Page 30 - 1963-03

N r. 2551
Comunistul Dumitru Chelban, miner la E. M. Ghelar, a preluat la începutul lunii februaris conducerea e-
cbipei tov. Traian Selejan, rămasă 6ub plan. La sfîrşitul lunii echipa a înregistrat o depăşire de peste 550 tone
minereu de fier. Iată-i pe o parte din membrii eahipei discutînd despre munca lor.
CARNET CULTURAL
Expoziţie de fotografii
Récent, la Clubul muncitoresc nificative ale vizitei, dragostea
al sindicatelor din Lupeni s-a cu care înalţii oaspeţi sovietici
deschis o expoziţie de fotogra­
fii, lucrări ale membrilor cercu­
lui foto ce îşi desfăşoară activi­
tatea în cadrul clubului. Expozi­
ţia oglindeşte aspecte ale vizitei
făcute Ia Lupeni în 1962 de că­
tre delegaţia de partid şi guver­
namentala a U.R.S.S., în frunte
cu tov. N. S. Hruşciov.
Cei 45 de fotografi amatori ai
cercului au surprins în lucrările
expuse momentele cele mai sem-
Seară literară, la bloc
Conducerea Clubului muncito­
resc al sindicatelor din Gurabar-
za a luat iniţiativa de a orga­
niza seri literate cu locatarii
blocurilor muncitoreşti din loca­
litate. Zilele trecute, la blocul
nr. 2 a avut loc prima acţiune de
acest fel, o seară literară pe
marginea romanelor „Pămînt
desţelenit" şi „Familia Thibault".
Prezentarea acestor opere, la
Confersnfe
De curînd, la Teatrul de Stat viu interes de numeroşi oameni
„Valea Jiului" din Petroşani, tov. ai muncii din localitate, precum
Virgil ~ Brădăţeatiu, conferenţiar
la Institutul de teatru „I. L. Ca-
ragiale" din Bucureşti, a expus
conferinţa intitulată „Vasile Alec-
sandri şi rolul său în dramatur­ turg Vasile Alecsandri.
gia romînă".
Conferinţa a fost audiată cu
Un nou curs de calificare
La începutul lunii martie, la staţia C.F.R. Simeria-călători,
s-a deschis un nou curs de calificare în care sint pregătite ca­
dre de gradul î M pentru funcţiile de acari şi manevranţi.
Cursul are o durată de trei luni. Au fost înscrişi 45 de cursanţi
dintre cei mai buni ceferişti. După terminarea cursului, ei vor
efectua un stagiu de practică de 15 zile, după care vor fi auto­
rizaţi să-şi exercite serviciul în staţiile de pe raza R.C.M. Sime-
ria şi Petroşani.
tm
Toată atenţia lucrărilor de îngrijire
a semănăturilor de toamnă!
’(Urmare 'din pag. l-a)
ielor să fie mai mare deoarece la
suprafaţa solului s-a format un strat
de gheaţă. Gheaţa trebuie spartă
prin trecerea cu tăvălugi stelaţi ori,
dacă scoarţa de gheaţă este groasă,
cu tăvălugi inelati.
A plicarea îngrăşăm intelor
Pentru întărirea semănăturilor ie­
şite mai slab din iarnă, este nece­
sar să se administreze îngrăşăminte
azotate uşor solubile. Aceasta este
cea mai eficace măsură pentru întă­
rirea plantelor. In condiţiile concre­
te al6 acestui an, trebuie să se a-
corde o atenţie deosebită acestei
măsuri. Ea trebuie aplicată cu mult
discernămint, în mod diferenţiat de
la o tarla la alia, tinîndu-se seama
de nivelul îngrasării în trecut, de plan­ doze de 3.000 — 5.000 kg. mraniţă la
ta premergătoare, adîncimea arătu­
rii, soiul cultivat şi cantităţile de
îngrăşăminte pe care le au la dis­
poziţie unităţile agricole.
