Page 28 - 1963-03
P. 28
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2550
B?2gg3jacBHigMm,qi«g|
L T IM E L E ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE STiRf « U L T Í M E L E ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI Aspecte din munca şi lupta
femeilor din lumea întreagă
R ezultatele alegerilor Mesajul C. C. al P. C. U. S . adresat Viata nouă a femeilor în ţările socialiste
d in U. 11. S. S. femeilor sovietice eu prilejul zilei In economisi U.R.S.S. lucrează luarează în ştiinţă. Aproape 31.000 vernamentale. Astfel, 13 femei au
47,6 milioane femei, ceea ce repre de femei au titlul de doctor sau titlul de artist al poporului, 46 au
MOSCOVA 7 (Agcrpres). de 8 Martie zintă 48 Ia iută din numărul total candidat în ştiinţe; circa 800 de fe titlul de artist emerit, 24 de femei
La 6 martie Comisia electorala centrală a dat publicităţii rezulta al oamenilor munsii. mei sînt membri activi şi membri sînt laureate ale „Premiului de stat“,
tele alegerilor pentru Sovietul Suprem al R.S.F.S.R,, care an avut loe MOSCOVA 7 (Agerpres). ţionalismului', femeile sovietice, îşi .corespondenţi ai Academiilor, profe îl femei au obţinut medalia „Pen
la 3 martie. După cum relatează agenţia TASS, afirmă solidaritatea cu surorile lor — 76 femei an titlul 'de Erou s'l tru eroism" etc.
După cum se arată în comunicat, In toate cele 834 circumscripţii Comitetul Central »al P.C.U.S. a a- de peste hotare care construiesc o Uniunii Sovietice; Titlul de Erou sori universitari.
electorale au iost aleşi candidaţi ai blocului comuniştilor şi celor iară dresat femeilor sovietice un mesaj viaţă nouă, liberă de exploatare şi al Muncii Socialiste s-a acordat unui — In U.R.S.S. sînt 17.196 policlinici Femeile din Republica Deomcrată
de partid. La alegeri au luat parte 99,94 la sută din alegători. Candida de salut cu prilejul zilei de 3 Mar asuprire, care păşesc pe calea so număr de 2.377 de femei, dintre care Germană se pregătesc să intimpine
ţii pentru Sovietul Suprem al R.S.F.S.R. au întrunit 99,59 la sută din nu tie .— Ziua internaţională a unită cialismului. -Ele se bucură de fiecare 24 sînt decorate pentru a doua oară pentru femei şi copii, pe cînd în sărbătoreşte Ziua de 8 Martie. In
mărul total al voturilor. ţii şi solidarităţii femeilor muncitoa sueces al popoarelor Asiei, Africii cu medalia de aur „Secera şi Cio Rusia ţaristă au fost numai nouă. oraşele şi satele ţării se fac bilan
Din rîndurile deputaţilor în Sovietul Suprem al R.S.F.S.R. femeile re. din întreaga lume în lupta pen şl Amerieii Latine, care luptă pen canul“. Peste i.151.500 de femei au ţurile întrecerilor dintre femeile
reprezintă 33,4 Ia sută, cei iară de partid — 32,8 la sută, muncitorii şi tru libertate, egalitate, pace, priete tru independenţă naţională. Ele sînt primit ordine şl medalii. ? muncitoare germane, care aduc o
colhoznicii, care lucrează nemijlocit în producţie — 47,3 la sută. In So nie . ş i. fericirea popoarelor. Mesajul ferm convinse că prin eforturile co • In economia Cehoslovaciei nu contribuţie considerabilă la cauza
vietul Suprem al R.S.F.S.R. 84,2 la sută din deputaţi au fost aleşi pen subliniază că femeile sovietice adue mune ale oamenilor muncii pe pă- — 755 de femei sînt laureate ale mărul femeilor care lucrează repre comună a construirii socialismului
tru prima oară. o mare contribuţie la cauza construi mînt va fi instaurată pacea, munca, Premiilor Lenin şi Premiilor de zintă acum 43 la şută din numărul în R.D. Germană.
