ca şi cele alte tovarăşe ca Ana Oniţa, Mar-
lalte femei participă la înfrumu ta Laslău, Florica Lean, Voichiţa
seţarea oraşelor şi satelor şi Dan, Magdalena Mihuţa etc.
păstrarea fondului de locuinţe.
să muncească cu multă hărnicie Numai în anul 1962 femeile din
şi entuziasm, alături de toţi oa
regiunea noastră au executat @aUtatea minereului — â- scurtim i im ţietian tă
menii munci) pentru continua, prin muncă patriotică lucrări în
dezvoltare şi întărire a patriei valoare de peste 3.000.000 lei. =ll=l!=ll=ll=ll=ll=ll=ll=!l=ll =ll=ll=ll=llll=ll==ll=»=ll=ini=:ll=ll=ll==ll=n=H =ll=H =ll=ll=ll=U =U =ll=l,= ll= ll= ll= |l= l|= | lll= | l= = ,|= | | V -V .= ll= ,l= l| = ll= » = " = ll= | | =!l=H
socialiste.
‘ Ziua de 8 Martie constituie
Cu multă conştiinciozitate pentru femeile din regiunea
muncesc femeile din • industrie.
Ele îşi aduc o contribuţie sub-- noastră ca şi din întreaga ţară Eficienta un or masori Control şi calificare
stanţială la îndeplinirea sarcini imbold spre noi: realizări. Con Colectivul Exploatării miniere Cer- cent mai mare pe realizarea/canti o grosime mai mică de 0,4 m. s-a chipă Gheorghe Rusii şi Andronic La E. M. Muncelu planul de
ştiente de menirea lor, sub con tej-Săcărimb « încheiat anul 1962 tativă a planului şi mai puţin pe prevăzut puşcarea selectivă a mine Bota nu aleg bine sterilul din mine măsuri tehnico-organizatorice pe
lor de plan şi realizarea unor ducerea organizaţiilor de partid, cu un bilanţ nesatisfăcălor. Planul calitate. In ultima vreme însă acea reului, avîndu-se în vedere rezis reu. Vagonetele încărcate de ei au anul în curs a fost mai bine în
ele îşi aduc o contribuţie tot de producţie nu's-a realizat. Conti- stă anomalie a fost înlăturată ntît tenta zăcămîntului la puşcare, fost rebútale. Cele două echipe au tocmit. Din măsurile prevăzute o
produse de bună calitate. In re mai mare la înflorirea scumpei nutul de metal în minereu s-a rea prin angajarea de noi muncitori, cit fost criticate la gazeta calităţii din mare parte se referă la îmbunătă
noastre patrii — Republica lizat numai în proporţie de 81 la şi prin repartizarea lor mai judici In scopul evitării pierderilor de sector. ‘ ţirea calităţii minereului.
giunea noastră lucrează, în uni Populai ă Romînă. oasă pe locurile de muncă. Da ase metal in vatră se aplică cu succes
tăţile industriale peste 25.000 fe- sută. menea, s-a luai măsura să se res metoda formării vetrelor din steril Rezultatele dobindite pîriă_ acum Unele din aceste obiective cum
pecte cu strictele formaţiunile de mărunt, bine bătătorit şi nivelat. La dovedesc că măsurile aplicate au o sînt: evitarea exploatării zonelor
Artişti amatori în deplasare Desigur la nerealizarea conţinutu lucru stabilite. Astfel, intr-tin abataj amenajarea vetrtelor se urmăreşte deosebită eficienţă. Planul de extrac sterile, intensificarea controlului
lui de metal planificai a contribuit nu trebuie să lucreze mai mult de ca înălţimea- fiecărei trepte să nu ţie a metalului de minereu prelu tehnic de calitate la alegerea ste
Despre măiestria artiştilor a- Şi brigada artistică, ia care şi "faptul că planul n-a losl cinci oameni, în preabataje doi oa fie mai mică de 2 ni. Prin aceasta, crat in primele două luni,ale anu rilului şi deschiderea unor cursuri
matori din Lonca s-au auzit nu şi-au dat concursul B. Enache, realizat, că s-au pus în evi meni, în suitori doi sau trei, in ga pierderile de metal în vatră s-au re lui a fost realizat în proporţie de de calificare şi ridicare a califică
mai lucruri bune şi la Cimpa. Gh. Kerecheş, B. Marcel, s-a dentă puţine zăcăminte. Dar nerea lerii cite trei oameni. dus cu circa 75 ta sută. 102,8 la sută. rii se înfăptuiesc cu succes. Efi
Faima nu le-a fost dezminţită bucurat de succes. Membrii a-
nici cu prilejul ultimei depla ccstor formaţii ale Clubului lizarea indicilor de calitate se da- La îmbunătăţirea calităţii mine . Colectivul exploatării noastre e
sări. Ei au prezentat la cămi muncitoresc din Lonea au pre toreşte şi altor cauze. Iată ci leva Creşterea conţinutului de metal reului un aport deosebit îl aduce hotărît ca în viitor să muncească cu cienţa tor se poate vedea şi în
nul cultural un bogat program zentat un bogat program inspi dintre acestea. in minereu se realizează şi prin de calificarea oamenilor. In prezent in sporirea conţinutului de metal, în
de cîntece populare, melodii de rat din viaţa şi munca mineri limitarea cu mai multă siguranţă a cadrul exploatării funcţionează eforturi sporite pentru consolidarea minereul extras în luna februarie,
muzică uşoară interpretate de lor. ¦ | . Nu toate posturile de lucru au fost lăţimii abatajului, după natura filo cursuri de calificare cu durata de succeselor obţinute. cu 8 la sulă faţă de cel planificat.
