Page 31 - 1963-03
P. 31
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI !Mr. 2550
¦¦¦¦¦HggDgMggMBggBI
L T IM E L E . S U R I * ULTIMELE ŞTIRI « ULTIMELE S tiR f * ULTIMELE S ÎIR i » ULTIMELE ŞTIRI Aspecte dinmunca lupta
femeilor din lumea întreagă
K exuU atele a leg erilo r Mesajul C. C. al P. C. U. S. adresat Viata nouă a femeilor î n ţările socialist©
d in U. 11. S. S. femeilor sovietice eu prilejul zilei In economia! U.R.S.S. lucrează Iusrează in ştiinţă. Aproape 31.000 vernamentale. Astfel, 13 femei au
47,6 milioane femei, ceea ce repre de femei au titlul de doctor sau titlul de artist al poporului, 46 au
MOSCOVA 7 (Agerpres). de 8 Martie zintă 48 Ia iută din numărul total candidat în ştiinţe î circa 800 de fe titlul de artist emerit, 24 de femei
La 6 martie Comisia electorală centrală a dat publicităţii rezulta al oamenilor munsii. mei sînt membri activi şi membri sînt laureate ale „Premiului de stat“,
tele alegerilor pentru Sovietul Suprem al R.S.F.S.R,, care an avut loc MOSCOVA; 7 (Agerpres). ţionalismului, femeile sovietice , îşi eorespondenţi ai Academiilor, profe 51 femei au obţinut medalia „Pen
Ia 3 martie. După cum relatează agenţia TASS, afirmă solidaritatea cu surorile lor — 76 femei an titlul de Erou al tru eroism“ etc.
După cum se arată în comunicai, in toate cele 834 circumscripţii Comitetul Central .al P.C.U.S. a a- de peste hotare care construiesc o Uniunii Sovietice; Titlul de Erou sori universitari.
electorale au iost aleşi candidaţi ai blocului comuniştilor şi celor iară viaţă nouă, liberă de exploatare şi al Muncii Socialiste s-a acordat unui — In U.R.S.S. sînt 17.196 policlinici Femeile din Republica Deomcrată
de partid. La alegeri au luat parte 99,94 la sută din alegători. Candida dresat femeilor sovietice un mesaj asuprire, care păşesc pe calea so număr de 2.37? de femei, dintre care Germană se pregătesc să tntîmpino
ţii pentru Sovietul Suprem al R.S.F.S.R. au întrunit 99,59 la sută din nu de salut cu prilejul zilei de 3 Mar cialismului. Ele se bucură de fiecare 24 sînt decorate pentrn a doua oară pentru femei şi copii, pe cînd în sărbătoreşte Ziua de 8 Martie. In
mărul lotal al voturilor. tie .— Ziua internaţională a unită succes al popoarelor Asiei, Africii cu medalia de aur „Seaera şi Cio Rusia ţaristă au fost numai nouă. oraşele şi satele ţării se fac bilan
Din rîndurile deputaţilor în Sovietul Suprem al R.S.F.S.R, femeile ţii şi solidarităţii femeilor muncitoa şi Amerieii Latine, care luptă pen canul“. Peste Î.Î51.500 de femei au ţurile întrecerilor dintre femeile
reprezintă 33,4 la sută, cei fără de partid — 32,3 la sută, muncitorii ţi re. din întreaga lume in lupta pen tru independentă naţională. Ele sînt primit ordine şl medalii. ? muncitoare germane, care aduc o
colhoznicii, care lucrează nemijlocit în producţie— 47,3 la sntă. In So tru libertate, egalitate,. pace, priete ferm convinse că prin eforturile co contribuţie considerabilă la cauza
vietul Suprem al R.S.F.S.R. 84,2 ta sută din deputaţi au fost aleşi pen nie ş i. fericirea popoarelor. Mesajul mune ale oamenilor muncii pe pă- — 755 de femei sînt laureate ale • In economia Cehoslovaciei nu comună a construirii socialismului
tru prima oara. subliniază că femeile sovietice aduc mînt va fi instaurată pacea, munca, Premiilor Lenin şi Premiilor de mărul femeilor care lucrează repre în R.D. Germană.