In primăvara aceasta întirziată, u-
medă şi răcoroasă se simte în mod
deosebit o mare nevoie de azot pen­
tru a avea o bună înfrăţire şi a a-
sigura densitatea 'anului. Un adaos
de azot prin îngrăşăminte uşor so­
lubile dafe devreme, în primăvară,
cînd încă nu s-a început procesul
de nitrificare contribuie foarte mult
la întărirea plantelor. Aplicat chiar
în doze mici, stimulativ, azotul aduce
însemnate sporuri de producţie. Din­
tre îngrăşămintele azotate, azotatul
de amoniu poate fi aplicat în pri­
măvară peste semănăturile de toam­
nă pe toate tipurile de sol. Expe­
rienţele au arătat că, pe terenurile
îngrăşate din toamnă, doza optimă
în primăvară este de 100 kg. azotat
— i @©
* K Aa
?*h*..?.-.'*..*.?...... . ~ A s-i-r--sinBr&Tvsasfnraar* te ori însă pier­
De ce © asemenea atitudine ?
au fost primiţi de oamenii mun­ I.R.V.A. Deva are sarcina de a
cii din Lupeni. ridica şi valorifica ambalajele.
Dintre fotografiile expuse, de Sau mai precis aşa ar trebui să
o unanimă apreciere se bucură fie. In realitate, ridicarea ritmi­
cele ale tovarăşilor Vizi Carol, ^ că a ambalajelor dc la unităţile
comerciale lasă de dorit. Acest
Gabor Gabrel, ing. Gh. Filip şi lucru îl dovedeşte faptul că în
altele. Pînă în prezent, expoziţia multe unităţi comerciale stocuri
a fost vizitată de peste 6.000 mari de ambalaje aşteaptă să
oameni ai muncii. fie ridicate, săptămîni de zile
Ele micşorează considerabil spa
R. BĂLŞAN ţiilc comerciale, le strică aspec­
corespondent tul şi dau naştere la aglomeraţii
în unităţile respective. Iată nu
mai cîteva exemple. La centrele
de distribuire a pîinii nr. 21,
care au participat peste 50 de lo­ Două fsluri d© a se aproviziona
catari, a fost expusă de tovarăşa
Elena Sturza. Acţiunea a fost Apa minerală este foarte so­
primită de cei prezenţi cu deo­ licitată de către populaţia din
sebită căldură. Petrila. Dar dacă treci cumva
prin unităţile alimentare din Pe­
Curînd şi la celelalte blocuri trila, aparţinătoare O.C.L. Ali­
vor avea loc asemenea seri li­ mentara Petroşani, cu siguranţă
terare.
că n-ai să găseşti. Vînzătorii vor
MÎHAI SUSAN răspunde:
corespondent — N-avem de prin decembrie,
anul trecut.
