Page 26 - 1963-03
P. 26
PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2550
Adevăraţii prieteni ai Georgetei
C itul a venit in fabrică G'corgc- dc mătase se rupeau, nu erau bine iubea mult felele şi totuşi nu-şi dă
ta Manolc, abia 'împlinise IS răsucite. Suferea întreaga seefie din dea seama cum de a putut să se
ani. Mu cunoştea nici o meserie, dar cauza slabei calităţi a mătăsii pro comporte aşa. Se gindea adesea că ¦
a ştirbit şi prestigiul secţiei prin ca
dorea să invefe. Meseria de filatoa duse dc ca.
litatea slabă a producţiei. Acum, la
Recunoştinfa re o atrăgea. Zgomotul dentcrclor, Tinerele din seefie n-au putut fi filatură dorea să nu se mai vorbeas
animaţia din secţia filaturii „Vis ncpăsătoarc, n-au putut asista cu in că dc ca ca element indiscipUnat.
ează", o atrăgeau ca un magnet. A diferentă la o astfel dc întimplare. l-a promis maistrului Varga şi do
fost angajată in seefia a III-a ră rea să se tină de cuvint.
Au liotărît ca purtarea ei să fie dis
sucit. Era harnică. Lucra cu destoi cutată în adunarea generală U.T.M.
micilor pacienţi nicie. Miinilc ii alergau uşor. Potri Aici s-a vorbit despre atitudinea ei, Intr-o zi maistrul a inlrebat-o cum
vea cu tndeminarc bobinele cu mă despre disciplina in muncă. Fiecare îşi petrece timpul liber. Georgeta a
Animaţia a încetat ele mult. Pe tase nerăsucită pe fusele rotative ale a ţinut să-i arate că a greşit, şi au ridicat din umeri. Dar întrebarea i-a
maşinilor. „Bună fată“, zicea adesea condamnat cu hotărire purtarea ci. dat de gindit. „Am să mai las pri:
maistrul Aurelia lancu. De multe — ‘Am să mă îndrept, le-a promis tenii — şi-a zis Georgeta. Timpul
Produşi te de'ina- străzile liniştite doar luminile
rochinărie realiza ori o privea admirativ. Se mira dc Gcorgela. liber vreau să-l petrec cu folos. Iu
te de colectivul fa ard singuratice.
bricii „Simion Băr- iscusinţa fetei. In ghidul său o şi prima adunare o să propun ceva or
rtufhi“ din Sebeş, La secţia de pediatrie a spita vedea pe Gcorgela ca una din cele După şedinţă au trecut vreo cîteva ganizaţiei dc bază U.T.M.“.
sînt mult apreciate lului unificat din Deva, cîteva fe mai batic lucrătoare ale secţiei şi zile în care şi-a văzut de treabă
şi căutate de- cum restre luminate, vădesc ceva deo liniştită. Apoi a început din nou să La prima adunare generală U.T.M.
părători. Ele sînt in chiar a fabricii.
modele variate şi sebit. se comporte ca inaintb. a cerut organizaţiei să-i încredinţe
de bună calitate.
In cabinetul medical o mamă i r citise la Lttpcni de prin alte — , Georgeta, iar nu-ji vezi de ze o sarcină dc răspundere.
