Page 27 - 1963-03
P. 27
Nr, 2550 drum m o w n PAG. 3
V iaţa de partid "M ÍI M sa p ^ zlra
JbSsrae a p r o 'v i s s î o n g & i
Intösirea rmdurflor partidului
Datorită unei bune aprovizio
nări cu legjume şi zarzavaturi (în
© sapcină permanenta magazin se găsesc tot timpul car
tofi, ceapă, mere, nuci şi alte pro
duse solicitate de consumatori),
In prima parte a anului trecut, O metodă folosită de noi cu lui de, producţie, oameni de nă magazinul de desfacere a legume
în cadrul exploatării miniere Lu- mult succes în creşterea şi edu dejde cu care ne putem mîndri. lor şi fructelor din Orăştie (ges
peni au fost organizaţii de bază carea tovarăşilor din activul fă tionar tov. Ilie Voinea) îşi reali
ca acelea de la sectoarele VIII, ră de partid este şi aceea de a Creşterea rîndurilor organizaţii zează lună de lună sarcinile de
IX, VII, III şi altele, care nu s-au încredinţa acestora sarcini con plan. In luna ianuarie, spre exem
ocupat cu toată răspunderea de crete. De pildă, tovarăşului Petru lor de bază a permis acestora să plu, planul acestei unităţi a fost
întărirea rîndurilor lor cu cei mai propună conducerii sectoarelor, realizat în proporţie de 198 la
buni dintre cei mai buni mineri, Constantin, şef de schimb, i s-a ca lă locurile cheie ale produc sută, iar în luna februarie a.c. în
propus de către biroul organiza ţiei să fie repartizaţi să lucreze proporţie de 201 la sută.
deşi în aceste sectoare lucrează ţiei de bază să preia conducerea
un număr mare de muncitori brigăzii de frontaliştî din abatajul membri şi candidaţi de partid. SIDONIA MUREŞAN
fruntaşi în întrecerea socialistă. I est care, deşi avea rezultate bu Aceste măsuri n-au rămas fără corespondentă
Deficienţele care s-au manifestat ne, nu erau pe măsura posibili rezultate. In acest an colectivul
în această perioadă privind mun tăţilor. Ajutat de comuniştii Pe E. M. Lupeni a pornit din pri La biblioteca comunală din
că de primire în partid au fost tru Furdui şi Dumitru Brezea- mele zile cu hotărîre să-şi reali Stremţ au venit noi cititori. Fi
criticate de către comunişti la lu nu, noul şef de brigadă, a dove zeze planul în mod ritmic. In lu şele acestora, pe care le com
crările conferinţei de partid pe dit multă răspundere în îndepli- na februarie, pînă în ziua de 18, pletează bibliotecara Maria Rai-
se extrăseseră peste sarcinile de
plan 1.728 tone cărbune.
mină, cit şi la adunările genera nifea sarcinii încredinţate. In In munca de creştere a rîndu ca, se vor alătura celorlalte 531
le ale organizaţiilor de bază. Co scurt timp el a reuşit să pună rilor partidului, noi am obţinut din fişier. Pentru că, de la
mitetul de partid însuşindu-şi treburile la punct. Pe lîngă fap unele succese. Nu ne putem însă începutul anului, tot alifia citi
criticile făcute şi trăgînd învă tul că brigada a extras în prima declara mulţumiţi cu ceea ce am tori au păşit pragul bibliotecii.
