Page 29 - 1963-03
P. 29
Nr, 2550 DRUM M lSM l PAG. 3
V iaţa de partid M sap a tz ira
jbSsrae a p r o v m o n a i
Ináarlrea rînduriior partidului Datorită unei bune aprovizio
nări cu legjume şi zarzavaturi (în
© sarcină permanentă magazin se găsesc tot timpul car
tofi, ceapă, mere, nuci şi alte pro
duse solicitate de consumatori),
In prima parte a anului trecut, O metodă folosită de noi cu lui dt. producţie, oameni de nă magazinul de desfacere a legume
în cadrul exploatării miniere Lu- mult succes în creşterea şi edu dejde cu care ne putem mîndri. lor şi fructelor din Orăştie (ges
peni au fost organizaţii de bază carea tovarăşilor din activul fă tionar tov. Ilie Voinea) îşi reali
ca acelea de la sectoarele VIII, ră de partid este şi aceea de a Creşterea rînduriior organizaţii zează lună de lună sarcinile de
IX, VII, III şi altele, care nu s-au plan. In luna ianuarie, spre exem
ocupat cu toată răspunderea de încredinţa acestora sarcini con lor de bază a permis acestora să plu, planul acestei unităţi a fost
întărirea rînduriior lor cu cei mai crete. De pildă, tovarăşului Petru propună conducerii sectoarelor, realizat în proporţie de 198 la
buni dintre cei mai buni mineri, Constantin, şef de schimb, i s-a ca lă locurile cheie ale produc sută, iar în luna februarie a.c. în
deşi în aceste sectoare lucrează ţiei să fie repartizaţi să lucreze proporţie de 201 la sută.
un număr mare de muncitori propus de către biroul organiza
fruntaşi în întrecerea socialistă. ţiei de bază să preia conducerea membri şi candidaţi de partid. SIDONIA MUREŞAN
Deficienţele care s-au manifestat brigăzii de frontalişti din abatajul Aceste măsuri n-au rămas fără corespondentă
în această perioadă privind mun I est care, deşi avea rezultate bu rezultate. In acest an colectivul
că de primire în partid au fost ne, nu erau pe măsura posibili E. M. Lupeni a pornit din pri La biblioteca comunală din
criticate de către comunişti la lu tăţilor. Ajutat de comuniştii Pe mele zile cu hotărîre să-şi reali Stremţ au venit noi cititori. Fi
crările conferinţei de partid pe tru Furdui şi Dumitru Brezea- zeze planul în mod ritmic. In lu şele acestora, pe care le com
nu, noul şef de brigadă, a dove na februarie, pînă în ziua de 18, pletează bibliotecara Maria llai-
dit multă răspundere în îndepli- se extrăseseră peste sarcinile de
plan 1.728 tone cărbune.
mină, cit şi la adunările genera nifea sarcinii încredinţate. In In munca de creştere a rîndu- ca, se vor alătura celorlalte 531
le ale organizaţiilor de bază. Co scurt timp el a reuşit să pună rilor partidului, noi am obţinut din fişier. Pentru că, da la
mitetul de partid însuşindu-şi treburile la punct. Pe lingă fap unele succese. Nu ne putem însă Începutul anului, tot aţiţia citi
criticile făcute şi trăgînd învă tul că brigada a extras în prima declara mulţumiţi cu ceea ce am tori au păşit pragul bibliotecii.