IM FOTOGRA ' părţi. La început n-avea cu
FIE : Muncitoarele îşi priveşte îngrijorată-fetiţa. O- noştinţe. 7 impui liber şi-l petrecea treabă. Mu-i bine ce faci. TTai luat După şedinţă membrii comitetului
secţiei amabalaj brăjorii îi sînt aprinşi iar buze la spectacolele dc film, teatru şi lec nil angajament in fa(a colectivului s-au considlal. Ii cunoşteau pasiunea
pregătesc un nou le arse de febră. tura că>j.ilor care o atrăgeau. Au şi nti-l respecţi, ii spuneau adesea pentru citit. Au liotărît ca pentru în
lot de poşete care urmat primele cunoştinţe. A cunos colegele de muncă. ceput să-i încredinţeze munca dc bi
vor fi livrate co Medicul, tov. Magdalena Co- bliotecară a seefiei. In această mun
drea, împreună cu sora de servi cut multe fete şi băieţi. S-au îm Sfaturile bune uit găseau ecou în că s-a dovedit o bună îndrumătoare
merţului. ciu, Păuna Blîndu, consultă minu prietenit. Dar,, printre noii ci amici sufletul ci. Atunci, comunistul L. a cititorilor. Ulemişlii urmăreau cu
ţios fetiţa şi stabileşte diagnosti erau ci/iua a căror comportare lăsa Varga a liotărît s-o primească in satisfacţie felul in care se achita dc
Foto ; I. TEREK cul : bronhopneumonie. Apoi, in secţia a Il-a, să se ocupe personal sarcina încredinţată. Apoi a fost co
dică tratamentul. de dorit. Gcorgela a început să fie dc ea. Când i s-a comunicat noul optată iu colectivul postului utemist
influenţată de aceştia. La început ci loc de muncă a tresărit şi-n ochi de control. Pasiunea pentru artă a
In pătucurile albe, imaculate, inlirzia la serviciu. O dată, dc două t-a apărut o licărire dc durere. Mun
copiii dorm liniştiţi. Pe noptiere ori. maistrul a privil-o 'îngăduitor. ca la spălătoria dc bobine nu-i con cişligat teren în sufletul ci. Acum
cutioare şi sticluţe cu medica A treia oară i-a atras atenţia, dar venea. Maistrul L. Varga a văzut activează în brigada artistică de agi
mente. Un băieţel strînge în bra en a răspuns in doi peri. acest lucru. Intr-o zi a luat-o lingă taţie. In toamnă, comitetul organi
ţe un ursuleţ miţos. Sora de ser el şi .răbdător, i-a explicat ce im zaţiei de bază U.T.M. i-a încredin
— Am avut treabă (.').
viciu trece din cînd în cînd pe la Mici pe stradă, in oraş, nu mai portantă are opcra(ia pe care o pres ţai sarcina dc propagandistă la în-
avea o atitudine corespunzătoare. La
Inginera e©Ieetlvei pătucul fiecăruia. serviciu inlirzia din ce in ce mai tează, contribuţia muncii ci la calita vălămînlul politic U.T.M., în secţia
des. Mustrările colegilor dc muncă, tea hună a mătăsii. Adesea comu
...Maria Bota a venit în Şoimuş cazie, în cuvîntul lor unii vorbi împreună cu ea s-a stabilit acolo Sînt aci. în acest salon zeci de .I ala maistrului tic schimb n-o inte nistul Varga găsea clipe dc răgaz în a II-a. Dc aceste sarcini se achită
în primăvara trecută. Era chiar tori, au scos în evidenţă faptul şi familia. copii. Medicul Magdalena Codrea J# resau. Privea totul cu uşurinţă. care discuta cu Gcorgela. Ciad ve cu răspundere. In toate depune pa
în toiul campaniei de întreţinere că de pe suprafaţa cultivată cu îi îngrijeşte pe fiecare cu acelaşi nea să-şi ridice salariul, in timpul siune, munceşte cu suflet.
a culturilor. Aici, ca în orice altă grîu au recoltat în medie peste ...Zilele trecute am întîlnit-o pe devotament. Cine ştie, poate co i — Cum poli fi util dc nepăsătea- liber, de multe ori chiar la locul ei
parte, erau multe de făcut. Dar, 1.800 kg. la hectar, iar de pe su inginera Maria Bota. Era la se pilul căruia i-a salvat viaţa în re la sfaturile ce fi se dan? Mu uita de muncă maistrul o sfătuia înde Acum, oamenii din seefie o pri
ele nu trebuiau lăsate de azi pe prafaţa cultivată cu porumb diul gospodăriei colective. Se pre tr-o noapte de veghe, poate deve că tu reprezinţi fabrica noastră ori lung. Aducea vorba cu tact despre vesc cu drag, vorbesc dc ca ca des
tnîine. Ştia destul de bine că în „5.000" au strîns cîte 5.300 kg. la gătea să meargă la şedinţa con ni un muncitor harnic, un ingi unde le-ai găsi, i-a zis intr-o zi comportarea ci. Vedea bine că fala pre o fală ce aduce cinste secţiei.