Au iost, de asemenea, date publicităţii rezultatele alegerilor pentru o mare contribuţie la cauza construi libertatea, egalitatea, frăţia şi ferici Stat. zintă acum 43 la sută din numărul
parlamentele R.S.S. Ucrainene, R.S.S. Bieloruse, R.fţ.S. Uzbece', R.S.S. Ka- rea tuturor popoarelor“. total al oamenilor muncii. Ele parti -In aceste zile in comuna Wide-
zahe, R.S.S. Moldoveneşti, R.S.S. Letone, R.S.S. Tadjice şi R.S.S. Turk- rii' comunismului. — 390 de femei sint deputate în cipă activ la viaţa obştească. Din rau, în apropiere de oraşul Rochiltz
mene. In aceste republici alegerile s-au ţinut, ca şi în R.S.F.S.R„ la •CC. ai P.C.U.S. a relevat cu ma Femeile sovietici, declară C.C. al Sovietul Suprem al U.R.S.S. Acest 368 de deputaţi ai Adunării Naţio (regiunea Karl Marx-Stadt), sosesu
3 martie. P.C.U.S., consideră o mare cinste ho- număr depăşeşte cu mult numărul nale 61 slnt femei (înainte de răz numeroase delegaţii de femei care
In toate circumscripţiile electorale din aceste republici au iost re satisfacţie că în avangarda luptei tărîrea Federaţiei Democrate Inter femeilor din parlamentele tuturor boi din 450 de deputaţi şi senatori vizitează căsuţa unde s-a născut şi
aleşi candidaţii blocului comuniştilor şj celor fără de partid. Comisiile pentru pace se află femeile sovie naţionale a Femeilor de a organiza ţărilor capitaliste luate Ia un loc. numai 16 erau femei). In comitetele a trăit Clara Zetkin, vizionează fil
electorale au înregistrat pe cei aleşi ca deputaţi în Sovietele Supreme tice. Ele sprijină cu căldură politica Congresul mondial, al femeilor în naţionale de toate categoriile acti mul documentar consacrat activităţii
ale republicilor. leninistă de. coexistenţă paşnică, Printre specialişti cu studii medii vează aproximativ 44.000 de femei,
prietenie şi colaborare ,gu toate po iunie 1963 la Moscova, in care po şi superioare speciale, 59 la sută adică vpeste 20 la sută din numărul din anii 1920-1933 a acestei lumi
A. A. Gromîko a sosit în Danemarca poarele promovată de guvernul so sînt femei, din care 74 la sută me total al deputaţilor. Multe dintre ele
poarele văd un simbol al păcii, prie dici. O treime din numărul ingine sînt preşedinte ale Comitetelor na noase figuri a mişcării muncitoreşti
vietic. rilor sînt femei, 150.000 de femei germane şi internaţionale.
•In mesajul C.C. al P.CU.S. se teniei şi progresului.:' social. ţionale locale şi raionale.
0 înaltă preţuire Numeroase femei din Cehoslova
spune: „Fidele principiilor interna-
cia au obţinut înalte distincţii gu
COPENHAGA 7 (Agerpres). La gara centrală, A. A. Gromîko şi Declaraţia F. Ai. D. SOFÍÁ 7 ŢĂgerpres).
După încheierea vizitei in Norve persoanele care îl însoţesc au iost în- După cum anunţă agenţia Bl A,
gia, miercuri seara a sosit la Copen timpinaţi de P. Haekkerup, ministrul BUDAPESTA 7 (Agerpres). dependentă naţională, ' pentru un vii Prezidiul Adunării Populare a
haga, intr-o vizilă oiicială, A. A. Gro- afacerilor externe al Danemarcei, şi Cu prilejul zilei de 8 Martie, Ziua tor mai bun, împotriva imperialis R.P. Bulgaria a acordat tovarăşei
raiko, ministrul aiacerilor externe al de alte personalităţi, precum şi de internaţională a femeii, Federaţia mului si colonialismului. F.M.T.D. îşi Joia Dragoiceva, membru al C.C.