ţăminte din documentele plena lună a acestui an 1.000 tone de realizat. In cadrul exploatării
rei C.C. al P.M.R. din aprilie 1962 cărbune peste plan, realizînd un noastre există organizaţii de bază
a luat măsuri ca aceste lipsuri să randament de 6 tone pe post, ca acelea din sectoarele VII, VIII, Cadrele fehnieo-inginereşîi — Í & nivelul
fie lichidate. Comitetul de partid acum în brigadă cazurile de indis III şi altele, care au posibilităţi
şi-a propus să acorde organiza ciplină nu-şi mai găsesc Ioc. Dis- mai mari de a primi în rîndurile
ţiilor de bază un sprijin mai con cutînd cererea lui pentru a fi pri lor mineri cu experienţă, frun cerinţelor tehnicii avansate
cret. Membri ai comitetului de mit în rîndurile candidaţilor de taşi în muncă şi în activitatea
partid au fost repartizaţi să aju partid, toţi comuniştii au apreciat obştească, tovarăşi cu înalte ca
te una-două organizaţii de bază buna lui pregătire politică şi pro lităţii profesionale şi morale. Va ...In sală se strînseseră peste C.S.H. Cum s-a organizat şi cum o tematică a conferinţelor care torate. Să programeze lectorate
în munca de întărire şi creştere fesională şi au hotărît să-l pri trebui însă ca aceste organizaţii 100 de oamem. Erau ingineri, îşi desfăşoară activitatea acest urmează să se ţină în prima ju le în asemenea zile, bhie alese,
a rînduriior partidului. împreună mească direct în rîndurile mem să-şi îmbunătăţească mai mult maiştri, tehnicieni şi muncitori lectorat ?
mătate a acestui an. In elabora incit şedinţele să nu se amine,
cu birourile organizaţiilor de ba brilor de partid. activitatea educativă şi de îndru din diferite secţii ale C.S.FI. Ceea încă spre sfîrşitul anului tre rea tematicii s-au avut în vede să urmărească felul cum se apli
ză ei au stabilit brigăzile în care întărind munca politico-educa mare a activului fără de partid co vorbea şi demonstra prin schi cut, la indicaţia comitetului de re noile sarcini de sporire a pro că în practică noile cunoştinţe şi
trebuie să se îmbunătăţească mun tivă în rîndul minerilor, acordînd precum şi în rîndul organizaţiilor ţe şi calcule omul de ştiinţă, pre partid, conducerea combinatului ductivităţii muncii şi îmbunătă metode însuşite.
ca politico-educativă, munca cu U.T.M. şi de sindicat. La exploa zenta un interes general. Se sta şi comitetul sindicatului au înce ţire a calităţii produselor, puse
0 mai mare atenţie atragerii în tarea minieră Lupeni sînt mulţi tornicise o atmosferă de lucru. A
activul fără de partid, orientîn- partid a celor mai merituoşi mi put să se preo ______ . în faţa siderur- O oarecare preocupare s-a
du-se în special asupra acelor e- neri, care constituie un exemplu manifestat şi în privinţa organi
chipe şi brigăzi care aveau un nu bun pentru toţi ceilalţi tovarăşi tovarăşi harnici, cu dragoste faţă Se nota febril în carnete, se for cupe de găsirea :— —.. —— ........... giştilor hunedo zării studiului profesional al mai
măr mai mic de membrii de meseria de miner, cu o com mau păreri, se năşteau întrebări, ştrilor şi tehnicienilor. La secţia
şi candidaţi de partid. In ve de muncă, şi alte organizaţii de portare demnă în familie şi în concluzii. unor forme efi La C. S. Hunedoara reni, greutăţile bluming, din iniţiativa comitetu
derea primirii în rîndul can bază din cadrul E. M. Lupeni şi- ciente de studiu, întîmpinate în lui de partid, a fost organizat un
didaţilor de partid a celor au îmbunătăţit munca de-primi studiu permanent. Conducerea
mai vrednici mineri, comite societate. Este de datoria tutu Conferenţiarul universitar ing. continuu şi orga- ....— ..... ............unele sectoare secţiei a stabilit 12 teme, cîte