ţăminte din documentele plena lună a acestui an 1.000 tone de realizat. In cadrul exploatării
rei C.C. al P.M.R. din aprilie 1962 cărbune peste plan, realizînd un noastre există organizaţii de bază
a luat măsuri ca aceste lipsuri să randament de 6 tone pe post, ca acelea din sectoarele VII, VIII, Cadrele fehnico-ingmereşti — !a nivelul
fie lichidate. Comitetul de partid acum în brigadă cazurile de indis III şi altele, care au posibilităţi
şi-a propus să acorde organiza ciplină nu-şi mai găsesc loc. Dis- mai mari de a primi în rîndurile
ţiilor ele bază un sprijin mai con cutînd cererea lui pentru a fi pri lor mineri cu experienţă, frun cerinţelor tehnicii avansate
cret. Membri ai comitetului de mit în rîndurile candidaţilor de taşi in muncă şi în activitatea
partid au fost repartizaţi să aju partid, toţi comuniştii au apreciat obştească, tovarăşi cu înalte ca
te una-două organizaţii de bază buna lui pregătire politică şi pro lităţii profesionale şi morale. Va ...In sală se slrînseseră peste C.S.H. Cum s-a organizat şi cum o tematică a conferinţelor care torate. Să programeze lectorate
în munca de întărire şi creştere fesională şi au hotărit să-l pri trebui însă ca aceste organizaţii 100 de oamem. Erau ingineri, îşi desfăşoară activitatea acest urmează să se ţină în prima ju le în asemenea zile, bine alese,
a rîndurilor partidului. împreună mească direct în rîndurile mem să-şi îmbunătăţească mai mult maiştri, tehnicieni şi muncitori lectorat ?
mătate a acestui an. In elabora îneît şedinţele să nu se amine,
cu birourile organizaţiilor de ba brilor de partid. activitatea educativă şi de îndru din diferite secţii ale C.S.H. Ceea încă spre sfârşitul anului tre rea tematicii s-au avut în vede să urmărească felul cum se apli
ză ei au stabilit brigăzile în care întărind munca politico-educa mare a activului fără de partid ce vorbea şi demonstra prin schi cut, la indicaţia comitetului de re noile sarcini de sporire a pro că în practică noile cunoştinţe şi
trebuie să se îmbunătăţească mun tivă în rîndul minerilor, acordînd precum şi în rîndul organizaţiilor ţe şi calcule omul de ştiinţă, pre partid, conducerea combinatului ductivităţii muncii şi îmbunătă metode însuşite.
ca politico-educativă, munca cu 0 mai mare atenţie atragerii în U.T.M. şi de sindicat. La exploa zenta un interes general. Se sta şi comitetul sindicatului au înce ţire a calităţii produselor, puse
activul fără de partid, orientîn- partid a celor mai merituoşi mi tarea minieră Lupeni sînt mulţi tornicise o atmosferă de lucru. put să se preo ?
du-se în special asupra acelor e- tovarăşi harnici, cu dragoste faţă Se nota febril în carnete, se for cupe de găsirea :— _______^ în faţa siderur- O oarecare preocupare s-a
chipe şi brigăzi care aveau un nu de meseria de miner, cu o com mau păreri, se năşteau întrebări,
măr mai mic de membrii neri, care constituie un exemplu portare demnă în familie şi în concluzii. unor forme efi '......... giştilor hunedo- manifestat şi în privinţa organi
şi candidaţi de partid. In ve bun pentru toţi ceilalţi tovarăşi ciente de studiu, zării studiului profesional al mai
derea primirii în rîndul can La C, S. Hunedoara i'eni, greutăţile ştrilor şi tehnicienilor. La secţia
didaţilor de partid a celor de muncă, şi alte organizaţii de întîmpinate în bluming, din iniţiativa comitetu
bază din cadrul E. M. Lupeni şi- continuu şi orga lui de partid, a fost organizat un
mai vrednici mineri, comite au îmbunătăţit munca de'•primi societate. Este de datoria tutu Conferenţiarul universitar ing. unele sectoare studiu permanent. Conducerea
tul de partid a indicat birou nizat, pentru ca secţiei a stabilit 12 teme, cîte