U.R.S.S., cu soţia. reprezentanţi ai vieţii publice daneze. Mondială a Tineretului Democrat a exprimă solidaritatea cu femeile care al P.C.B., titlul de Erou al Mun
luptă pentru drepturile lor politice, cii Socialiste şi i-a decernat Steaua
Un interviu al primului ministru. dat publicităţii o declaraţie in care economice şi sociale; pentru egali de aur şi Ordinul Gheorghi Dimi
al Norvegiei salută femeile lumii care şi-au unit tate în drepturi şi o .viaţă mai bu trov pentru participarea activă la
lupta împotriva fascismului şi ca
eforturile în lupta pentru pace, in nă, pentru copiii lor. pitalismului şi la construirea so
cialismului,
OSLO 7 (Agerpres). timpul vizitei la Oslo a lui Gromî Minerii francezi in a 6-a zi de grevă
Intr-un interviu acordat unui co ko, ministrul afacerilor exterpe al
respondent al ziarului „Izvestia", U.R.S.S., au contribuit la im mai PARIS 7. — Corespondentul Ager rile luate nu au adus insă nici o mo U.R.S.S, — Zoia Harcenko, me
Einar Gerhardsen, primul ministru al mare respect reciproc al poziţiilor pres transmite; dificare în situaţia existentă. Guver canic de locomotivă la metroul din
Norvegiei, a declarat că „stabilirea şi aprecierilor făcute de ţările noas nul este holărît, aşa cum a declarat Moscova „V. I. Lenin“ este frun
tre". In cea de-a 6-a zi de grevă şi a purtătorul său de cuvint, să menţină taşă în muncă şi o bună activistă
unor relaţii bune, bazate pe încre 4-a zi de Ia intrarea în vigoare a ordinul de rechiziţie şi să nu reia pe tărim obştesc. Dc peste 20 de
Din punctul de vedere al Nor decretului de rechiziţie, lupta mine tratativele privind majorarea salarii ani ea conduce vagonul albastru
derea deplină cu marele nostru ve lor minerilor dacă aceştia nu vor în al metroului. Locuitorii raionului
cin de la răsărit a constituit întot vegiei, a subliniat în continuare rilor francezi continuă cu aceeaşi am ceta greva.
„Kuibîşev" al capitalei U.R.S.S. au
deauna o sarcină a politicii externe Gerhardsen, schimbul de păreri a ploare. Nici ordinul de rechiziţie, Federaţiile sindicale ale minerilor
ales-o deputată pe Zoia Harcenko
norvegiene", „In prezent, a conti dovedit că in prezent există o ba nici sancţiunile disciplinare şi nici
nuat primul ministru al Norvegiei,
ză pentru relaţii de bună .vecinătate
ambele părţi au dorinţa ca popoare şi. colaborare intre Norvegia şi U- ameninţarea cu închisoarea nu au au respins categoric această propu în Sovietul Suprem al R.S.F.S.R.
le noastre să întreţină relaţii de niunea Sovietică. Colaborarea norve- fost în stare să infrîngă dirzenîa şi nere şi acum se poate spune că gre In foto; Colegii de depou felicită
•bună vecinătate“. giano-sOvietică în domeniul construc hotărîrea de luptă a minerilor. va este totală în aproape toate ba
ţiei de hidrocentrale pe. fluviul Pas- zinele carbonifere. In unele bazine pe Zoia Harcenko (centru) cu o-
După cum a subliniat Gerhardsen, vik constituie un bun exemplu în O marc parte din şedinţa Consiliu c a : Lorena, Merlebach minerilor li cazia alegerii ei ca deputată
„convorbirile sincere şi amicale pe această privinţă. lui de Miniştri de miercuri a fost s-au alăturat tehnicienii şi inginerii in Sovietul Suprem al R.S.F.S.R.
care membrii guvernului norvegian consacrată grevei minerilor. Hotări- precum şi personalul administrativ.
le-au dus cu membrii guvernului so- La Paris s-a creaf : La Audin şi Decazevillc primarii co IN R O B IA CAPITALISTA
' vieţi« in ultimii ani, mai ales în munelor s-au solidarizat cu lupta mi
„Liga naţională de luptă nerilor. La Merlebach cîteva mii de
Afluenţă de cereri penfru manifestanţi, printre care numeroa
împotriva forţei atomice de şoc“ se femei, după ce s-au adunat srurAT: „ E m a n c ip a r e ? n u m a i „Femeile cer pace
admiterea la Universitatea miercuri în piaţa muncii, au mani pentru vitrina“
prieteniei popoarelor PARIS 7 (Agerpres). Autorii apelului atrag, de aseme festat apoi pe străzile oraşului. Gîţi- între popoare“
Din iniţiativa unui grup de 60 de nea, atenţia asupra pericolului pe va aleşi munieipali, printre care şi WASHINGTON 7 (Agerpres). nomic, politic şi juridic. Ea are drept
„Pafrice Lumumba" cunoscuţi fruntaşi ai vieţii politici care îl reprezintă pentru pace planu primarul din Merlebach, purtînd e- Sub titlul „Emancipare? numai pen de vot, dar în multe din ,cele mai LONDRA 7 (Agerpres).