tul de partid a indicat birou re în partid. Organizaţia de partid una pe lună, pentru studiu, strîns
rilor organizaţiilor de bază să re din sectorul IX a primit în circa ror comuniştilor de a-i cunoaşte Iosif Tripşa, directorul Institu nizat, pentru ca de activitate în legate de preocupările de .fiecare
partizeze pe comuniştii cu vechi cinci luni 12 candidaţi de partid, zi ale laminatorilor. Aceste teme
me în partid pentru a se ocupa organizaţia de bază de la sectorul mai bine, de a-i îndruma pentru tului de cercetări metalurgice drele tehnico-inginereşti. cursul anului trecut, agregatele sînt comunicate apoi maiştrilor,
de pregătirea a unul-doi mineri împreună cu materialul biblio
din activul fără de partid care so 1 A 9 candidaţi de partid etc. De a- -şi r_i_d_i_c_a__n_i_v_e_lu_l_lor rpo_l_i_ti_c şi din Bucureşti prezenta la clubul In urma consultării unui mare moderne puse de curînd în func grafic respectiv. Termenul pentru
licită primirea în partid. Tov Ca- la alegerile precedente şi pînă în studierea temelor stabilite este
rol Nagy, membru în biroul or prezent, pe întreaga exploatare ideologic, de a le vorbi despre | „Siderurgistul" cîteva considera număr de ingineri de diferite spe ţiune etc. de o lună de zile, la sfîrşitul că
ganizaţiei de bază în sectorul I A au fost primiţi 81 candidaţi de reia se organizează discuţii la ca
partid şi 38 membri de partid. lupta partidului nostru. ţiuni asupra productivităţii ora cialităţi, s-a ajuns la concluzia să Temele conferinţelor, însoţite
Cei primiţi în partid sînt mineri Conştienţi că întărirea organi re a cuptoarelor Martin de 400 se organizeze pentru ei de două de invitaţii, au fost trimise In
zaţiilor de bază va duce la spori de tone. Se discuta o problemă ori pe lună lectorate tehnico- stitutului de cercetări metalurgi
rea capacităţii lor de conducere
a producţiei, vom munci cu toa care frămîntă în mod deosebit pe ştiinţifice, asistate de oameni de ce, institutelor de învăţămînt
tă răspunderea ca această acti
vitate să se desfăşoare Ia nive oţelarii hunedoreni în lupta lor ştiinţă, profesori, conferenţiari superior etc. La rîndul lor, in
lul sarcinilor trasate de partid.
zilnică pentru sporirea producţiei de la centrele universitare din stitutele respective, răspunzînd
de oţel...
ţară. cu multă bunăvoinţă la cererea
Cu cîteva luni în urmă s-a tre siderurgiştilor, programează din
s-a ocupat de şeful de brigadă Ni- fruntaşi, stimaţi şi apreciaţi Ia lo ANA FERDINAND Am relatat un aspect de la o re cut practic la organizarea aces timp pe acei oameni de ştiinţă re trebuie să participe fiecare
colae Gligor. Aşa cum dovedeau cul lor de muncă, luptători de secretar al Comitetului de partid centă şedinţă a lectoratului teh- tor lectorate. La direcţia tehnică care vor pregăti conferinţele ce maistru. Pentru a veni în spri
laptele, Nicolae Gligor avea o bo frunte pentru îndeplinirea planu &. M. Lupeni nico-ştiinţific al inginerilor din a combinatului a fost întocmită rute şi pe care le vor susţine în jinul lor, conducerea secţiei pro
gată experienţă în cîmpul mun faţa inginerilor din combinat. „U- gramează lunar cîte un inginer,
cii, brigada fiind tot timpul frun mm p o s ta saptam in ii tilizarea izotopilor radioactivi în care le asigură o permanentă a-
taşă pe sector şi chiar pe mină. industria cocso-chimică şi side sistenţă tehnică, organizează cu
Comunistul Nagy i-a vorbit aces rurgică", „Elemente noi în pro ei consultaţii, îi ajută în studie
tuia despre calitatea de membru La redacţie ne-au sosit numeroase scrisori 'de la corespondenţii noştri trecut, s-a extins reţeaua de apă şi Tinerii utemişti din Orăştie — ne ducţia de fontă, posibilităţi de rea bibliografiei.