La numai cîţiva paşi dc
aceste unităţi se găsesc şi
cele ale T.A.P.L.-ului Petro­
şani. Aici sc găseşte apă mine-
;şi de colectivul de actori aî tea­
trului, care s-a angajat să pună
în scenă „Despot Vodă", piesa
marelui nostru poet şi drama­
ION TOMA
corespondent
O contribufie preţioasă la realizările pe care le obţin minerii de la
Petrila o aduc şi muncitoarele Veronica Căprar, Maria Severii şi lolan Kiss,
E. CREŢU de la depozitul de lemn de mină.
Impiegat de mişcare
staţia C.F.R. Simeria
de amoniu la hectar. Această cantita­ a riti se scoate bulgări la suprafaţă
te se poate reduce însă ' la 50 kg., deoa­ a fost necesar să se are la o adînci-
rece se obţin sporuri mai mari pe uni­ me mai mică. Posibilităţile de mobi­
tatea de îngrăşămînt cú azot cînd se lizare a azotului din rezerva natu­
dau doze mai mici şi se fertilizea­ rală sînt reduse pe terenurile astfel
ză suprafeţe mai mari de grîu, avînd lucrate. Cînd asemenea terenuri n-au
astfel eficaritate.economică mai ma­ fost bine fertilizate in toamnă, ele
re. Nitrocalcarul este indicat să se trebuie să fie preferate în primăvară
dea pe solurile acide, pe podzoluri Ia îngrăşarea cu azot,
şi solurile de pădure podzolite. Prin
calciul ce îl conţine, nitrocalcarul Pe porţiunile depresionale, pe locu­
contribuie la corijarea reacţiei aces­ rile pe care s-au adunat cantităţi
tor soluri. mari de zăpadă, apa in exces duce
nitraţii în profunzimea solului, din­
Gospodăriile colective şi de stat colo de zona activă a rădăcinilor. Du­
dispun de Oantităti însemnate de inra- pă înlăturarea excesului de apă, plan­
niţă pe oare o folosesc cu mult suc­ tele rămîh galbene, firave, dovedind
ces la îngrăşarea griului prin răspân­ lipsa azotului din sol. Pe astfel de te­ să le acopere cu pămînt.
direa ei peste semănături, primăvara renuri, pentru a se redresa plantele
devreme. Este o măsură foarte bună trebuie dat azotat de amoniu.
oare trebuie generalizată. Rezultate­
le cele mai bune se obţin cînd se dau In unele gospodării de stat şi co­
lective s-au aplicat la cultura griu­
hectar. Mranita în astfel de oantităti lui cantităţi însemnate de superfos-
nu numai că aprovizionează griul cu fat. In pămînt s-au acumulat însemna­
elementele nutritive necesare, dar 11 te rezerve de fosfor. Experienţa a a-
şl apără de acţiunea oscilaţiilor de rătat că aceste rezerve aduc sporuri
temperatură din primăvară care sur­ însemnate do producţie cînd sînt e-
vin după topirea zăpezii şi care sînt, chilibrate şi cu doze corespunzătoa­
de multe ori, cele mai dăunătoare. re de îngrăşăminte azotoase. Pe ase­
Mranita poate fi amestecată cu can­ menea terenuri se recomandă să se
tităţi mici de îngrăşăminte minerale, aplice primăvara devreme 50-75 kg.
25 kg. azotat de amoniu şi 100 kg. su- azotat de amoniu Ia hectar, ceea ce
perfosfat Ia hectar, pentru a-i mări aduce sigur un spor de producţie de
puterea de fertilizare.
400-500 kg. boabe la hectar.
Pe care terenuri trebuie aplicate în­
Soiurile de grîu intensive rezisten­
grăşămintele ?
te la cădere, sînt cele mai recunos­
Se recomandă ca în primul rînd să
cătoare Ia azot. EIo trebuie preferate
fie fertilizate semănaturila care au Ia îngrăşare.
urmat după porumb şî floarea-soa* Lucrările d e înfrefinere
relui, culturi care după cum se ştie a terenului
părăsesc terenul tlrziu şi-l lasă secă­ Oscilaţiile mari 'de temperatură ca­
tuit de apă şi nitraţl. re an existai Ici sfîrşitul lunii fe­
In toamnă, pe unele terenuri, pentru
DRUMUL SOCIALISMULUI
Seri de odilagiă 1
Simbăta şi duminica seara, colecti­
viştii din Miercurea se string la că­
minul cultural. Aici ei iau parte la
diferite spectacole, vizionează filme
Sau ascultă o conferinţă. Nu de mult
ei au aplaudat corul căminului cul­
tural pentru felul în care a interpre­
tat cînlecele „Mulţumesc partidului“,
„Sub steagul păcii“, „Salba . lumini­
lor" şi altele. Tot atunci echipele de
dansuri populare romîneşti şl ger­
mane au prezentat jocuri de pe me­
leagurile Sebeşului.