şi obşteşti, reprezentanţi de seamă rile S.U.A. de .crsare a aşa-numitelor şarfe tricolore, s-au alăturat mani tru vitrină“, „Parade“, suplimentul importante domenii ale vieţii ea este ' La 6 martie reprezentantele organi
MOSCOVA 7 (Agerpres). ai culturii franceze, la Paris s-a creat „forte nuclearo multilaterale“ ale festanţilor. duminical al ziarului „Washington obiectul celei mai grosolane discri zaţiilor femeilor luptătoare pentru
La Universitatea internaţională a „Liga naţională de luptă împotriva N.A.T.O. Post“ înserează următorul articol minări. pace din Anglia au cerut în parla
prieteniei popoarelor „Patrice Lu Lipsa de cărbune începe să se facă semnat de Lloyd Shirer. ment încheierea neîntîrziată a unui
mumba“ sosesc neîntrerupt sute de forţei atomice de şoc“. Iniţiatorii creă Realizarea acestor planuri, se spu simţită într-o serie de mari întreprin Deşi î n ,22 de state există o,lege acord cu privire la interzicerea ex
scrisori din ţările Asiei, Africii şi rii acestei organizaţii au publicat un deri. La fabricile de paste făinoase Mudti ani în S.U.A. a circulat le cu privire la salariu egal la muncă perienţelor cu arma nucleară.
Amerieii Latine în care tineri din apel în care critică cu asprime poli ne, în apel, ar face ca armele de şi de săpun din Marsilia s-a încetat genda că America este condusă de egală, proprietarii întreprinderilor a-
cele trei continente îşi exprimă do tica primejdioasă a cursei înarmărilor activitatea din cauza lipsei de com femei, scrie Shirer. Erau reproduse înainte de a sosi la clădirea parla
rinţa do a deveni studenţi ai acestei nucleare, exterminare în masă să ajungă in bustibil. In aceeaşi regiune numai nenumărate date, statistice care dove plică măsuri discriminatorii faţă de mentului, femeile engleze luptătoare
universităţi. spitalele sînt asigurate cu combusti deau, chipurile, că femeile se buGurâ femei aproape în toate ramurile in pentru pace au organizat o demon
Membrii comisiei de admitere tre miinile militariş-tilor de la Bonn. bil, în timp ce producţia uzinelor chi straţie pe una din cele mai populate
buie să desfăşoare o muncă uriaşă mice este ameninţată să înceteze din de cea mai mare parte a bunurilor dustriei, comerţului şi in profesiunile străzi din Londra, Oxford-Street. Ele
pentru a selecţiona pe candidaţii cei O. A. S. acţionează şi în Anglia lipsă de gaz sau de cărbune. Multe materiale produse, că în majoritatea purtau pancarte cu inscripţiile: „Fe
mai bine pregătiţi. Anual, sînt ad alte întreprinderi au anunţat că vor familiilor americane femeile îi tin libere. meile cer pace între popoare“, „Să
mişi 600 de studenţi. De la 1 ianuarie LONDRA 7 (Agerpres). lfefon din partea unui agent al ii nevoite să-şi închidă porţile dacă fie interzise experienţele nucleare“:
greva minerilor continuă. pe bărbaţi sub papuc, că ele repre Femeile americane joacă un rol
O.A.S.-iştii refugiaţi pe teritoriul O.A.S.-ului, care i-a făcut cunoscut că zintă majoritatea la alegeri. Aceasta In seara zilei de 6 martie o dele
este linia propagandistică. disproporţionat de mic în politică. gaţie a femeilor engleze luptătoare
Angliei au început să pună ia cale „a fost trecută pe lista neagră a pentru pace a plecat la Geneva pen
In fond, femeia americană nu-i de Ele deţin 52 la sută din voturi dar tru a avea întrevederi eu reprezen
la universitate au sosit deja 4.000 de în mod făţiş acţiuni teroriste în a- O.A.S.-ului“ şi că „mai are puţin de Manifestaţii de solidaritate cu lupta loc liberă din punct de vedere eco tanţii ţărilor participante la lucră