de partid, l-a îndemnat să studie voluntari prin care evidenţiază succesele pe care le obţin oamenii muncii cea electrică, au fost asfaltate străzi scriu tov. I. Suciu, M. Slovenschi intensificare a funcţionării furna Similar s-a organizat studiul
ze Statutul P.M.R. şi documente in producţie şi în alte activităţi. pe o lungime de 4,199 km., Iar altele şi T. Lăzărescu — au petrecut o lelor cu materiale indigene în
le partidului nostru. Dovedind a- au fost modernizate. Au fost amena după-amiază plăcuta şi instructivă. condiţiile actuale", iată cîteva te maiştrilor şi tehnicienilor şi la
ceeaşi perseverenţă şi în ridica vind - îmbunătăţirea aprovizionării jate parcuri şl zone verzi pe o su me de conferinţe susţinute la Uzina cocso-chimică. Aici, după
rea nivelului său politic şi ideo prafaţă de 4.000 m.p. şi s-au sădit Seară de odihnă clubul „Siderurgistul" în faţa in ce maiştrii şi-au însuşit unele pro
logic, el s-a prezentat bine pregă peste 6.000 pomi ornamentali. Po
ginerilor. bleme tehnologice cu ajutorul in
tit în faţa adunării generale a Consfătuire ginerilor, ei le împărtăşeşc la
secţiei cu materii prime şi materiala. străzile principale ale oraşului s-a Comitetul sindicatului de la revizia Pentru expunerea şi susţinerea rîndul lor muncitorilor din bri
organizaţiei de bază cînd s-a pus introdus iluminatul fluorescent. Se de vagoane din Coşlariu, împreună acestor conferinţe, în mijlocul si gada sau echipa pe care o con
în discuţie cererea lui de a fi de producţie Sesiune construieşte o piaţă nouă de alimen cu conducerea clubului C.F.R. din derurgiştilor s-an deplasat oa duc. .
primit în rîndurile candidaţilor In consfătuirea de producţie care tehnico-ştiinţifică te. La multe din lucrările menţionate Teiuş — ne scrie tov, Alex. Pădu- meni de ştiinţă aşa cum sînt a- Din păcate însă acestea sînt sin
de partid. Apreciindu-i meritele, a avut loc Ia secţia I-a chimică de cetăţenii oraşului au adus o impor reanu — au organizat o seară de cademicianul Moisil Grigore, con gurele două secţii din C.S.H. un
'¦¦¦¦¦ ¦ ji>; ferenţiarul universitar ing. Trip de se poate spune că organizarea
• comuniştii au hotărît în unanimi la F. C, Orăştie — ne scrie tov. tantă contribuţie. Numai în anul tre odihnă pentru muncitorii reviziei de
La clubul sindicatelor din Lupeni
tate primirea tov. Nicolae Gligor, I. Beleşteleie — s-a făcut bilanţul a avut Ioc o sesiune tehnieo-ştiinti- cut s-au efectuat de către 55.751 ce vagoane şi soţiile acestora. Cu acest şa Iosif şi alţii. studiului maiştrilor şi tehnicieni
direct în rîndurile partidului fă fică la care au luat parte peste 100 tăţeni, 219.248 ore de muncă patrio prilej a fost prezentat un scurt re
ră stagiu de candidat. muncii pe luna trecută. Acest de ingineri, tehnicieni, maiştri mi tică în valoare de 557.151 lei. ferat care a evidenţiat realizările Această formă de organizare lor răspunde cu adevărat cerin
bilanţ a fost bogat în realizări. Da neri, şefi de brigăzi şi de schimb. muncitorilor şi pe fruntaşi. A urmat a studiului inginerilor s-a dovedit ţelor actuale ale procesului de
Carnet torită bunei organizări a muncii şi Ing. Mircea Corobsan, locţiitorul şe Joie de tineret apoi o masă tovărăşească şi dans. eficace, ea antrenîndu-i pe fieca producţie, că ei a devenit intr-
desfăşurării unei întreceri susţinute fului sectorului IV B, a expus un re dintre ei la studierea docu adevăr un mijloc eficace în asi
CULTURAL în toate compartimentele secţiei, s-a studiu privind exploatarea stratului Pe rînd, fiecare organizaţie U.T.M. Programe artistice mentaţiei tehnice legate de tema gurarea ridicării continue a spe
reuşit să se dea peste plan Î5 tone 18, blocul IV, cu plugul de cărbune. din oraşul nostru este organizatoa cializării acestor cadre. Este ne
Concur» oxid galben de fier, 12 tone oxid In cadrul discuţiilor — ne scrie tov. rea unei joi de tineret. Sarcina orga Mai mulţi corespondenţi, printre respectivă pentru a putea astfel cesar să se studieze în fiecare
„Cine ştie cîştigâ“ roşu de fier, 7 tone piroluzită tratată A. Mica — participanţii au venit cu nizării ultimei joi dc tineret a re care tov. A. Cercea, Ludovic Căta, participa la discuţiile ce se poartă secţie şi îndeosebi la furnale, o-
şl o tonă tanin praf. venit organizaţiei de bază U.T.M. de M. Anton, R. Cornelia, ne informea pe marginea conferinţei. Este în ţelării şi laminoare, posibilitatea
observaţii şi au făcut propuneri pen la I.G.O. Colectivul care s-a ocupat ză că echipele artistice ale cămine să de datoria conducerii combi de a se generaliza şi aici experien
După prelucrarea sarcinilor de de organizarea ei a întocmit un pro lor culturale prezintă în fiecare du natului şi a comitetului sindica ţa însuşită în secţiile bluming şi
plan pe luna martie, au luat cuvin- tru sporirea randamentului şi pentru gram bogat. Programul a cuprins minică în fata colectiviştilor bogate tului să dovedească mai multă uzina cocso-chimică.