La aceste seri de odihnă îşi dau.
concursul şi numeroşi solişti vocali.
Ana Bozdog, Elena Anofie, Rodica
Rodeau sint cunoscute ca cele mai
bune soliste. Realizările obţinute d,e
colectivişti au inspirat pe membrii
brigăzii artistice de agitaţie în crea­
rea unor texte valoroase. Anastasiu
Piitea, Aurel Pragomir, Terezia Bo-
tesch, Livia Deac, Titus Hociotă şi
Nicolao Tortiu au pregătit pînă acum
numeroase programe apreciate de
colectivişti. Pe lingă conferinţele şi
discuţiile pe teme ştiinţifice ce se
poartă in cadrul acestor seri de
odihnă, programele artistice contri­
buie din plin la formarea omului so­
cietăţii noastre socialiste.
N. DURA
corespondent
22, 24 din Deva, sacii proveniţi
de la făina de mulai aşteaptă să
fie ridicaţi de cîteva săptămîni.
La Simeria, numai în magazinul
r.r. 50 se găsesc ambalaje cu
care s-ar putea încărca vreo 4
camioane fără a mai enumera
unităţile nr. 52, 53, 54, 56, 63. In
comunele aparţinătoare oraşului
tegional Deva, I.R.V.A. la fel îşi...
face datoria.
Cînd ştii care-i sarcina între­
prinderii nu poţi să nu pui în­
trebarea :
— De ce toate astea tovarăşi
de la I.R.V.A. ?
rală în sortimente variate, fiind­
că conducerea organizaţiei co­
merciale s-a preocupat îndea­
proape de o bună aprovizionare.
Doi vecini, două moduri de a
se gospodări. Ar fi bine ca to­
varăşii din conducerea O.C.L.-
ului Petroşani să urmeze exem­
plul vecinilor lor. In felul aces­
ta activitatea comercială şi de­
servirea populaţiei s-ar îmbună­
tăţi.
A. O.
ţm m m
É liiiill
• ;% « S j
ţm ar avea posibilitatea să inter­ răşii din colectivul dc conducere nu au luat însă măsuri, mul-
MEmwmrn;mm. fm vină mai operativ în dirijarea ţumindu-se să dea cîteva dispoziţiuni formale din birou, iar în
V >> I BOJA ALEXANDRU, miner ia
bruarie şi în primele zile ale lunii
martie a acestui an au provocat suc­
cesiv îngheţ şi dezgheţ. Din această
cauză, multe rădăcini se rup, plante­
le sînt „descălţate“, scoase din ma­
sa solului. în astfel de situaţii semă­
năturile trebuie tăvălugite cu tăvă­
lugi netezi spre a se stabili contac­
tul strîns al rădăcinilor cu pămîn-
tul.
Datorită vînturilor puternice de la'
începutul primăverii se formează re­
pede o crustă care duce la pierderi
mari de apă şi slînjensşte creşterea'
plantelor tinere. Spargerea crustei
primăvara devreme, se face cel mai
bine cu grapa stelată. Lucrarea se e-
xecută în direcţia rîndurilor semănă­
turilor. Grapa stelată sparge scoarţa
fără să dezrădăcineze plantele sau
Cînd semănăturile de toamnă sint
dese şi foarte bine înfrăţite şi înră­
dăcinata din toamnă şi dacă se alege
bine momentul, cînd solul este rea­
văn, se obţin rezultate bune şi prin
folosirea grapelor eu colţi, mai ales
pe solurile bătătorite şi cu structura
puţin stabilă. Se obţin rezultate bune
şi cu sapele rotative cu colţi în­
torşi, cînd plantele sînt bine crescu­
te. Grăpatul trebuie aplicat cu mult
discernămint mai ales în zonele de
stepă, cînd semănăturile au ieşit sla­
be din iarnă, şi numai cînd este ne­
voie. Cînd pămîntul esta bine struc­
turat şi afinat în urma gerurilor, nu
mai este nevoie să se grăpeze semă­
năturile.