agricultură, pe lîngă pricepere, lia. Colectiviştii au vorbit şi des siliului de conducere. Din tot ce ner iscusit, sau un pictor talen maistrul Aurelia lancu. se jena. I-a vorbit mult Georgetei,
se cere multă iniţiativă şi opera pre alte realizări. Au amintit des am văzut şi am constatat cu a- tat... Georgeta s-a schimbai total. Co
tivitate. pre grajdul pentru vite care a cest prilej, m-am convins că, într- Totuşi Gcorgela nu se îndrepta. iar ca îl asculta cu capul plecat. lectivul a ajulat-o. Este 'disciplinată
fost terminat, despre magazia de adevăr Maria Bota s-a ataşat nu Prin ferestrele salonului se C.înd lucra în schimbul trei vcncu. în producţie. Timpul liber nu şi-l
Cu toate că venise pentru pri cereale, despre saivanul pentru oi, numai de prezentul ci şi de vii ivesc zorile. Alături de patul feti uneori la orele 23,30 deşi lucrul În — Vargu-haci, am să mă schimb. mai iroseşte fără rost. Este o bună
ma dată în Şoimuş, cunoştea ce despre cele 400 păsări matcă care torul acestei gospodării. „Gospo ţei, medicul Magdalena Codrea a cepea la orele 22. De cîteva ori a Îmi dau seama că am greşit, că
atribuţiuni îi revin unui inginer în anii trecuţi nici n-au existat, dăria colectivă, spunea inginera, stat întreaga noapte. Pe faţa ma- fost trimisă acasă. Pe colegele de le-am jignit pe fete. propagandistă la învăţămintul poli
agronom care lucrează într-o şi despre multe alte realizări. va realiza în anul 1963 un venit mei flutură uii zîmbet cald de tic U.T.M., este pasionată în activi
gospodărie colectivă. Aşa că şi-a de peste 1.000.000 lei. Numai din mulţumire iar ochii doctoriţei lu- muncă Ie privea „dc sus“, iar atunci — Ai mai spus asta şi uite...- tatea artistică. rA devenit o munci
început imediat munca. Zorile şi — Aceste rezultate — spuneau sectorul zootehnic vom obţine cesc mai aprins. Fetiţa, datorită cînd nu-i convenea ceva se lua cu — Ai să vezi. toare 'dc bază a secţiei.
amurgul o găseau pe cîmp. A cal ci — le-am obţinut şi datorită 438.000 lei, iar din cultura plan bunei îngrijiri, se simte mai bi Maistrul avea încredere în fată.
culat, a verificat, a convins pe faptului că am ascultat de sfatu telor peste 250.000 Ici. Tot în a- ne. ele la ceartă. In timpul lucrului nu O vedea frămintindu-se. Muncea ia Georgeta Manolc şi-a găsit adevă
unii, a căutat să introducă npul rile inginerei noastre. Şi, noi am cest an nc-am propus să con răşi cu conştiinciozitate, Georgeta raţii prieteni.
în toate verigile producţiei. Sea propune adunării generale — au struim două grajduri pentru bo era atentă la mersul maşinilor, firele
ra îi invita pe brigadieri să par spus colectiviştii — să-i aprobăm vine, o puierniţă pentru cei 4.000 A. OARGĂ
ticipe la şedinţele consiliului de un loc de casă, pentru ca tovară
•conducere al gospodăriei. Cu fie şa ingineră să se stabilească de de pui ce urmează să-i aducem, să Aşa a fost în acea noapte. Dar
care prilej stătea de vorbă cu co finitiv la noi. în cei 12 ani de activitate medi-
lectiviştii din comună, spunîndu- irigăm 14 ha. de grădină şi să -cală nopţile de veghe au fost ne
le că prăşitul porumbului şi pli- Maria Bota şi-a legat temeinic
viaţa dc colectiviştii din Şoimuş. plantăm 10 hectare cu meri. numărate. Ele au păstrat însă sa
tisfacţia datoriei împlinite.