conferinţa „Educaţia estetică a tine programe artistice. La Soimuş de preocupare pentru mobilizarea
îmbunătăţirea organizării muncii în tuturor inginerilor la aceste lec LAL ROMULUS
De curînd, Şcoala de 8 ani pildă s-au prezentat programele „Zi
din Ghelar a organizat în sala abatajele unde se foloseşte plugul de de bucurie, zi de sărbătoare" şi „Oa
clubului „11 Iunie“ din locali meni noi, timpuri noi“. La Lupeni s-a
tate un concurs „Cine ştie câş tul mai mulţi muncitori care au fă cărbune. retului“ tinută de prof. Raisa Che- desfăşurat faza raională a concursu C ontractări cu statul
tigă“ pe tema: „Colanul ieri cut propuneri care să asigure înde treanu, o scenetă prezentată de briga lui brigăzilor artistice de agitaţie din
şi azi". plinirea şl depăşirea planului în mai în anii puterii populare da artistică de agitaţie şi cîntece inter întreprinderi şi instituţii, la care au Gospodăriile agricole colective de rea către unităţile de stat, a 47.00b
bune condltlunl. Ioan Sibişan a pro pretate de solistele brigăzii. A urmat participat brigăzile artistice de agita pe raza comunei Ghelar au luat fiinţă litri lapte de vacă, 20.700 litri lapte
La concurs au participat 17 pus montarea unui cablu electric la Oraşul Orăştie — ne scrie tov. apei un concurs . Pentru cel mai bun ţie de la sectorul III mina Lupeni, doar anul trecut. In timpul scurt care de oaie, 2.000 kg. lină şi însemnate
L elevi ai claselor V—VII. Din- •] macaraua „Pionier“, iar Paul Roman, Elena Ioan — a cunoscut în anii Viscoza, şantierul de construcţii şi a trecut de atunci, ele şi-au dezvoltat
[ tre aceştia, pentru bunele răs- j repararea ascensorului hidraulic. Alţi puterii populare mari transformări. dansator“ Ia care au participat 8 E.M. Uricani. însă considerabil sectorul zootehnic. cantităţi de carne in greutate xne.
( punsuri date. au fost premiaţi j muncitori au făcut propuneri pri- Aici s-au construit 6 blocuri, din URDEA PETRU
Í, Floarei Mircea, Hogea Violeta, j care două cu cîte 48 de apartamen perechi. Pe primul Ioc s-au clasat rep Aceasta le-a permis ca pentru anul corespondent
te fiecare care s-au dat în folosinţă anul 1963 să încheie contracte pentru livra
tinerii Monica Cristescu şi Alexandru
Achimov.