orchestra clubului şi de solista completate cu efectivul necasar, In nului exploatat, şi prin realizarea li
Rafila Munteanu. ION CRIŞAN această situaţie oamenii au pus ac- nei granulaţii corespunzătoare. Prac un an pentru meseriile de mineri, ing. PAUL POPESCU P. MIHAI ¦
corespondent ajutori mineri şi artificieri. La ace şeful serviciului tehnic de ia E. M.
tica a dovedit că prin limitarea lă ste cursuri se mai adaugă expune Certej corespondent
ţimii abatajului se evită amestecarea rile pe teme ca: „Metode avansate
I
-Fruntaşiiautobazei Brad— unui volum mare de steril cu mine de exploatare, „Ar/narea şi întreţi P reo cu p are susţinută
reul şi se înlătură greutăţile în se nerea abatajelor" şi alteia.
Zilele trecute, cu ocazia unei con- coloană fruntaşă, a fost decernat cn, S. Beldea, l. Roşea şi I. Ccr- lecţionarea acestuia. Din experienţă O contribuţie de seamă la îmbu Ca urmare a unei preocupări sus
considerăm că limitele lăţimii abata nătăţirea calităţii minereului o aduc ţinute de sortare a sterilului
sfătuiri de producţie organizată la coloanei Gnrabarza, iar echipei de nitcan. Din cadrul atelierului de în- jelor trebuie să fie următoarele: la echipele de control obştesc, care ploatării de a se urmări zilnic prin
filoanele cuprinse între 0,2—0.6 ni. faG deplasări la locurile de muncă din minereu şi folosirea raţională grafice rezultatele fiecărei brigăzi,
aulobtizu I.R.T.A. din Brad au Iost fierari, care a asigurat Iii timp şi treţinerc milo au primit drapelul de lăţimea abatajului nu va depăşi un şi cercetează modul cum sînt ame a puşcării selective, colectivul a contribuit mult la mobilizarea
metru; in cazul exploatării abataje-' E. M. Teliuc a îmbunătăţit mult minerilor şi intensificarea întrece
inmînutc drapele de fruntaşi în pro- de hună calitate cele necesare re- fruntaşi în producţie tovarăşii jY. lor in rambleu, lăţimea acestora rin najate vetrele, cum se alege steri calitatea minereului. In luna fe rii socialiste. Sporirea numărului de
va fi mai mare ca aceea a spaţiului bruarie de exemplu, conţinutul de
ducţie muncitorilor care au obţinut paraţiilor, i-a fost luminai drapelul Sfelcit, N. Roşea, T. Pirva, A. Aba ranibleat. Pentru filoanele care an lul, cum se respectă lăţimea abata metal în tona de minereu extras, a. muncitori la staţia de sortare aste
crescut la 35,38 la sulă faţă de
cele mai bune rezultate în întrece- de echipă fruntaşă pe autobază. hei, I. Duna, 7. Ilerţa, B. Csaky, jului şi cum se face puşcarea selec 38,72 la sulă planificat. o altă măsură care a dus la îm
rea socialistă, care nu contribuit din Cu drapelul de fruntaş în pro- 1. Benea, I. Filipaş, l. Roşea şi alţii tivă. Cu ocazia unor asemenea con Măsura luată de conducerea ex bunătăţirea calităţii minereului,
plin la depăşirea planului de pro- ducţie au fost distinşi Conducătorii cure mi asigurat buna funcţionare a troale s-a constatat că şefii de e- y. ISAG
ducţie al autobazei cu S procente milo Constantin Bralu, Ghcorglie autovehiculelor, corespondent:
pc lunii, ianuarie 1963. Voinca, V. Molduna, A. lăncii, l. CONSTANTIN STINGĂ
Intr-lin cadru festiv drapelul de Ditininn, 7,. Adelştein, N. Angeles- corespondent