Au iost, de asemenea, date publicităţii rezultatele alegerilor pentru libertatea, egalitatea, frăţia şi ferici Stat. total al oamenilor muncii. Ele parti
parlamentele R.S.S. Ucrainene, R.S.S. Bieloruse, R.5>.S. Uzbece, R.S.S. Ka- rii' comunismului. rea tuturor popoarelor“. cipă activ la viaţa obştească. Din In aceste zile in comuna Wide-
zahe, R.S.S. Moldoveneşti, R.S.S. Letone, R.S.S. Tadjice şi R.S.S. Turk- -C.C al P.C.U.S, a relevat cu ma — 390 de femei sînt deputate în 368 de deputaţi ai Adunării Naţio rau, în apropiere de oraşul Rochiltz
raene. In aceste republici alegerile s-au ţinut, ca şi în R.S.F.S.R., la Femeile sovietică, declară C.C. al Sovietul Suprem al U.R.S.S. Acest nale 61 sînt femei (înainte de răz (regiunea Karl Marx-Stadt), sosesc
3 martie. re satisfacţie că in avangarda luptei P.C.U.S., consideră o mare cinste ho- număr depăşeşte cu mult numărul boi din 450 de deputaţi şi senatori numeroase delegaţii de femei care
in toate circumscripţiile electorale din aceste republici au iost pentru pace se află femeile sovie tărîrea Federaţiei Democrate Inter femeilor din parlamentele tuturor numai 16 erau femei). In comitetele vizitează căsuţa unde s-a născut şi
aleşi candidaţii blocului comuniştilor şi celor fără de partid. Comisiile tice. Ele sprijină cu căldură politica naţionale a Femeilor de a organiza ţărilor capitaliste luate la un loc. naţionale de toate categoriile acti a trăit Clara Zetkin, vizionează fil
electorale au Înregistrat pe cei aleşi ca deputaţi în Sovietele Supreme leninistă de coexistenţă paşnică, Congresul mondial, al femeilor în vează aproximativ 44.000 de femei, mul documentar consacrat activităţii
ale republicilor. prietenie şi colaborare gu toate po Printre specialişti cu studii medii
poarele promovată de guvernul so iunie 1963 la Moscova, in care po şi superioare speciale, 59 Ia sută adică vpeste 20 la sută din numărul din anii 1920-1933 a acestei lumi
A. A. Gromîko a sosit în Danemarca sînt femei, din care 74 Ia sută me total al deputaţilor. Multe dintre ele
vietic. poarele văd un simbol al păcii, prie dici. O treime din numărul ingine sînt preşedinte ale Comitetelor na noase figuri a mişcării muncitoreşti
¦In mesajul C.C. al P.CU.S. se rilor sînt femei, 150.000 de femei germane şi internaţionale.
teniei şi progresului social. ţionale locale şi raionale.
spune: „Fidele principiilor interna 0 înaltă preţuire Numeroase femei din Cehoslova
cia au obţinut înalte distincţii gu
COPENHAGA 7 (Agcrpres). La gara centrală, A. A. Gromiko şi Declaraţia F. M. T. D. SOFÍA 7 (Agerpres).
După încheierea vizitei in Norve persoanele care îl însoţesc au iost în- După cum, anunţă agenţia Bl A,
gia, miercuri seara a sosit la Copen tîmpinaţi dc P. Haekkerup, ministrul BUDAPESTA 7 (Agerpres). dependenţă naţională,-' pentru un vii Prezidiul Adunării Populare a
haga, intr-o vizită oficială, A. A. Gro- afacerilor externe al Danemarcei, şi Cu prilejul zilei de 3 Martie, Ziua R.P. Bulgaria a acordat tovarăşei
raîko, ministrul afacerilor externe al de alte personalităţi, precum şi de internaţională a femeii, Federaţia tor mai bun, împotriva imperialis rţola Dragoiccva, membru al C.C.