numai doi senatori şi numai 17 mem rile Comitetului celor 18 state psntm'
cereri, deşi termenul expiră la 30 ceastă tară. Miercuri .seara, deputata trăit“. Gu o zi înainte, A. Bacon luase minerilor au loc în întreaga ţară; Oa ’ dezarmare cărora le vor înmîna »
martie. laburistă Alice Bacon a primit un te- cuvîntul în cadrul dezbaterilor ce menii muncii de la minele de fier bri ai Camerei Reprezentanţilor sînt copie a rezoluţiei adoptate de Con
au avut loc în Camera Comunelor în din Moselle şi Meurthe-et-Moselle au femei. ferinţa anuală a organizaţiilor de
luptă pentru pace din Scoţia;
Tratative militare americano-vest-germane legătură cu scandalul provocat de declarat o grevă de solidaritate, care
interviul şefului fasciştilor francezi, va continua pînă sîmbătă. Persona ic
BONN 7 (Agerpres). tîlniri cu funcţionari superiori de Bidault, transmis de posturile de te lul marilor instalaţii de gaz-Lacq, din FRANŢA: „ E g a lit a t e f ă r ă d r e p t a r l 66 QUITO 7 (Agerpres);
In capitală R.F. Germane a început la Ministerul de Externe vest-ger- leviziune B.B.C. A. Bacon şi alţi de sud-vestul Franţei, a intrat într-o gre Un apel lansat de către Comitetul
noua fază a tratativelor americano- man şi are, de asemenea, programa putaţi laburişti au condamnat poziţia vă dc 48 de ore în sprijinul reven HAMBURG 7 (Agerpres). ţie, într-o asemenea reorganizare din Quito femeilor din Ecuador1,
vest-germane in legătură cu parti te consultări cu cancelarul Ade autorităţilor, care nu numai că nu au dicărilor lor privind mărirea salariilor, Scriitoarea franceză Simoiie de care să lichideze deosebirea princi arată că „în timp ce războiul ato-
ciparea Bonn-ului la faimoasele „for nauer. In acelaşi timp, au avut îoo luat nici o măsură împotriva sosirii precum şi în semn de solidaritate cu Beauvoir semnează în revista ham- pială dintre interesele partiailare şi mia face să planeze pericolul său'
te nucleare multinaţionale“ preconi întrevederi între Adenauer şi von în Anglia a lui Bidault, dar i-au în lupta minerilor. Oamenii muncii de burgheză „Konkret“ un articol inti cele sociale. Cu alte euvinte, este asupra omenirii, trebuie să facem
zate de S.U.A. în cadrul Pactului Hassel, pe ele o parte şi geiţeralul găduit chiar să dea interviuri re la întreprinderile de gaz şi electri tulat „Egalitate fără drepturi“ şi con inevitabilă o formă sau alta de so cunoscută lumină lumii noi pe «are
nord-atlantic. Au avut loc întreve american Leinnitzer, comandantul su transmise apoi de televiziunea brita citate au anunţat o grevă de două sacrat situaţiei femeii în tarile ca cialism. Numai în condiţiile socia o purtăm în visurile noastre despre
deri între emisarul preşedintelui prem al tortelor armate, ale N.A.T.O. nică. ore. pitaliste. pace şl dreptate;
Kennedy, Livingston Merchant, care în Europa, sosit, de asemenea, în lismului se realizează o repartizare
î^i continuă acum in republica fe vizită la Bonn. După cum relatează Egalitatea bărbaţilor şi femeilor, echitabilă a muncii şi consumului
scrie Simone de Beauvoir, n-a deve care împiedică ca interesele parti
derală turneul său vest-european, şi agenţiile de presă occidentale,, toate nit nici pînă în ziua de astăzi o
realitate. Nu intenţionez să fac ana culare să reducă la zero; cele mai
ministrul de război de la Bonn, von aceste tratative continuă consultări Două aspeefe ale economiei americane lize, dar este necesar să se arate umane legi.