Í. Francisc Podraczky, Tadoroni 1
C Teodoru şi Simionescu Cornel. I Adunări generale ale membrilor SIMPOZION
Restul concurenţilor au primit 1
menţiuni. Zilele trecute, la căminul cultural tov. prof. Dumitru Hîrza a prezentat
DAVID CORNEL
corespondent din Vălişoara a avut loc un simpozion recenzia romanului „învierea" după
Acţiuni de difuzare cooperalivelor de consum cu tema: „Lev Tolstoi şi operele care a rulat filmul artistic sovletio
& cărţii
sale". Despre viata şi operele mare cu acelaşi titlu. E. POPESGU
lui scriitor rus au vorbit tov. prof. corespondentă
Brigada de difuzori a Cen Cooperative care se - oooooooo°oooooooocoooooo Florea Iosif şi Maria Stanca. Apoi,
COOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOGf ţaţelor economice şi financiare
trului de librării şi difuzare a ? In cadrul cooperativelor de consum din regiunea noastră, au avut loc bune obţinute de cooperativa
aufofinanţează \ adunările generale ale membrilor cooperatori cu care prilej s-a făcut bilan- din Miercurea, în cursul anului
cărţii — regionala Hunedoara 1
— a organizat, zilele trecute, 1 Spre deosebire de alţi ani — 8 ful activităţii desfăşurate în cursul anului. Despre acest eveniment din g 1962, a fost posibil ca în această
scrie tovarăşul Viorel Suciu din perioadă să se construiască, din
- în întreprinderile din Valea Jiu- ** Haţeg — adunările generale de 8 viaţa cooperativelor au scris redacţiei mai mulţi corespondenţi. g fonduri proprii în sumă de
dare de seamă ale membrilor 103.000 lei şi din contribuţia vo
L¦ lui cîteva acţiuni de difuzare ~] 8 Iată cîteva aspecte relatate de corespondenţii ziarului. K c jâ s is i.
t a cărţii. In cadrul acestora, Ia j o ooooooooooooooooooooocoo oooooooooooooooooooooooo*
J- U.R.U.M.P., C.C.V.J., E.M. Uri- j cooperativelor din Sarmisegetu- luntară a membrilor cooperatori
C câni, E.M. Vulcan şi altele, au ~] za, Rîu de Mori şi Sălaşul Su de Mori, care şi-au depăşit atît rind aplicarea în practică a ho- un magazin nou în comuna Lu
perior s-au desfăşurat la un ni sarcinile de plan la desfacere, tărîrilor luate în adunările să duş, au fost dotate cu mobilier
fost difuzate muncitorilor, teh- j a sig u r a r e a
L niciehilor şi inginerilor cărţi po- ţ vel mult mai ridicat. cit şi în sectorul de producţie, teşti a desfăşurat o susţinută şi instalaţii frigorifice unităţile
L litice, tehnice şi de literatură ~] In cadrul adunărilor generale, reuşind astfel să îndeplinească muncă politică de masă în rîndul vde alimentaţie publică, lucrări fa c u lta tiv a
in valoare de peste 12.700 lei. j delegaţii aleşi de membrii coo şi să depăşească beneficiile pla membrilor cooperatori din satele pentru care s-au cheltuit 60.570 p a u ş a iă
peratori în adunările săteşti au nificate. Dar cea mai de seamă Reciu şi Cărpiniş în vederea con lei, iar la data de 22 decembrie
jr Exemplul tovarăşilor Resiga 7
p Dragomir, Turc Mihai, Cornea -j analizat rezultatele care au fost realizare cu care cooperatorii din struirii de magazine în aceste 1962 cooperativa a renunţat la p er a tr o
obţinute în anul 1962, scoţînd Sălaşul Superior, Sarmisegetuza sate. S-a reuşit astfel ca în sa creditele împrumutate de la
- Dumitru, din brigada de diftt- -j
zori, ca şi al salariaţilor libră- -j totodată la iveală şi lipsurile şi Rîu de Mori se mîndresc, este tul Reciu, cu sprijinul consiliu B.R.P.R. trecînd la autofinanţare. c o le c tiv iş ti
care s-au manifestat în activi autofinanţarea cooperativelor lor. lui sătesc şi al gospodăriei co In urma operaţiunilor economi
^ riilor nr. 24, 30 şi 31, care au luat ¦]
^ parte Ia aceste acţiuni, este j tatea lor şi au făcut propuneri Amintind despre acest succes, lective să se facă 35.000 bucăţi ce, cooperativa din Miercurea a
L demn de urmat de către toţi j pentru înlăturarea acestora. delegaţii la adunările generale cărămidă şi să se procure alte realizat un beneficiu de 459.989
ţ salariaţii librăriilor, care au 'j Astfel, în cadrul adunării gene s-au angajat ca în acest an să , materiale de construcţie a căror lei.