U.R.S.S., cu soţia. reprezentanţi ai vieţii publice daneze. al P.C.B., titlul de Erou al Mun
Mondială a Tineretului Democrat a mului si colonialismului. F.M.T.D. îşi cii Socialiste şi i-a decernat Steaua
de aur şi Ordinul Gheorghi Dimi
dat publicităţii o declaraţie în care exprimă solidaritatea cu femeile care trov pentru participarea activă la
salută femeile lumii care şi-au unit lupta împotriva fascismului şi ca
eforturile în lupta pentru pace, in luptă pentru drepturile lor politice, pitalismului şi la construirea so-
Un interviu al primului ministru economice şi socialei pentru egali cialismuhdi
al Norvegiei
tate în drepturi şi o .viaţă mai bu
nă, pentru copiii lor. ,
OSLO 7 (Agerpres). timpul vizitei la Oslo a lui Gromî Minerii francezi în a 6-a zi de grevă
într-un interviu acordat unui co ko, ministrul afacerilor ext.erpe al
respondent al ziarului „Izvestia“, U.R.S.S., au contribuit la im mai PARIS 7. — Corespondentul Ager rile luate nu au adus însă nici o mo U.R.S.S. — Zoia Harccnko, me
Einar Gerhardsen, primul ministru al mare respect reciproc al poziţiilor pres transmite; dificare în situaţia existentă. Guver canic de locomotivă la metroul din
Norvegiei, a declarat că „stabilirea şi aprecierilor făcute de ţăriie noas nul este holărit, aşa cum a declarat Moscova „V. I. Lenin“ este frun
tre“. In cea de-a 6-a zi de grevă şi a purtătorul său de cuvint, să menţină taşă în muncă şi o bună activistă
unor relaţii bune, bazate pe încre 4-a zi de la intrarea în vigoare a ordinul de rechiziţie şi să nu reia pe tărim obştesc. De peste 20 de
derea deplină cu marele nostru ve Din punctul de vedere al Nor decretului de rechiziţie, lupta mine tratativele privind majorarea salarii ani ea conduce vagonul albastru
cin de la răsărit a constituit întot lor minerilor, dacă aceştia nu vor în al metroului. Locuitorii raionului
vegiei, a subliniat în continuare rilor francezi continuă cu aceeaşi am ceta greva.
deauna o sarcină a politicii externe „Kuibîşev" al capitalei U.R.S.S. au
Gerhardsen, schimbul de păreri a ploare. - Nici ordinul de rechiziţie,
norvegiene". „In prezent, a conti
dovedit că in prezent există o ba
nuat primul ministru al Norvegiei, ză pentru relaţii de bună .vecinătate nici sancţiunile disciplinare şi nici Federaţiile sindicale ale minerilor ales-o deputată pe Zoia Harcenko
ambele părţi au dorinţa ea popoare şi colaborare intre Norvegia şi U- ameninţarea cu închisoarea nu au au respins categoric această propu in Sovietul Suprem al R.S.F.S.R.
le noastre să întreţină relaţii de niunea Sovietică. Colaborarea norve- fost în stare să infrîngă dirzenia şi nere şi acum se poate spune că gre In foto: Colegii de depou felicită
•bună vecinătate". giano-sovietică în domeniul construc hotărîrea de luptă a minerilor. va este totală în aproape toate ba
ţiei de hidrocentrale pe. fluviul Pas- zinele carbonifere. In unele bazine pe Zoia Harcenko (centru) cu o-
După cum a subliniat Gerhardsen, vik constituie un bun exemplu în O mare parte din şedinţa Consiliu ca: Lorena, Merlebach minerilor li cazia alegerii ei ca deputată
„convorbirile sincere şi amicale pe această privinţă. lui de Miniştri de miercuri a fost s-au alăturat tehnicienii şt inginerii în Sovietul Suprem al R.S.F.S.R.
care membrii guvernului norvegian consacrată grevei minerilor. Hotărî- precum şi personalul administrativ.
le-au dus cu membrii guvernului so La Paris s-a creat : La Audin şi Decazevtllc primarii co IN R O B IA CAPITALISTA
viet!« în ultimii ani, mai ales în munelor s-au solidarizat cu lupta mi
„Liga naţională de luptă nerilor. La Merlebach cfteva mii de
Afluenţă de cereri pentru manifestanţi, printre care numeroa
împotriva forţei atomice de şoc se femei, după ce s-au adunai strAV: „ E m a n c ip a r e ? n u m ai „Femeile cer pace
admiterea la Universitatea miercuri în piaţa munciir au mani pentru vitrina“
PARIS 7 (Agerpres). Autorii apelului atrag, de aseme festat apoi pe străzile oraşului. Gîţi- între popoare“
prieteniei popoarelor Din iniţiativa unui grup de 60 de nea,. atenţia asupra .pericolului pe va aleşi munieipali, printre care si WASHINGTON 7 (Agerpres). nomic, politic şi juridic. Ea are drept
cunoscuţi fruntaşi ai vieţii politic î -care îl reprezintă pentru pace planu primarul din Merlebach, purtînd e- Sub titlul „Emancipare? numai pen de vot, dar în multe din .cele mai LONDRA 7 (Agerpres).