Hassel, care a fost secondat de o- le începute în cursul .vizitei în cauzele acestei situaţii şi să se
iicialitătile militare vest-germane. Cresc firofituriie m oiiopolurilor, găsească mijloace şi căi pentru a
Merchant a avut, de asemenea, în- S.U.A. a ministrului do război Has
sel.
S c u rte ştiri — Scurte ştiri creşte şom ajul înfăptui treptat, pas cu pas, această
egalitate.
CIUDAD DE MEXICO. — La Gmar mul ministru al Suediei a declarat că NEW YORK 7 (Agerpres). bune — scrie „Us News and World Cele două sexe au şanse inegale
Revista cercurilor dc afaceri ame Report“ — iar profiturile în creştere. de a reuşi în viaţă. In Franţa, de
ricane „U. S. News and World Re
tie au sosit la Ciudad de Mexico în- nu vede pericol mai maro pentru ci port“ publică în ultimul său număr Totuşi activitatea economică nu a pildă, se spune: „Uitati-vă la fe
un tabel cu profiturile realizate de
tr-o vizită oficială Jozei Cyrankie- vilizaţie, decit cel pe care îl implică companiile americane în cursul anu crescut atît de rapid după cum se mei, acum ele au aceleaşi şanse ea
lui 1962. După cum reiese din tabel, sperase“.
wiez, primul ministru al Republicii răspîndirea continuă S ârmei nucleare. majoritatea marilor societăţi ameri Potrivit revistei, comenzile în curs şi bărbaţii şi totuşi nu reuşesc să
cane au reuşit să realizeze în cursul răzbată,..“. Lucrurile nu stau aşa.
Populare Polone, şi persoanele care Ar fi o tragedie, a spus el, dacă ţă anului trecut profituri fabuloase in sini în prezent mult sub nivelul a- Intr-o serie de ţări acţionează pînă
ciuda presiunii tot mai accentuate a tins la mijlocul anului 1962, iar noile
îl însoţesc. rile mici ar trece Ia înarmarea nu şomajului şl a tendinţei de încetinire
a dezvoltării industriale. Printre com
CAIRO. — După cum a anunţai cleară. Iată de ce Suedia priveşte cu paniile care au realizat în 1962 be comenzi înregistrate sînt sensibil in şi astăzi factori îndreptaţi direct îm
neficii record se numără „General
postul de radio Sanaa, la 6 martie atîta seriozitate tratativele de la Ge ferioare celor de acum şase luni. potriva autodeterminării femeilor. In
Motors“ care a înregistrat faţă de
aproximativ 30 de luptători înarmaţi neva. anul precedent o creştere a benefi Cea mai gravă problemă însă, a Franţa, de pildă, după lege femeia
ciilor de 63,4 Ia sută, „American Mo
din tribul Beni Shabad, au trecut de TOKIO. — La consfătuirea comună tors“ — 64,2 ta sută — şi „Delta „icnăreviiitroerz, orlăvmarîeuenuprosbelemîn'aitr,eşvoemdae1j'unluicii. are dreptul la concediu de naşte
Air Lines“ — 166,8 Ia sută. re, dar mulţi patroni gindesc cam
partea trupelor Republicii Arabe Ye din 6 martie a conducerii Ministeru „Şomajul, scrie „Us News and World aşa; „Foarte bine, legea e lege, dar
, Creşterea profiturilor marilor cor Report“ răraine în continuare proble în general e mai bine să nu anga
men. Ei şi-au exprimat dorinţa de a lui Afacerilor Externe şi a Ministeru poraţii americane nu oglindeşte însă ma majoră a naţiunii, stabilizindu-se jăm femei la lucru“. Cunosc cîteva
în prezenl la 5,8 Ia sută din totalul
lupta in rîndurile trupelor yemenite.. lui Comerţului şi Industriei, s-a luat adevărata stare de lucruri în care se
găseşte economia S.U.A. Potrivit ace
LONDRA. — Recunoaşterea R.D. hotărîrea de a adresa guvernului a- leiaşi reviste, economia americană s-a
dezvoltat in cursul anului trecut în-
Germane sub orice formă „ar ii merican un protest Sh legătură cu in
tr-un ritm prea lent faţă de posibili
realistă şi raţională... oricit de ne tenţia sa de a impune restricţii asu tăţile oi, iar şomajul, devenit cronic, iorţei de muncă“. Faţă de 3.800.000 tinere femei care deşi au diplomă Membre ale asociaţiei femeilor j aponeze care an luat parte la mi
a grevat intreaga conjunctură eco tingurile organizate la Tokio Impo trlva tratativelor japono-sud-coreene.