C om baterea dăunătorilor
şî a buruienilor
Combaterea dăunătorilor, cu deo­
sebire a gindacului ghebos, trebuie
să preocupe îndeaproape pe ingine­
rii agronomi şi conducerile unităţi­
X A MmÍmm
De cum păşeşti pe străzile din -j
Petroşani sau din Lonea, din Pe- -j
trila, Vulcan sau Lupeni, în ori- j t
care aşezare muncitoreasca din }
Valea Jiului, simfi clocotul ¦)
muncii. Pe jos sau cil maşină, J
oamenii merg spre locurile de 1
muncă, spre casă sail spre să- 3
Iile de spectacol. Cel mai mult
sint însă folosite de către oa­
menii muncii din Valea Jiului,
mijloacele de transport în co­
mun. întreprinderea de gospo­
dărie orăşenească din Petroşani
(I.G.O.), dispune de uti impar- j
tant număr de autobuze. Dar în ţ
activitatea întreprinderii conţi- j
mm încă să se mai manifeste j
unele deficienţe, care fac ca oa- 1
menii să nu fie întrutdlul mul- 3
ţumiţi. 3
Un redactor al ziarului nos- 3
ira a cerut, părerea cîtorva din 3
cetăţenii care călătoresc zilnic 3
cu autobuzele l.G.O. Petroşani, 3
lată cîteva din relatările lor: 3
\ I . /« / •_ / i / ! %.. J
VASILE GOMBQŞ, strungar jumătate de oră. Lucrurile se re­
şl ŞTEFAN CIOBANU, frezor Ia petă mereu, dar măsurile întîr-
U.K.U.M. Petroşani. Locuind în zie. Am vrea să ne răspundă
cartierul Livezeni, călătorim zil­ conducerea I.G O. pînă cînd mai
nic cu autobuze­ Din cauza slabei calităţi a reparaţiilor cc se efectuează în
le l.G.O. De mul­ cadrul atelierelor l.G.O. din Petroşani, autobuzele se defectează
deseori pe traseu.
dem foarte mult
timp în staţie
deoarece, în spe­
cial dimineaţa,
autobuzele nu
pornesc în cursă
la oi-a stabilită.
De acest lucru
credem că se fac
vinovaţi în pri­
mul rînd unii
conducători auto
care se prezintă
cu întîrziere la
serviciu.
Este necesar
ca în orele de
Mecanicii de la atelier : — Bine că l-am scos...
Şoferul: — Cu aşa reperaţie, nu mai ajung în static !
vîrf maşinile să circule din 10
îr. 10 minute, respectîndu-se cu
strictete acest program.
CORNEL ROIBAN, dispecer
la serviciul producţie U.R.U.M.
Petroşani. Cele mai mari nea­
j u n s u r i sint în orele de vîrf. Pe
lingă faptul că maşinile sint
aglomerate, ele circulă prea rar.
Cred că ar trebui o mai judi­
cioasă repartizare a maşinilor,
în sensul ca cele care circulă
pe ruta Petroşani—Lupeni să fie
dirijate pe ruta Petroşani—Pe­
trila, iar spre Lupeni să circule
după ora 8, întrucît dimineaţa
există tren pe. această Pută*
BONIN ţ'RANCTSC, inginer Ia
E.M. Petrila. Distanţa dintre
cartierul Livezeni, unde- locuiesc
şi Petrila o parcurg zilnic. Din
cauză că nu se respectă graficul
orar de circulaţie, maşinile sint zaţia sindicală şi de U.T.M. vor trebui îndrumate şi sprijinite
supraaglomerate, călătorinclu sc
în condiţiuni necorespunzătoare.
De multe ori sint nevoit să fac
drumul pe jos cu toate că am
abonament.