rilor organizaţiilor de bază să re re în partid. Organizaţia de partid ror comuniştilor de a-i cunoaşte Iosif Tripşa, directorul Institu de activitate în una pe lună, pentru studiu, strîns
partizeze pe comuniştii cu vechi din sectorul IX a primit în circa drele tehnico-inginereşti. legate de preocupările de .fiecare
me în partid pentru a se ocupa cinci luni 12 candidaţi de partid, mai bine, de a-i îndruma pentru tului de cercetări metalurgice cursul anului trecut, agregatele zi ale laminatorilor. Aceste teme
de pregătirea a unul-doi mineri organizaţia de bază de la sectorul In urma consultării unui mare sînt comunicate apoi maiştrilor,
din activul fără de partid care so a-ş,i ridica nivelul lor pxolitic ş,i din Bucureşti prezenta la clubul moderne puse de curînd în func împreună cu materialul biblio
licită primirea în partid. Tov Ca- 1 A 9 candidaţi de partid etc. De număr de ingineri de diferite spe grafic respectiv. Termenul pentru
rol Nagy, membru în biroul or la alegerile precedente şi pînă în ideologic, de a le vorbi despre | „Ciderurgistul" cîteva considera ţiune etc. studierea temelor stabilite este
ganizaţiei de bază în sectorul I A prezent, pe întreaga exploatare cialităţi, s-a ajuns la concluzia să de o lună de zile, la sfîrşitul că
au fost primiţi 81 candidaţi de lupta partidului nostru. ’ ţiuni »a«s"u"p'r•a productivităţii ora Temele conferinţelor, însoţite reia se organizează discuţii la ca
partid şi 38 membri de partid. se organizeze pentru ei de două
Conştienţi că întărirea organi re a cuptoarelor Martin de 400 de invitaţii, au fost trimise In
Cei primiţi în partid sînt mineri ori pe lună lectorate tehnico-
zaţiilor de bază va duce la spori de tone. Se discuta o problemă stitutului de cercetări metalurgi
rea capacităţii lor de conducere ştiinţifice, asistate de oameni de
a producţiei, vom munci cu toa care frămîntă în mod deosebit pe ce, institutelor de învăţămînt
tă răspunderea ca această acti ştiinţă, profesori, conferenţiari
vitate să se desfăşoare Ia nive oţelarii hunedoreni în lupta lor superior etc. La rîndul lor, in
lul sarcinilor trasate de partid. de la centrele universitare din
zilnică pentru sporirea producţiei stitutele respective, răspunzînd
de oţel... ţară.
cu multă bunăvoinţă la cererea
Cu cîteva luni în urmă s-a tre siderurgiştilor, programează din
s-a ocupat de şeful de brigadă Ni- fruntaşi, stimaţi şi apreciaţi Ia lo ANA FERDINAND Am relatat un aspect de la o re cut practic la organizarea aces timp pe acei oameni de ştiinţă re trebuie să participe fiecare
colae Gligor. Aşa cum dovedeau cul lor de muncă, luptători de secretar al Comitetului de partid centă şedinţă a lectoratului teh- tor lectorate. La direcţia tehnică care vor pregăti conferinţele ce maistru. Pentru a veni în spri
laptele, Nicolae Gligor avea o bo frunte pentru îndeplinirea planu E. M. Lupeni nico-ştiinţific al inginerilor din a combinatului a fost întocmită rute şi pe care le vor susţine în jinul lor, conducerea secţiei pro
gată experienţă în cîmpul mun faţa inginerilor din combinat. „U- gramează lunar cîte un inginer,
cii, brigada fiind tot timpul frun tilizarea izotopilor radioactivi în care le asigură o permanentă a-
taşă pe sector şi chiar pe mină. DIN P O S T A SĂPTÂM IN II industria cocso-chimică şi side sistenţă tehnică, organizează cu
Comunistul Nagy i-a vorbit aces rurgică", „Elemente noi în pro ei consultaţii, îi ajută în studie
tuia despre calitatea de membru La redacţie ne-au sosit numeroase scrisori 'de la corespondenţii noştri trecut, s-a extins reţeaua de apă şi Tinerii utemişti din Orăştie — ne ducţia de fontă, posibilităţi de rea bibliografiei.