plăcut ar ti acest lucru pentru noi“, pra a 40 sortimente de mărfuri tex nomică constituind un balast pentru şomeri cit s-au înregistrat in luna de chimiste nu pot să se angajeze
realizarea unor progrese mai însem
a declarat Harold Wilson, liderul tile pe care S.U.A.' le importă din decembrie a anului trecut, luna ia- deoarece sînt căsătorite.
nate. „Afacerile, «ste adevărat, sînt nuarie a marcat o creştere la Aici se pune problema unui fe
partidului laburist englez, intr-un in Japonia. 4.700.000 de şomeri, în timp ce „creş
terea slujbelor a devenit cu mult mai nomen social şi economic care de
terviu acordat radioului şi televiziu Potrivit agenţiei Kiodo Ţuşin, la Sclavie în secolul XX
nii americane. Wilson s-a pronunţat consfătuire s-au subliniat că dacă
pentru dezvoltarea contactelor cultu S.U.A. vor da un răspuns nesatisfă mică decîl creşterea obişnuită în a- pinde de structura societăţii, nu de Amintind că în unele ţări africane niază ziarul, comerţul de sclavi s-a,
comerţul cu sclavi continuă să fie o înviorat. EI prosperă îndeosebi in A-
rale, sportive şi în primul rînd co cător la interpelarea guvernului japo cest început de sezon“. Revista ex iniţiativa particulară. După părerea realitate In ciuda faptului că In 1956 rabla Saudită şl în sultanatele petro
Organizaţia Naţiunilor Unite a adop lifere arabe, unde cumpărătorii bo
merciale cu R.D. Germană. nez, Japonia va înainta organizaţiei primă pesimism în legătură cu aceas mea, revendicarea referitoare la e- tat convenţia cu privlro la interzi gaţi plătesc preţuri fabuloase pe fele
cerea acestui comerţ, ziarul „Deutsche pe care le cumpără pentru haremul
Referindu-se la comerţul dintre la- Gatf o plfngere împotrivă S.U.A.- tă- problemă. ‘ /' ' galitatea în drepturi a femeilor poa Volkszeitung“ menţionează că în a- l°r“- La El-Riad, arată ziarul, s-au
te fi satisfăcută numai după o re nul 1960 pesle 500.000 de africani Stabilit noile preţuri pentru sclave.
rile din Est şi din Vest, Wilson a LONDRA,— La Londra s-a antinfat Referindu-se Ia perspectivele eco formă radicală a economiei ţărilor şi-au pierdut libertatea liind vlnduţl Ele oscilează Intre 2.000 şi 2.300 de
declarat că Occidentul trebuie să iacă că a i începere de Ia 1 aprilie vor fi nomiei americane „Us . News arid oa sclavi. „In ultimii doi ani, subli dolari.
comerţ cu ţările lagărului socialist. majorate ai t5 la sută taxele pentru World Report" nu ascunde faptul că
LONDRA. — Luind cuvîntul la 6 energie electrică. Această majorare „îngrijorările nu vor. înceta prea cu-. ncastre. Singura rezolvare posibilă
martie la Londra, in cadrul unei con va afecta 1.450.000 de farpitii dig Lon rînd",, şi că S.U.A. vor..intimpjna; noi a problemei constă în reorganizarea
ferinţe de presă, Tage Erlander, pri- dra. " \i'Â - dificultăţi ‘economic«: întregului nostru sistem de produc
Redacţia şi administraţia ziarului :sîr. <5 Marti« nr. 9. Telefon: 185, 1S9, 75. 674. Tai« plitttt în numerar «aform »probării Direcţi»! General* P.l.T.R. nr. 263.328 d«n S noiembrie 1949. = Tiparul : Ittirowhtderoa JţoîIffraîiaS Mai* mi BfcW.