Pentru o mai bună dirijare a
circulaţiei, ar trebui instalate te­
lefoane cel puţin Ia staţiile cap menii muncii au sesizat conducerea, s au prezentat chiar şi per­
de linie. In acest fel, dispecerii sonal pentru a aduce la cunoştinţă nemulţumirile lor. Tova­
maşinilor.
sectorul II E.M. Petrila. Locu­
iesc pe strada Griviţa Roşie din
Petroşani. Autobuzul îl iau de la
staţia Gara mică. De fapt ar tre­
bui să-l iau pentru că de cele
lor agricole socialiste. Cînd apare a-
tacul acestui dăunător trebuie să
se facă prăfuiri cu Hexatox 3 la
sută în cantitate de 25-30 kg. la hec­
tar. Unde atacul este izolat, se va
prăfui mimai vatra cu o margine do
siguranţă de 5 m Se poate folosi şi
Hexatox de 1,5 la sută în cantitate
de 30-35 kg. ia hectar şi Aldrin —
15-20 kg. la hectar. Păstrarea lanu­
lui curat de buruieni este de mare
însemnătate pentru obţinerea de re­
colte mari. La stîrpirea buruienilor
trebuie folosite orice mijloace —
de la plivitul manual pînă la cel
chimic prin stropiri cu ierbieidul
2,4 D.
O dată cu sosirea primăverii, o
mare atenţie trebuie acordată îngri­
jirii ogoarelor de toamnă pentru a
se preveni pierderea apei prin eva­
porare. O lucrare care trebuie fă­
cută grabnic în primăvară, imediat
ce stratul de sol de la suprafaţă s-a
zvîntat este grăparea energică a a-
răturilor de toamnă. Prin această
lucrare se sfărîmă scoarţa formată
după topirea zăpezii, se afinează so­
lul, ceea ce ajută la încălzirea lui,
la distrugerea buruienilor care
au germinat. Grăpatul se exe­
cută după ce se zvîntă solul pe o
grosime mai mare pentru a se evi­
ta bătătorirea din cauza greutăţii
tractorului.
Inginerii agronomi din gospodării­
le de stat şi colective, specialiştii
din cadrul consiliilor agricole şi de
la staţiunile experimentale sînt che­
maţi să urmărească în permanentă
mersul vegetaţiei şi să verifice den­
sitatea plantelor şi, în funcţie de a-
cestea, să stabilească medul cum tre­
buie aplicate aceste recomandări. In
acest scop, este necesar să se ia
probe din teren pentru a se stabili
precis numărul de plante la metrul
pătrat, procentul de pierderi şi sta­
diul de vegetaţie. In felul acesta se
vor putea aplica în mod ştiinţific
măsurile agrotehnice care' să dusă
fa obţinerea de recolte mari;
PAG. 3
Cm a u t o b u z e le lo Í*. ©<
prin Y a le a J iu l
mai multe ori pornesc pe jos cu Nu pot risca ca schimbul de mi­
abonamentul în buzunar. Aceas­ neri pe care-1 conduc să intre în
ta deoarece conducătorii auto lucru fără mine. Dacă aş aştep­
de pe autobuze „uită" adeseori ta după autobuz, aşa aş păţi.
să oprească în această staţie.