„Patrice Lumumba" şi obşteşti, reprezentanţi de seamă rile S.U.A. de .creare a aşa-nurnitelor şarfe tricolore, s-au alăturat mani tru vitrină“, „Parade“, suplimentul importante domenii cile vieţii ea este ' La 6 martie reprezentantele organi
ai culturii franceze, la Paris s-a creat „forţe nucleare multilaterale“ ale festanţilor. duminical al ziarului „Washington obiectul celei mai grosolane discri zaţiilor femeilor luptătoare pentru
MOSCOVA 7 (Agerpres). „Liga naţională de luptă împotriva N.A.T.O. Post“ înserează următorul articol minări. pace din Anglia au cerut in parla
La Universitatea internaţională a Lipsa de cărbune începe să se iacă semnat de Lloyd Shirer. ment încheierea neîntîrziată a unui
prieteniei popoarelor „Patrice Lu forţei atomice de şoc“. Iniţiatorii creă Realizarea acestor planuri, se spu simţită într-o serie de mari întreprin Deşi în .22 de slate există o lege acord cu privire la interzicerea ex
mumba" sosesc neîntrerupt sute de rii acestei organizaţii au publicat un deri. La fabricile de paste făinoase Mulţi ani în S.U.A. a circulat le cu privire la salariu egal la muncă perienţelor cu arma nucleară.
scrisori din ţările Asiei, Africii şi apel în care critică cu asprime poli ne., în apel, ar face ca armele de şi de săpun din Marsilia s-a încetai genda că America este condusă da egală, proprietarii întreprinderilor a-
Amerieii Latine în cars tineri din tica primejdioasă a cursei înarmărilor activitatea din cauza lipsei dc com femei, scrie Shirer. Erau reproduse înainte de a sosi la clădirea parla
cele trei continente îşi exprimă do nuoleare, exterminare în masă să ajungă in bustibil. In aceeaşi regiune numai nenumărate date statistice care dove plică măsuri discriminatorii faţă de mentului, femeile engleze luptătoare»
rinţa de a deveni studenţi ai acestei spitalele sînt asigurate cu combusti deau, chipurile, că femeile se bucură femei aproape în toate ramurile in pentru pace au organizat o demon
universităţi. miinlle utilitariştilor de ia Bonn. bil, în timp ce producţia uzinelor chi straţie pe una din cele mai. populate
Membrii comisiei de admitere tre mice este ameninţată să înceteze din de cea mai mare parte a bunurilor dustriei, comerţului şi în profesiunile străzi din Londra, Oxford-Street. Ele
buie să desfăşoare o muncă uriaşă O. A. S. acţionează şi în Anglia lipsă de gaz sau de cărbune. Multe materiale produse, că în majoritatea purtau pancarte cu inscripţiile: „Fe
pentru a selecţiona pe candidaţii cei alto întreprinderi au anunţat că vor familiilor americane femeile îi ţin libere. meile cer pace între popoare“, „Să
maţ bine pregătiţi. Anual, sînt ad LONDRA 7 (Agerpres). Ibfon din partea unui agent al ii nevoite să-şi închidă porţile dacă fie interzise experienţele nucleare“;
mişi 600 ds studenţi. De la 1 ianuarie O.A.S.-iştii refugiaţi pe teritoriul O.A.S.-ului, care i-a făcut cunoscut că greva minerilor continuă. pe bărbaţi sub papuc, că ele repre Femeile americane joacă nn rol
la universitate au sosit deja 4.000 de Angliei au început să pună- fa cale „a fost trecută pe lista neagră a zintă majoritatea la alegeri. Aceasta In seara zilei de 6 martie o dele
cereri, deşi termenul expiră la 30 în mod făţiş acţiuni teroriste în a- O.A.S.-u'Iui“ şi că „mai are puţin de Manifestaţii de solidaritate cu lupta este linia propagandistică. disproporţionat de mic în politică. gaţie a femeilor engleze luptătoare
martie. ceastă ţară. Miercuri .seara, deputata trăit“. Gu o zi înainte, A. Bacon luase minerilor au loc în întreaga ţară. Oa pentru pace a plecat la Geneva pen
laburistă Alice Bacon a primit un te- cuvîntul în cadrul dezbaterilor ce menii muncii de la minele de fier In fond, femeia americană nu-i de Ele deţin 52 la sută din voturi dar tru a avea întrevederi eu reprezen