Gîndurile inginerei Maria Bo
Medicul Magdalena Codrea es
ta se îndreaptă spre recolte bo te şi o bună activistă în viaţa ob
ştească. Membră în Comitetul re
gate şi venituri mari, spre bunăs gional al femeilor, răspunde în a-
ceastă calitate dc activitatea so
tarea colectiviştilor. cial-sanitară, contribuind la edu
carea tinerelor mame prin îndru
I. ZORQCLIU marea şcolii-mame de pe lîngă
circumscripţiile sanitare din re
giunea noastră.
?
In cabinetul medical o fetiţă
cu ochii măslinii, cu o păpuşă în
braţe, însănătoşită acum, a aşe
vitul griului sînt treburile cele zat pe masă un bucheţel dc ghio
mai urgente de care ei trebuie CIFRE Şl FAPTE cei, un mic simbol al recunoştin
să se ocupe în perioada respecti ţei la început de primăvară pen
vă. Ele nu trebuie întîrziate. ® In învăţămintul superior, mediu, • Pentru ridicarea nivelului cultu tru aceea care i-a redat sănătatea.
elementar şi tehnic, din regiunea noa ral, în oraşele regiunii sînt organi
Văzînd-o în fiecare zi alături stră, muncesc un număr de 2.700 ca zate 54 lectorate de cultură generală Z. VESESCU
de ei, oamenii din Şoimuş au în dre didactice femei, care îşi aduc a- cu femeile. La acestea participă un
ceput să-i acorde atenţie, să-i as porlul la pregătirea viitorilor cetăţeni număr de 3.800 femei. Seri literare
culte fiecare sfat. ai patriei. 9 Tinerele mame, capătă cunoştin
...Aron Popa, Alexandru Faur ® Contribuind la menţinerea şi re ţe folositoare, în cele 95 cercuri In fiecare sbnbălă seara la căminul
şi alţi colectivişti din Şoimuş ţi darea sănătăţii oamenilor muncii, 3021 „Şcoala mamei" ce funcţionează pe cultural din Brănişca, raionul Ilia, se In clipele de răgaz, femei Fruntaşele califăfii
neau neapărat să-i spună cîteva de femei muncesc în domeniul medi- lîngă circumscripţiile sanitare. desfăşoară cu regularitate programe le din circumscripţia elec
cuvinte inginerei. co-sanitar al regiunii Hunedoara. cultural-educative pentru femei. Serile torală nr. 15 din oraşul Muncitoarele fabricii „Sebeşul" boş de la secţia finisat şi Agneta
° îndrumarea gospodinelor se face literare sini mult apreciate dc colec muncitoresc Hunedoara se din Sebeş, muncesc cu pasiune. Răcean de la secţia forme.
— Dar, e mai bine să vorbim ® Pe ogoarele gospodăriilor agri prin cele 232 cercuri „Sfatul gospo tivistele din comună. Fină in prezent adună în colectiv în cadrul Pe graficele întrecerii socialiste
de faţă cu toată lumea, să audă cole colective din regiune, muncesc comisia dc femei a organizat 3 seri cercului de citit pentru a săgeata care arată calitatea, urcă La obţinerea unor produse do
toţi oamenii, să-şi spună şi ei pă pentru creşterea continuă a produc- dinei“ ce sînt organizate în satele literare. Dc asemenea au fost. prezen lectura împreună o carte, o mereu spre 100 Ia sută. Lozinci cea mai bună calitate au contri
rerea în această direcţie — şi-au i.iei şi a întăririi economico-organiza- şi oraşele regiunii. tate recenziile romanelor „Bărăgan“dc broşură sau a audia o con şi panouri mari, cheamă colecti buit mai mulţi factori. Incepînd
zis colectiviştii. Aşa că nu s-au torică a gospodăriilor peste 90.000 V. Em. Galan şi „Desfăşurarea“ tic ferinţă. vul la întrecere, pentru obţine cu maşinile moderne şi utilajele
grăbit şi au aşteptat pînă la adu femei. ° La cele aproape 3.000 cercuri de Marin Preda. rea de produse de calitatea I-a. de care dispune în prezent fa
narea generală a gospodăriei, în citit, organizate pe circumscripţii, par Foto : V. ONOIU
care s-a discutat planul de pro ° La învăţămintul agrozootehnic cu In secţia circulare, care de alt brica noastră, au fost oi-ganiza-
ducţie pe anul 1963. Cu această o- durata de trei ani, sînt înscrise şi ticipă un număr de 50.000 femei din fel deţine steagul de fruntaşă pe te periodic cursuri de ridicare a
participă un număr de 7.000 femei. întreprindere, muncesc cele mai calificării la care au participat
regiunea noastră. multe femei din fabrică. In lu
nile ianuarie şi februarie, colec marea majoritate a muncitorilor..