Cred că, pe lingă lipsa dc dis­
Este de datoria tovarăşilor de ciplină pe care o manifestă unii
la l.G.O. să ia măsuri pentru ca conducători auto clin cadrul
autobuzele să oprească în toate l.G.O., există şi o lipsă de orga­
staţiile stabilite. nizare. Numai aşa se explică de
ce în orele de vîrf unele maşini
DUMITRU OLANCIUC, miner merg la alimentare. Prin aceasta
la sectorul II E. M. Petrila. se reduce numărul autobuzelor
Intîmplarea din ziua de 19 fe­ în circulaţie şi aşa insuficient. Se
bruarie a.c., cred că este edifi­ mai întîmplă, şi destul de des,
catoare. Lucrînd în schimbul doi, ca unii conducători auto să nu
îii-am prezentat în staţia Live­ mai efectueze seara ultima cursă
zeni (locuiesc în acest cartier), pînă la capăt dc linie, retrăgîn-
la ora 11. M-am urcat în auto­ du-se la garaj. In acest fel mulţi
buz la ora 11 şi 20 minute. La dintre cei ce locuim în cartierul
a doua staţie şoferul ne-a invitat Livezeni, sau pe strada Dimi-
să coborîm, pe motiv că trebuie trov facem pe jos drumul din
să-şi ia gustarea. M-am urcat în „Piaţa Victoriei" pînă acasă.
maşina următoare dar şi aceasta
in loc să plece din staţie la oi-a ALEXANDRU POSTOLACHE,
12 şi 30 de minute, a întîrziat inginer miner, E.M. Lonea. Aglo­
10 minute deoarece şoferul a merarea din autobuze se pro­
avut ceva „probleme" de rezol­ duce deoarece nu se respectă
graficul orar. In loc să circule
vat. In acest fel am ajuns la conform programului, autobuze­
serviciu după două orc, cînd pu­ le merg în convoi, iar călătorii
sint obligaţi să aştepte ore în­
tregi în staţie. Conducerea l.G.O.
a mai fost criticată pentru
team foarte bine să ajung într-o
această deficien­
ţă şi totuşi nu
se iau măsuri.
Se mai întîmplă
GARAJ .. ca unele maşini
REPARAT/! să se defecteze
pe traseu din
cauza calităţii
slabe a repara­
ţiilor ce se fac la
atelierele l.G.O.
Serviciul tehnic
al întreprinderii
va trebui să
se !preocupe
mai mult de
această proble­
mă.
ANA LASCU,
inginer, E. M.
admite astfel de nereguli ? Lonea. Eu aş propune ca în ore-
BRUTUS BURA, şef de schimb de vîrf, conducerea l.G.O. să re­
partizeze două autobuze care să
Ia E.M. Petrila. Zilnic călătoresc circule direct pc distanţa cartier
de la Livezeni la Petrila. Călăto­
Livezeni—Lonea.
resc şi pe jos însă. Motivul ?
Despre deficienţele ce se manifestă încă în cadrul sectoru­
lui transporturi al l.G.O. Petroşani ne-au mai vorbit mulţi to­
varăşi din Lupeni, Lonea şi Petroşani.
Atît din relatările lor cit şi din cele constatate de noi, re­
iese că lipsurile în această direcţie ar putea fi remediate fără
prea mari eforturi. l.G.O. Petroşani, dispune în sectorul trans­
porturi de oameni buni, care fac cinste întreprinderii. Aşa sint
conducătorii auto Ştefan Sipoş, Alexandru Roşianu, Ioan Oneţ
şi alţii, care se străduiesc şi reuşesc să se achite în mod con­
ştiincios de sarcinile de serviciu. Sint însă unii, şi din păcate
nu puţin', care au o atitudine necuviincioasă faţă de călători,
UU-şi întreţin maşinile şi sînl certaţi cu disciplina. Aşa stau lu­
crurile cu tovarăşii Petru Brîndău, Marin Bogdan, şi alţii. Este
adevărat că unora dintre aceştia li s-au aplicat sancţiuni pe
linie administrativă. Aceasta însă nu este suficient. Organizaţia
de partid va trebui să desfăşoare o susţinută muncă politică în
vederea îmbunătăţirii disciplinei în muncă a salariaţilor. Organi­
să se ocupe în mai mare măsură dc educarea muncitorilor din
întreprindere. Organizaţia de partid va trebui să urmărească şi
felul în care conducerea administrativă (director Gheorglie Şu-
lea), se ocupă de îndeplinirea sarcinilor ce le are. Faptele do­
vedesc că conducerea l.G.O. din Petroşani desfăşoară un slab
control. Din această cauză disciplina şi răspunderea în muncă
lasă de dorit. Despre multe din deficienţele întreprinderii oa­
unele cazuri au refuzat pur şi simplu să discute cu cetăţenii
asemenea probleme. O astfel de atitudine faţă de oamenii mun­
cii nu este permisă. Comitetul orăşenesc de partid şi Sfatul
popular al oraşului regional Petroşani, trebuie să tragă cu tă­
rie Ia răspundere pe tovarăşii din conducerea l.G.O. pentru ne­
păsarea de care dau dovadă faţă de cerinţele justificate ale oa­
menilor muncii.