Ioc liberă din punct de vedere eco tanţii ţărilor participante la lucră
au avut loc în Camera Comunelor în din Moselle şl Meurthe-et-Moselle au numai doi senatori şi numai 17 mem rile Comitetului celor 18 state pantin'
' dezarmare cărora le vor înmîna o
Tratative militare americano-vest-germane legătură cu scandalul provocat de declarat o grevă de solidaritate, care bri ai Camerei Reprezentanţilor sînt copie a rezoluţiei adoptate de Con
interviul şefului fasciştilor francezi, va continua pină sîmbătă. Persona- femei. ferinţa anuală a organizaţiilor de
luptă pentru pace din Scoţia;
BONN 7 (Agerpres). tîlniri cu funcţionari superio'ri de Bidault, transmis de posturile de te I Iul marilor instalaţii dc gaz-Lacq, din FRANŢA: „ E g a l i t a t e f ă r ă d r e p b r î “
In capitală R.F. Germane a începui la Ministerul de Externe vest-ger- leviziune B.B.C. A. Bacon şi alţi de sud-v'estul Franţei, a intrat într-o gre ic
noua fază a tratativelor americano- man şi are, de asemenea, programa putaţi laburişti au condamnat poziţia vă de 48 de ore în sprijinul reven IiAMBURG 7 (Agerpres). ţie, într-o asemenea reorganizare QUITO 7 (Agerpres)';
vest-germane in legătură cu parti te consultări cu cancelarul Ade autorităţilor, care nu numai că nu au dicărilor lor privind mărirea salariilor, Scriitoarea franceză Simone de care să lichideze deosebirea princi Un apel lansat de către Comitetul
ciparea Bonn-ului la faimoasele „for nauer. In acelaşi timp, au avut Ioc luat nici o măsură împotriva sosirii precum şi în semn de solidaritate cu Beauvoir semnează în revista ham- pială dintre interesele particulare şi din Quito femeilor din Ecuador,
te nucleare multinaţionale“ preconi întrevederi între Adenauer şi von în Anglia a lui Bidault, dar i-au în lupta minerilor. Oamenii muncii de burgheză „Konkret“ un articol inti cele sociale. Cu alte euvinte, este arată că „în timp ce războiul ato
zate de S.U.A. în cadrul Pactului Hassel, pe de o parte şi generalul găduit chiar să dea interviuri re Ia întreprinderile de gaz şi electri tulat „Egalitate fără drepturi“ şi con inevitabilă o formă sau alta de so mic face să planeze pericolul său’
nord-atlantic. Au avut loc întreve transmise apoi ele televiziunea brita citate au anunţat o grevă de două sacrat situaţiei femeii în ţările ca cialism. Numai în condiţiile socia asupra omenirii, trebuie să facem
deri între emisarul preşedintelui american Lemnilzer, comandantul su nică. ore. pitaliste. cunoscută lumina lumii noi pe «are
Kennedy, Livingston Merchant, cars prem al forţelor armate, ale N.A.T.O. lismului se realizează o repartizare o purtăm în visurile noastre despre
p îşi continuă acum în republica fe în Europa, sosit, de asemenea, în Egalitatea bărbaţilor şi femeilor, echitabilă a muncii şi eonsumului pace şl dreptate;
vizită la Bonn. După cum relatează scrie Simone de Beauvoir, n-a deve care împiedică ca interesele parti
nit nici pînă în ziua de astăzi o
derală turneul său vest-european, şi agenţiile de presă occidentale,. , toate realitate. Nu intenţionez să fac ana culare să reducă la zero; cele mai
lize, dar este necesar să se arate umane legi.
ministrul de război de la Bonn, von aceste tratative continuă consultări Două aspeefe ale economiei americane: cauzele acestei situaţii şi să se
Hassel, care a fost secondat de o- € i* e sc p r o f it u r ile m o n o p o lu r ilo r , găsească mijloace şi căi pentru a
ficialităţile militare vest-germane. le începute în cursul -.vizitei în
Merchant a avut, de asemenea, în- S.U.A. a ministrului do război Has
sel.
c r e şte şo m a ju l înfăptui treptat, pas cu pas, această
egalitate.