{_ sarcina de a difuza cartea în *] rale din Sălaşul Superior, toţi obţină noi realizări în îndepli valoare se ridică la circa 15.000 Adunarea generală a coopera ®ASICViyHţ[/} ANIMALElOk
[ rîndul maselor muncitoare. vorbitorii au subliniat Ia discu nirea sarcinilor de plan. lei, iar la filiala din Cărpiniş va tivei din Săsciori a scos în evi
L EGRI EUGEN ţii că activitatea cooperativei s-a loarea contribuţiei voluntare a denţă faptul că şi cooperativa de
îmbunătăţit cu mult faţă de anii membrilor cooperatori însumea aici a obţinut rezultate bune în
Í corespondent Beneficii şi achiziţii . A5SGURAiţtA
lcL Program » artistice trecuţi. S-a scos de exemplu în pesfe plan ză aproape 20.000 lei. anul 1962 prin creşterea volumu ' cuirusyiog. águ jcgíc-
~ astct a¦UjŞRfA
L La căminul cultural din Dra- evidenţă faptul că planul de De asemenea în comuna Gîr lui de desfacere al mărfurilor
aprovizionare şi desfacere pe Despre adunările generale ale bova a fost înfiinţată o secţie industriale şi alimentare cu
j.' şov au fost prezentate recent anul 1962 a fost realizat şi de cooperativelor de consum din de cismărie. 565.676 lei, faţă de anul 1961, iar \ jBZSSSSs^ et/A/vçfiae om cospodăq/s
păşit, iar comparativ cu anul Gîrbova, Miercurea şi Săsciori, planul la achiziţii a fost realizat
^ piesa „Smcoaicele“ şi noul pro- 1960, în anul 1962 valoarea vo raionul Sebeş, ne-a informat to Şi cooperativa din Miercurea a în proporţie de 109 la sută. Da @ASIBURfltifB.
lumului de mărfuri desfăcute varăşul P. Manciulea. obţinut în anul 1962 rezultate im torită realizărilor obţinute şi pfWRu CAiuRtie o f /trem uri
q gram al brigăzii artistice de "] este mai marc cu peste 900.000 portante. Astfel, planul de desfa cooperativa din Săsciori a reuşit
lei. De asemenea, planul prime Din darea de seamă prezentată cere a fost realizat în proporţie
^ agitaţie intitulat „Satul nostru ) lor 40 de zile din acest an la de Calancea Ilarion, preşedinte să treacă, încă de la 1 iulie 1962,
vînzări s-a depăşit cu aproape le cooperativei din Gîrbova, a de 101 la sută la desfacerea măr
L colectivizat“. Pe lingă apestea, I reieşit faptul că această unitate Ia autofinanţare.
furilor industriale şi alimentare, Delegaţii la adunare au discu
L au. mai fost interpretate cîntece 1
(, populare de către soliştii vocali. 1
(, După ce acest program a fost 1
L prezentat în faţa colectiviştilor 1 60.000 Iei. a obţinut rezultate bune în anul 102 la sută în sectorul de ali tat cu viu interes felul cum con
L din Draşov, artiştii amatori s au 1 îmbucurător este faptul că în 1962, reuşind să realizeze planul mentaţie publică, iar la desface siliul de conducere şi-a desfăşu
(, deplasat la Cut şi Cunţa, unde 1 această perioadă şi la fondul la desfacere în proporţie de rea cărţii planul a fost realizat rat activitatea şi s-au angajat ca
social s-a încasat mai mult decît 102,2 la sută, iar în sectorul ali în proporţie de 152 Ia sută. şi în viitor să sprijine conduce
t s-au bucurat de succes. 1 fusese planificat. Realizări ase mentaţie publică în proporţie de rea cooperativei în scopul rea
l L MOLDOVAN 1
corespondent mănătoare au obţinut şi coope 114 la sută. In 1962, consiliul de Din darea de seamă a mai re lizării sarcinilor de plan ce-i re
rativele din Sarmîşşgştuza şi Rîu cpndupere al cooperativei, urmă ieşit şi faptul că datorită rezul- vin pe anul 1963. \