PANOU DE ONOARE tivul acestei secţii a dat 6.000 pe De asemenea, se fac cu regulari
rechi ciorapi peste plan, depăşind tate expuneri pe teme tehnice în
Cresctitoavele de păsări şi planul Ia calitate. Cele mai bu
ne rezultate în muncă le-au ob faţa salariaţilor de către ingine
La gospodărie fuseseră ridi rilă, Maria Kast şi Eugenia Be- j ţinut tovarăşele Maria Balosin, rii şi tehnicienii întreprinderii.
cate mai multe adăposturi pen rescu. Intre cele două echipe a l Ana Codau şi Ana Guţea II, care
tru animale dar parcă lipsea început o adevărată întrecere. pe lingă îndeplinirea şi depăşi Ridicarea continuă a nivelului
ceva. ţ rea planului de producţie, au rea cultural al muncitorilor se rea
Munca depusă a fost sporni j lizat numai produse de calitatea
— Un bun gospodar trebuie că. Din valorificarea cocoşeiiot } I-a. lizează prin antrenarea unui ma
să crească porci, vite, oi, dar şi a ouăior gospodăria agricolă re număr de muncitori la activi
trebuie să aibă şi păsări, şi-a colectivă din Orăştie a realizat Şi în secţia de încheiat, între tăţi cultural-artistice. Foarte mul
dat cil părerea cineva din con venituri in anul 1962 în valoare cerea socialistă se desfăşoară cu te din tinerele muncitoare ur
ducerea consiliului de conduce de peste 110.000 lei. încărcătura însufleţire. Rezultatele de pînă
re ai gospodăriei colective. Ia 100 de hectare teren arabil a acum sînt foarte apropiate de ce mează cursurile şcolii medii se
fost de 750 păsări. Acum eres- le ale secţiei circulare. Deci comi rale din oraş, iar peste 40 de to
Alţii se gîndeau la rentabili cătoarele se ocupă de cele a sia de întreceri va avea de lu varăşe frecventează cursurile u-
tate. proape 4.000 păsări matcă. Ele cru. Fruntaşele acestei secţii, care niversităţii publice.
sînt frumoase, bine dezvoltate., în lunile ianuarie şi februarie au
— Dacă ferma de păsări nu Letiţia Boldor dă explicaţii : Datorită muncii pline de avînt,
aduce venituri, ce ne facem ? sub conducerea organizaţiilor •»
— Ştim să îngrijim păsările, ţ MARIA TEGARA ROZALIA SALMEN VALENTINA ACHIM
In cele din urmă consiliul de Am acumulat multe lucruri la | electrician la laminorul de tipografă la întreprinderea profesoară la Şcoala medie partid, s-a reuşit ca în primele
conducere al G.A.C. Orăştie a învăţămintul agrozootehnic. Eu i 450 mm. al C. S. Hunedoara. „Decebal" din oraşul Deva. două luni ale acestui an să rea
hotărî! să crească păsări. Aşa am participat în luna februarie j de industrie locală Deva. lizăm indici la calitate superiori.