de partid, I-a îndemnat să studie voluntari prin care evidenţiază succesele pe care le obţin oamenii muncii cea electrică, au fost asfaltate străzi scriu tov. I. Suciu, M. Slovenschi intensificare a funcţionării furna Similar s-a organizat studiul
ze Statutul P.M.R, şi documente in producţie şi în alte activităţi. pe o lungime de 4,199 km., Iar altele şi T. Lăzărescu — au petrecut o lelor cu materiale indigene în
le partidului nostru. Dovedind a- au fost modernizate. Au fost amena după-amiază plăcută şi instructivă. condiţiile actuale", iată cîteva te maiştrilor şi tehnicienilor şi la
ceeaşi perseverenţă şi în ridica Consfătuire vind îmbunătăţirea aprovizionării jate parcuri şi zone verzi pe o su me de conferinţe susţinute la Uzina cocso-chimică. Aici, după
rea nivelului său politic şi ideo secţiei cu materii prime şi materiala. prafaţă de 4.000 m.p. şi s-au sădit Seară de odihnă clubul „Siderurgistul" în faţa in ce maiştrii şi-au însuşit unele pro
logic, el s-a prezentat bine pregă peste 6.000 pomi ornamentali. Pe bleme tehnologice cu ajutorul in
tit în faţa adunării generale a străzile principale ale oraşului s-a Comitetul sindicatului de la revizia ginerilor. ginerilor, ei le împărtăşeşc la
Pentru expunerea şi susţinerea rîndul lor muncitorilor din bri
organizaţiei de bază cînd s-a pus de producţie Sesiune introdus iluminatul fluorescent. Se de vagoane din Coşlariu, împreună acestor conferinţe, în mijlocul si gada sau echipa pe care o con
în discuţie cererea Iui de a fi construieşte o piaţă nouă de alimen cu conducerea clubului C.F.R. din derurgiştilor s-au deplasat oa duc. .
primit în rîndurile candidaţilor In consfătuirea de producţie care tehnico-ştiinţifică te. La multe din lucrările menţionate Teiuş — ne scrie tov. Alex. Pădu- meni de ştiinţă aşa cum sînt a- Din păcate însă acestea sînt sin
de partid. Apreciindu-i meritele, a avut loc la secţia I-a chimică de cetăţenii oraşului au adus o impor r e a n u — au organizat o seară de cademicianul Moisil Grigore, con gurele două secţii din C.S.H. un
¦ comuniştii au hotărît în unanimi la F. C, Orăştie — ne scrie tov. , La clubul sindicatelor din Lupeni tantă contribuţie. Numai în anul tre odihnă pentru muncitorii reviziei de ferenţiarul universitar ing. Trip de se poate spune că organizarea
tate primirea tov. Nicolae Gligor, I. Beleştelele — s-a făcut bilanţul a avut Ioc o sesiune tehnico-ştiinţi- cut s-au efectuat de către 55.751 ce vagoane şi soţiile acestora. Cu acest şa Iosif şi alţii. studiului maiştrilor şi tehnicieni
direct în rîndurile partidului fă fică la care au luat parte peste 100 tăţeni, 219.248 ore de muncă patrio prilej a fost prezentat un scurt re
ră stagiu de candidat. muncii pe luna trecută. Acest de ingineri, tehnicieni, maiştri mi tică în valoare de 557.151 lei. ferat care a evidenţiat realizările Această formă de organizare lor răspunde cu adevărat cerin
bilanţ a fost bogat tn realizări. Da neri, şefi de brigăzi şi de schimb. muncitorilor şi pe fruntaşi. A urmat a studiului inginerilor s-a dovedit ţelor actuale ale procesului de
Carnet torită bunei organizări a muncii şi Ing. Mircea Corobsan, locţiitorul şe J oie de tineret apoi o masă tovărăşească şi dans. eficace, ea antrenîndu-i pe fieca producţie, că el a devenit intr-
CULTURAL desfăşurării unei întreceri susţinute fului sectorului IV B, a expus un re dintre ei la studierea docu adevăr un mijloc eficace în asi
în toate compartimentele secţiei, s-a studiu privind exploatarea stratului Pe rînd, fiecare organizaţie U.T.M. Programe artistice mentaţiei tehnice legate de terna gurarea ridicării continue a spe
*/—i /»-> r*n *f reuşit să se dea peste plan Î5 tone 18, blocul IV, eu plugul de eărbune. din oraşul nostru este organizatoa cializării acestor cadre. Este ne
oxid galben de fier, 12 tone oxid In cadrul discuţiilor — ne scrie tov. rea unei joi de tineret. Sarcina orga Mai mulţi corespondenţi, printre respectivă pentru a putea astfel cesar să se studieze în fiecare
Concur$ roşu de fier, 7 tone piroluzită tratată A. Mica — participanţii au venit cu nizării ultimei joi dc tineret a re care tov. A. Cercea, Ludovic Căta, participa la discuţiile ce se poartă secţie şi îndeosebi la furnale, o-
şl o tonă tanin praf. venit organizaţiei de bază U.T.M. de M. Anton, R. Cornelia, ne informea pe marginea conferinţei. Este în ţelării şi laminoare, posibilitatea
observaţii şi au făcut propuneri pen la I.G.O. Colectivul care s-a ocupat ză că echipele artistice ale cămine să de datoria conducerii combi de a se generaliza şi aici experien
de organizarea ei a întocmit un pro lor culturale prezintă în fiecare du natului şi a comitetului sindica ţa însuşită în secţiile bluming şi
tru sporirea randamentului şi pentru tului să dovedească mai multă
„Cine ştie cîştigâ“ După prelucrarea sarcinilor de îmbunătăţirea organizării muncii în gram bogat. Programul a cuprins minică în fata colectiviştilor bogate preocupare pentru mobilizarea uzina cocso-chimică.