S c u r t e ş t i r i — Scurte ştiri NEW YORK 7 (Agcrpres). bune — scrie „Us News and World
Revista cercurilor dc afaceri ame Report" — iar profiturile în creştere. Cele două sexe au şanse inegale
CIUDAD DE MEXICO. — La 6 mar mul ministru al Suediei a declarat că ricane „U. S. News and World Re Totuşi activitatea economică nu a de a reuşi în viată. In Franţa, de
port“ publică în ultimul său număr crescut atil de rapid după cum se pildă, se spune: „Uitaţi-vă la fe
tie au sosit la Ciudad de Mexico în- nu vede pericol mai mare pentru ci un tabel cu profiturile realizate de sperase". mei, acum ele au aceleaşi şanse ea
companiile americane în cursul anu şi bărbaţii şi totuşi nu reuşesc să
tr-o vizită oficială Jozeî Cyrankie- vilizaţie, decît cel pe care îl implică lui 1062. După cum reiese din tabel, Potrivii revistei, comenzile iii curs răzbată...“. Lucrurile nu stau aşa.
majoritatea marilor societăţi ameri sini în prezent mult sub nivelul a- Inlr-o serie de ţări acţionează pînă
wiez, primul ministru al Republicii răspîndirea continuă ă armei nucleare. cane au reuşit să realizeze în cursul tiits la mijlocul anului 1962, iar noile şi astăzi factori îndreptaţi direct îm
anului trecut profituri fabuloase în comenzi înregistrate sînt sensibil in potriva autodeterminării femeilor. In
Populare Polone, şi persoanele care Ar fi o tragedie, a spus el, dacă ţă ciuda presiunii tot mai accentuate a ferioare celor de acum şase luni. Franţa, de pildă, după lege femeia
şomajului şi a tendinţei dc încetinire are dreptul la concediu de naşte
îl însoţesc. rile mici ar trece Ia înarmarea nu a dezvoltării industriale. Printre com Cea mai gravă problemă însă, a re, dar mulţi patroni gîndesc cam
paniile care au realizat în 1962 be cărei rezolvare nu se întrevede nici a şa: „Foarte bine, legea e lege, dar
CAIRO. — După cum a anunţai cleară. Iată dc ce Suedia priveşte cu neficii record se numără „General in viitor, râmnic problema, şomajului. în general e mai bine să nu anga
„Şomajul, scrie „Us News and World jăm femei la lucru“. Cunosc cîteva
postul de radio Sanaa, la 6 martie alîta seriozitate tratativele dc la Ge Motors“ care a înregistrat faţă de Report“ ramine în continuare proble tinere femei care deşi au diplomă
anul precedent o creştere a benefi ma majoră a naţiunii, stabilizindu-se de chimiste nu pot să se angajeze
aproximativ 30 de luptători înarmaţi neva. ciilor de 63,4 Ia sută, „American Mo în prezent la 5,8 la sută din totalul deoarece sînt căsătorite.