că în anul 1951 a procurat 1.200 şi la consfătuirea pe ţară a eres- j La articolul ciorapi de bumbac,
pui de găină. Era nevoie însă în luna ianuarie, 94,9 Ia sută sînt
de cineva priceput care să le
îngrijească, căloarelor de păsări. Şi acolo am i obţinut numai produse de calita de calitatea I-a, iar în luna fe
tea I-a, sînt comunistele Elisabe- bruarie 92,08 Ia sută, faţă de 91,5
— Mie inii place să cresc pă învăţat multe. Păsările trebuia j ta Mihălţan, Silvia Bozdoc, Irina
Deloto, Maria Pîrvu şi Maria He- la sută planificat. La articolul
sări a spus Letiţia Boldor. Cred să aibă un aşternut gros de pale \ negar. Dar de la o zi Ia alta, nu
mărul fruntaşelor în întrecerea ciorapi de reîon s-au obţinut în
c-o să fac treabă bună. şi să se facă curăţenie de cile pentru calitate creşte.
lunile ianuarie şi februarie 52,86
De atunci Letiţia Boidor s-a o- cri este nevoie. Atît eu cit şi La secţia confecţii-tricotaje,
cupat cu grijă de creşterea găi colegele administrăm dimineaţa mîinile harnice croiesc sau con Ia sută ş! respectiv 55,1 la sută,
nilor. După primul an, toată lu boabe iar după-amiaza uriiieli fecţionează lenjerie dc damă şi
mea. si-a dat seama că sectorul în amestec cu drojdie de bere, copii. Tricotul, într-o gamă va produse de calitatea I-a faţă de
avicol este deosebit de renta ulei de peşte şi calciu. Le mai riată de culori, de la albastru a-
bil. Aşa că în anul 1962 au tost cres dăm cartofi, carne... Pe timp fri zur^ pînă la albul imaculat, ia 52,5 la sută planificat. La trico
cuţi 12.000 pui din care au fasl guros mîncarea şi apa trebuie formele diferitelor articole de
lenjerie şi bluze. In această sec taje de bumbac s-au obţinut pro
reţinuţi 5.000 pentru matcă. Con să fie călduţă. ţie produse de cea mai bună ca
litate dau muncitoarele Olimpia duse de calitatea I-a în proporţie
ducerea gospodăriei a trebuit să Pentru anul 1963 consiliul de MARIA BODREANU ELENA DEMETER MARIOARA FONA Faraga, Lentz Maria şi Maria
ia măsuri de amenajare a unor conducere al G.A.C. Orăştie a colectivistă, şefă de echipă colectivistă fruntaşă la G.A.C. legumicultoare la G.A.C. din Prundaru. de 79,9 Ia sută şi 81,4 la sută fa
padocuri corespunzătoare. Era hotărît să crească 14.000 păsări Peştişul Mare—Hunedoara.
nevoie şi de mai multe crescă şi a contractat cu statul 400.000 la G.A.C. Orăştie. oraşul Haţeg. Fruntaşe în lupta pentru cali ţă de 79,5 Ia sută planificat.
toare, Pentru ca puii de găină ouă de la găini. Crescătoarele tate sînt şi tovarăşele Elena Bo-
să fio ciţ mai bine îngrijiţi, s-au de păsări aşteaptă cu multă ne In intîmpinarea zilei de 8 Mar
format două echipe, Una com răbdare sosirea primului Iot de tie — Ziua internaţională a fe
pusă din Letiţia Boldor, Maria pui de o zi. Ele vor ca în acest meii — femeile muncitoare din
Radovici, Eleonora Boancă şi Ana an rezultatele să fie şi mai bune. întreprinderea noastră au depus
Stfrc şi echipa a doua formată noi eforturi pentru obţinerea u-
nor produse de cea mai bună
din Cornelia Coloşi, Maria Chi- V. ALBU calitate.
MARIA ADOREAN
preşedinta comisiei de femei
fabrica „Sebeşul“ — Sebeş