plan pe luna martie, au luat cuvîn- abatajele unde se foloseşte plugul de conferinţa „Educaţia estetică a tine programe artistice. La Şoimuş de tuturor inginerilor la aceste lec
De curînd, Şcoala de 8 ani pildă s-au prezentat programele „Zi LAL ROMULUS
de bucurie, zi de sărbătoare“ şi „Oa
^ din Ghelar a organizat in sala tul mai mulţi muncitori care au fă- cărbune. retului“ tinută de prof. Raisa Che- meni noi, timpuri noi“. La Lupeni s-a C ontractări cu statul
Gut propuneri care să asigure înde treanu, o scenetă prezentată de briga desfăşurat faza raională a concursu
^ clubului „11 Iunie“ din locali- plinirea şl depăşirea planului în mai în anii puterii populare da artistică de agitaţie şi cîntece inter lui brigăzilor artistice de agitaţie din
bune condltiunl. Ioan Sibişan a pro pretate de solistele brigăzii. A urmat întreprinderi şi instituţii, la care au
^ late un concurs „Cine ştie ciş- J pus montarea unui cablu electric la Oraşul Orăştie — ne scrie tov. apei un concurs . Pentru cel mai bun participat brigăzile artistice de agita Gospodăriile agricole colective de rea către unităţile de stat, a 47.061)
macaraua „Pionier“, iar Paul Roman, Elena Ioan — a cunoscut în anii ţie de la sectorul III mina Lupeni, pe raza comunei Ghelar au luat fiinţă litri lapte de vacă, 20.700 litri lapte
^ tiga' pe tema: „Călanul ierţi -j repararea ascensorului hidraulio. Alţi puterii populare mari transformări. dansator“ la care au participat 8 Viscoza, şantierul de construcţii şi doar anul trecut. In limpid scurt care de oaie, 2.000 kg. lină şi însemnate
muncitori au făcut propuneri pri Aiei s-au construit 6 blocuri, din E.M. Uricani. a trecut dc atunci, ele şi-au dezvoltai
şi azi“. -j care două cu cile 48 de apartamen perechi. Pe primul loc s-au clasat însă considerabil sectorul zootehnic. cantităţi de carne în greutate ine.
te fiecare care s-au dat în folosinţă anul URDEA PETRU
L La concurs au participat 17 -j tinerii Monica Cristescu şi Alexandru Aceasta le-a permis ca pentru anul corespondent
1963 să încheie contracte pentru livra
f elevi ai claselor V—VIL Din- Achimov.
ţ tre aceştia, pentru bunele ras- j
( pitnsuri dale. au fost premiaţi j
(. Floarei Mircea, Hogea Violeta, j
f. Francisc Podraczky, Todoroni 1
L Teodorii şi Simionescu Cornel. 1 SIMPOZION
t Restul concurenţilor au primit 1 Adunări generale ale membrilor Zilele trecute, la căminul cultural tov. prof. Dumitru Hîrza a prezentat
l menţiuni.