tors“ — 64,2 Ia sută — şi „Delta forţei de muncă“. Fală de 3.800.000
din tribul Beni Shabad, au trecut de TOKIO. — La consfătuirea comuna Air Lines“ — 166,8 la sută. şomeri cit s-au înregistrat în luna Aici se pune problema unui fe
decembrie a anului trecui, luna 5a- nomen social şi economic sare de
partea trupelor Republicii Arabe Ye din 6 martie a conducerii Ministeru , Creşterea profiturilor marilor cor nuarie a marcat o creştere la pinde de structura societăţii, nu de
poraţii americane nu oglindeşte însă 4.700.000 de şomeri, în timp ce „creş iniţiativa partierulară. După părerea
men. Ei şi-au exprimat dorinţa de a lui Afacerilor Externe şi a Ministeru terea slujbelor a devenit cu mult mai mea, revendicarea referitoare Ia e-
adevărata stare de lucruri în care se mică decît creşterea obişnuită în a- galitatea în drepturi a femeilor poa
lupta în rîndurile trupelor yemenite.. lui Comerţului şi Industriei, s-a luat găseşte economia S.U.A. Potrivit ace cest început de sezon“. Revista ex te fi satisfăcută numai după o re
leiaşi reviste, economia americană s-a primă pesimism în legătură cu aceas formă radicală a economiei ţărilor
LONDRA. — Recunoaşterea R.D. hotărîrea de a adresa guvernului a- dezvoltat în cursul anului trecut .în- tă- problemă. • ncastre. Singura rezolvare posibilă
a problemei constă în reorganizarea
Germane sub orice formă „ar ii merican un protest îh legătură cu in tr-un ritm.prea lent faţă de posibili Referiridu-s’e la perspectivele eco întregului nostru sistem , de produc
tăţile ei, iar şomajul, devenit cronic, nomiei americane „Us News arid
realistă şi raţională... oricit de ne tenţia sa de a impune restricţii asu a grevat întreaga conjunctură eco World Report" nu ascunde faptul că Membre ale asociaţiei femeilor j aponeze care au luat parte la mi
nomică constituind un balast pentru „îngrijorările nu. vor înceta prea cu- tingurile organizate la Tokio Impo triva tratativelor japono-sud-coreene.
plăcut ar li acest lucru pentru noi“, pra a 40 sortimente de mărfuri tex realizarea unor progrese mai însem rind",t şi că jŞ,^A. vorj.intimpjna; noi
dificultăţi economic«;
a declarat LIaroId Wilson, liderul tile pe care S.U.A. le importă din nate. •„Afacerile, este adevărat, sînt
partidului laburist englez, într-un in Japonia.
terviu acordat radioului şi televiziu Potrivit agenţiei Kiodo Ţuşin, la Sclavie în secolul XX
nii americane. Wilson s-a pronunţai consfătuire s-au subliniat că dacă
pentru dezvoltarea contactelor cultu S.U.A. vor da un răspuns nesalisîă- Amintind că în unele ţări africane niază ziarul, comerţul de sclavi s-a.
comerţul cu sclavi continuă să fie o Înviorat. El prosperă îndeosebi in A-
rale, sportive şi în primul rînd co cător la interpelarea guvernului japo realitate In ciuda faptului că fn 1956 rabia Saudită şi în sultanatele petro
Organizaţia Naţiunilor Unite a adop lifere arabe, unde cumpărătorii bo
merciale cu R.D. Germană. nez, Japonia va înainta organizaţiei tat convenţia cu privire la interzi gaţi plătesc preţuri fabuloase pe fele
cerea acestui comerţ, ziarul „Deutsche pe care le cumpără pentru haremul
Reierindu-so la comerţul dintre ţă Gatt o plîngere împotriva' S.U.A.- Volkszeitung“ menţionează că în a- lor“. La El-Riad, arată ziarul, s-au
nul 1960 peste 500.000 de africani stabilit noile preţuri pentru sclave.
rile din Est şi din Vest, Wilson a LONDRA. — La Londra s-a anunţat şi-au pierdut libertatea fiind vînduţi Ele oscilează Intre 2.000 şi 2.300 de
declarat că Occidentul trebuie să iacă că cu începere de la I aprilie vor fi ca sclavi. „In ultimii doi ani, subli dolari.
comerţ cu ţările lagărului socialist. majorate cu 15 la sută taxele pentru
LONDRA. — Luind cuvîntul la 6 energic electrică. Această majorare
martie Ia Londra, in cadrul unei con va afecta 1.450.000 de familii din Lon *W•
ferinţe dc presă, Tage Erlander, pri dra. ¦
Redacţia şi administraţia starului :Slr. 8 Martie nr. 9. Telefon: 185. 189, 75, 574. Tax« plititt în numerar «nforrn aprobării Direcţi»! Generala P.ŢT.R. nr. 263.33S d?n S noiembrie 1940. = Tiparul : Ittírwfnderca BoilffraîfoS «1 Mai* « {tar*.