P regătiri pentru cam p ania
a g r ic o lă ele prim ă v a r ă
Gata pentru începerea lucrărilor
Din experienţa celor doispre­ 2.500 kg. sămînţă din soiul H.D.
zece ani de muncă în comun, 103 şi 203 prin schimb cu Agro-
membrii gospodăriei agricole co­ semul iar restul din producţie
lective din Apoldul de Sus, ra­ proprie (H.D. generaţia Il-a).
ionul Sebeş, au învăţat că nu­
mai pregătindu-se temeinic pen­ O muncă intensă au desfăşu­
tru fiecare campanie agricolă, rat colectiviştii şi pentru pregă­
pot să înceapă lucrările la timp tirea pepinierei de viţă de vie.
şi să le asigure o bună desfă­ Au fost zile cînd la desfundatul
şurare. De aceea, şi în iarna a- celor 15 ha., de unde şi-au pro­
ceasta ei au muncit cu răspun­
dere, pentru ca din prima zi pus să realizeze 2.300.000 butaşi
de vie, lucrau cîte 100-150 de
prielnică, să înceapă lucrările de colectivişti.
primăvară. Bine organizaţi, co­ Avînd o astfel de preocupare,
colectiviştii din Apoldul de Sus
lectiviştii de aici au reuşit să
au terminat toate lucrările pre­
transporte întreaga cantitate de gătitoare şi sint gata pentru în­
ceperea lucrărilor agricole din
gunoi de grajd pentru fertiliza­
campania de primăvară. La a-
rea solului, au terminat de re­
ceasta au contribuit mult Uie
parat cele 36 de atelaje, şi au Munteanu, Teodor Nicolae, Ni-
confecţionat 4 căruţe noi, pre­ colae Fulea, Pieringer Samoilă,
Ion Klusch şi alţi colectivişti.
gătind în acelaşi timp toată să-
mînţa necesară. Pentru cultura
de porumb au asigurat peste
Fruntaşi în pregătirea lucrărilor
Despre activitatea colectivişti­ ganizate li s-a adus la cunoştin­
lor din Tărtăria, raionul Orăş- ţă ceea ce au de făcut, colecti­
tie, Vaţa de Jos şi Tătărăşti, ra­ viştii ştiind de ne acum locurile
ionul Brad, ne-au informat co­ unde vor munci fiecare în a-
respondenţii noştrii Ion Cazan, ceastă campanie de primăvară.
Aron Boloţ şi Miron Mîţu. Şi în La pregătirea seminţei, a ră­
sadniţelor şi la transportul gu­
aceste unităţi colectiviştii au
noiului au participat majorita­
terminat de transportat întrea­
tea colectiviştilor, evidenţiin-
ga cantitate de gunoi de grajd,
au pregătit răsadniţele şi au pus du-se mai ales tovarăşii Petru
la punct toate utilajele agrico­ Braica, Oprean Ghiorghina, Mi-
le. Sămînţa a fost de asemenea clean Malanea, Boloţ Minodora,
Maciu Marin, Braica Sabin şi
asigurată, iar brigăzilor, echipe­ alţii,
lor de eîmp şi legumicole reor­