Í 1 din Vălişoara a avut loc un simpozion recenzia romanului „învierea" după
i DAVID CORNEL 1
L cu tema: „Lev Tolstoi şi operele care a rulat filmul artistic sovletio
corespondent ^
l Acţiuni de difuzare 1 cooperativelor de consum sale". Despre viata şi operele mare cu acelaşi titlu.
t
l & cărţii lui scriitor rus au vorbit tov. prof. E. POPESGU
l Brigada de difuzori a Ceti- 1 Florea Iosif şi Maria Stanca. Apoi, corespondentă
l Cooperative care se _oooooooooooooooo oooooooo COOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOG- ţaţelor economice şi financiare
l
Irului de librării şi difuzare a 1 aufofinanţează In cadrul cooperativelor de consum din regiunea noastră, au avut loc i bune obţinute de cooperativa
t cărţii — regionala Hunedoara 1 \ adunările generale ale membrilor cooperatori cu care prilej s-a făcut bilan- ! din Miercurea, în cursul anului
f — a organizat, zilele trecute, 1 Spre deosebire de alţi ani — | ţul activităţii desfăşurate in cursul anului. Despre acest eveniment din, 1962, a fost posibil ca în această
in întreprinderile din Valea Jiu- "* scrie tovarăşul Viorel Suciu din \ viaţa cooperativelor au scris redacţiei mai mulţi corespondenţi.
Haţeg — adunările generale de o Iată cîteva aspecte relatate de corespondenţii ziarului. perioadă să se construiască, din
t lui cîteva acţiuni de difuzare j i fonduri proprii în sumă de
L• a cărţii. In cadrul acestora, Ia ") dare de seamă ale membrilor ) OOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOO oooooooooooooooooooooooo* 103.000 lei şi din contribuţia vo
t- U.R.U.M.P., C.C.V.J., E.M. Uri- j cooperativelor din Sarmisegetu- luntară a membrilor cooperatori
*• câni, E.M. Vulcan şi altele, au j za, Rîu de Mori şi Sălaşul Su de Mori, care şi-au depăşit atît rind aplicarea în practică a ho- un magazin nou în comuna Lu
perior s-au desfăşurat la un ni sarcinile de plan la desfacere, tărîrilor luate în adunările să duş, au fost dotate cu mobilier
fost difuzate muncitorilor, teh- "j a sig u r a r e a
nicienilor şi inginerilor cărţi po- "j vel mult mai ridicat. cit şi în sectorul de producţie, teşti a desfăşurat o susţinută şi instalaţii frigorifice unităţile faeu S tafiva
ţ- litice, tehnice şi de literatură ~\ In cadrul adunărilor generale, reuşind astfel să îndeplinească muncă politică de masă în rîndul de alimentaţie publică, lucrări
in valoare de peste 12.700 lei. j delegaţii aleşi de membrii coo şi să depăşească beneficiile pla membrilor cooperatori din satele pentru care s-au cheltuit 60.570 p a u ş a la
peratori în adunările săteşti au nificate. Dar cea mai de seamă Reciu şi Cărpiniş în vederea con lei, iar la data de 22 decembrie
1 Exemplul tovarăşilor Resiga 1
^ Dragomir, Turc Mihai, Cornea ~j analizat rezultatele care au fost realizare cu care cooperatorii din struirii de magazine în aceste 1962 cooperativa a renunţat la p e n tru
obţinute în anul 1962, scoţînd Sălaşul Superior, Sarmisegetuza sate. S-a reuşit astfel ca în sa creditele împrumutate de la
*' Dumitru, din brigada de difu- *j
;• zori, cu şi al salariaţilor libră- -j totodată la iveală şi lipsurile şi Rîu de Mori se mîndresc, este tul Reciu, cu sprijinul consiliu B.R.P.R. trecînd la autofinanţare. e@ S @ etiw işti
care s-au manifestat în activi autofinanţarea cooperativelor lor. lui sătesc şi al gospodăriei co In urma operaţiunilor economi
^ 'iilor nr. 24, 30 şi 31, care au luat ~]
^ parte la aceste acţiuni, este j tatea lor şi au făcut propuneri Amintind despre acest succes, lective să se facă 35.000 bucăţi ce, cooperativa din Miercurea a
q demn de urmat de către toţi j pentru înlăturarea acestora. delegaţii la adunările generale cărămidă şi să se procure alte realizat un beneficiu de 459.989
ţ salariaţii librăriilor, care au 'j Astfel, în cadrul adunării gene s-au angajat ca în acest an să materiale de construcţie a căror lei.
[ sarcina de a difuza cartea in j rale din Sălaşul Superior, toţi obţină noi realizări în îndepli valoare se ridică la circa 15.000 Adunarea generală a coopera
f rîndul maselor muncitoare. 1 vorbitorii au subliniat la discu nirea sarcinilor de plan. lei, iar la filiala din Cărpiniş va tivei din Săsciori a scos în evi © WCUR/Wf* MIMAIEIGU ,
EGRI EUGEN ţii că activitatea cooperativei s-a loarea contribuţiei voluntare a denţă faptul că şi cooperativa de
îmbunătăţit cu mult faţă de anii membrilor cooperatori însumea aici a obţinut rezultate bune în
corespondent Beneficii şi achiziţii miGURßStLA
Program* artistice trecuţi. S-a scos de exemplu în peste plan ză aproape 20.000 lei. anul 1962 prm creşterea volumu c u ir u R tto s i MGH/rair?
La căminul cultural din Dra- j evidenţă faptul că planul de De asemenea în comuna Gîr lui de desfacere al mărfurilor
aprovizionare şi desfacere pe Despre adunările generale ale bova a fost înfiinţată o secţie industriale şi alimentare cu O- aSSGUUrOQfA
şov au fost prezentate recent j anul 1962 a fost realizat şi de cooperativelor de consum diri de cismărie. 565.676 lei, faţă de anul 1961, iar ^ aoA/oş/tan am gospodăria
tLj- piesa „Smeoaicele“ şi noul pro- j păşit, iar comparativ cu anul Gîrbova, Miercurea şi Săsciori, Şi cooperativa din Miercurea a planul la achiziţii a fost realiza't @ AStBU R/lRfă .
gram al brigăzii artistice de ”] 1960, în anul 1962 valoarea vo raionul Sebeş, ne-a informat to obţinut în anul 1962 rezultate im în proporţie de 109 la sută. Da p fn iip u cuiuR jie o i a rr/D in n
lumului de mărfuri desfăcute varăşul P. Manciulea. portante. Astfel, planul de desfa torită realizărilor obţinute şi
^ agitaţie intitulat „Sattd nostru I este mai mare cu peste 900.000 cere a fost realizat în proporţie cooperativa din Săsciori a reuşit L>i$ m m iu
lei. De asemenea, planul prime Din darea de seamă prezentată
^ col ect i vi zat l ’e lîngă dfestea, 1 lor 40 de zile din acest an la de Calancea Ilarion, preşedinte de 101 la sută la desfacerea măr să treacă, încă de la 1 iulie 1962,
vînzări s-a depăşit cu aproape le cooperativei din Gîrbova, a la autofinanţare.
L au mai fost interpretate cîntece I 60.000 lei. reieşit faptul că această unitate furilor industriale şi alimentare,
a obţinut rezultate bune în anul Delegaţii la adunare au discu
( populare de către soliştii vocali. 1 îmbucurător este faptul că în 1962, reuşind să realizeze planul 102 la sută în sectorul de ali tat cu viu interes felul cum con
la desfacere în proporţie de siliul de conducere şi-a desfăşu
( După ce acest program a fost 1 această perioadă şi la fondul 102,2 la sută, iar în sectorul ali mentaţie publică, iar la desface rat activitatea şi s-au angajat ca
social s-a încasat mai mult decît mentaţie publică în proporţie de şi în viitor să sprijine conduce
t prezentat în faţa colectiviştilor 1 fusese planificat. Realizări ase rea cărţii planul a fost realizat rea cooperativei în scopul rea
mănătoare au obţinut şi coope 114 la sută. In 1962, consiliul de
L din Draşov, artiştii amatori s au 1 în proporţie de 152 Ia sută. lizării sarcinilor de plan ce-i re
L deplasat la Cut. şi Cunţa, unde 1 Din darea de seamă a mai re
C s-au bucurat de succes. I
l I. MOLDOVAN 1 «
L corespondent
rativele (din Sşrnjigfgştuza şi Rîu fflondupere al cooperativei, urmă ieşit şi faptul că datorită rezul- vin pe apul 1963. I