Page 32 - 1963-03

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ]

Cu prilejul zilei dc 8 Martie — producţie, iau parte la întrecerea so­ tăţii mişcării de femei din toată lu­
Ziua internaţională a femeii, vineri cialistă, fac numeroase propuneri de mea.
Adîunncairnesateafeszitlieviaddein8 CMaaprittaielăWi

mulsocialismuluiM
seara a avut loc, în sala Teatrului de inovaţii şi raţionalizări. Colectivistele Intr-o atmosferă entuziastă, partici­
Operă şi Halei, adunarea festivă or­ muncesc cu dragoste pentru sporirea pantele la adunare au adoptat în una­
ganizată de Consiliul Naţional al Ve­ 'producţiei vegetale şi animale, pentru nimitate textul unei telegrame de salut
nirilor din R.P. Romînă şi Comitetul continua creştere a avuţiei obşteşti, adresată Comitetului Central al Parti­
pentru dezvoltarea multilaterală şi în­ dului Muncitoresc Romîn.
orăşenesc Bucureşti al Femeilor.

...... 'Au luat parte numeroase femei 'din tărirea cconomico-organizatoricu a gos­ Ne exprimăm dragostea şi recunoş­
întreprinderile şi instituţiile bucureş- podăriilor colective. Miile dc intelec­ tinţa profundă faţă de partidul nos­
tuale din patria noastră îşi dăruiesc
Anul XV. Nr. 2551 Sîmbătă 9 martie 1963 4 pagini 20 bani tene, din unităţile agricole din comu­ cunoştinţele înfloririi ştiinţei, literatu­ tru drag — se spune printre altele in
nele învecinate oraşului, lucrătoare pe rii şi artei romîneşli, ocrotirii sănătă­ telegramă — pentru viaţa noastră
COMUNICAT tarimul ştiinţei, artei şi culturii, acti­ ţii populaţiei, educării multilaterale a demnă şi fericită, pentru condiţiile
viste ale organizaţiilor de partid şi ob­ tinerei generaţii, răspîndirii culturii create dc a fi părtaşe la întreaga ac­
tn zilele de 5-8 martie 1963 a avut Ioc şedinţa plenară ,a mentale ale diviziunii internaţionale socialiste a muncii adoptate şteşti. Au asistat conducători ai insti­ în masele largi ale poporului. Cu hăr­ tivitate economică, politică şi cultura­
Comitetului Central al Partidului iMuncitoresc Romîn. de Consfătuirea reprezentanţilor partidelor comuniste şi munci­ tuţiilor centrale şi ai organizaţiilor oa­ nicia şi priceperea lor, femeile parti­ lă a tării, pentru grija părintească
toreşti ale ţărilor participante la C.A.E.R., din iunie 1962, potrivit menilor muncii. cipă la conducerea treburilor obşteşti, cu care sini înconjuraţi copiii noştri
La plenară au luat parte membrii şi membrii supleanţi ai Comi­ cărora principalul mijloc de dezvoltare cu succes şi de adîncirc la înfrumuseţarea şi buna gospodărire şi minunatele posibilităţi de învăţătu­
tetului Central, membrii guvernului, primii secretari ai comitetelor a diviziunii internaţionale socialiste a muncii este coordonarea A luat cuvîntid prof. ing. Suzana a oraşelor şi satelor: ele aduc o con­ ră asigurate tinerei generaţii.
regionale de partid, şefii secţiilor Comitetului Central al P.M.R. planurilor economiei naţionale, în spiritul principiilor proclama­ Gîdea, preşedinta Consiliului Naţional tribuţie preţioasă la ridicarea construc­
te de Declaraţia de la Moscova din 1960, de respectare a inde­ al Femeilor din R.P. Romînă. ţiilor social-culturale şi la redarea <le Ne angajăm in faţa partidului ca,
Plenara a ascultat informarea cu privire la şedinţa Comi­ pendenţei şi suveranităţii naţionale, de egalitate deplină în noi terenuri agriculturii. împreună cu întregul popor să mun­
tetului Executiv C.A.E.R. din februarie a.c., făcută de reprezen­ drepturi, într ajutorare tovărăşească şi avantaj reciproc. Sărbătorim Ziua internaţională a cim cu toată energia şi capacitatea
tantul Republicii Populare Romi ne în acest organ, tovarăş ’ femeii — a spus vorbitoarea — in Vorbitoarea a arătat in continuare noastră pentru realizarea cu succes a
Plenara apreciază că aceste principii fundamentale şi-au condiţiile puternicului avînl în mun­ că femeile din lumea întreagă sărbă­ măreţelor sarcini stabilite de Congre­
Alexandra Bîrlădeatiu, membru supleant al Biroului PoliC dovedit în întregime valabilitatea, constituind şi pentru viitor că al întregului nostru popor în toate toresc anul acesta Ziua internaţională sul al Ill-lea al P.M.R. privind dezvol­
domeniile construcţiei socialiste, al en­ a femeii în condiţiile creşterii forţe­ tarea continuă a industriei şi agricul­
vicepreşedinte al Consiliului dc Miniştri. Plenara a aprobat tuziasmului cu care se înfăptuiesc mă­ lor progresului şi păcii. turii socialiste, îmbogăţirea culturii, a
reţele sarcini trasate de cel de-al ştiinţei şi creşterea bunăstării celor
Ill-lea Congres al Partidului Munci­ Socialismul, care întruchipează pro­ ce muncesc în scumpa noastră patrie.
toresc Romîn pentru desăvirşirca con­
gresul şi viitorul întregii omeniri, în­ S-a trimis, de asemenea, o telegra­
unanimitate directivele date de conducerea de partid şi de s baza trainică a adîncirii relaţiilor economice, în vederea dez­ strucţiei socialiste în patria noastră. registrează victorii botărîloara în toa­ mă Federaţiei Democrate Internaţio­
reprezentantului R.P.R. cit şi activitatea pe care el a des Noi. femeile, trăim un sentiment dc te domeniile dc activitate, în viaţa e- nale a Femeilor în care se spune prin­
şurat-o. voltării fiecărei ţări socialiste, reducerii treptate a deosebirilor puternică mândrie, izvorît din conştiin­ conomică, politică, culturală. tre altele :
ţa că in minunatele realizări ale po­
Plenara şi-a reafirmat acordul deplin cu Principiile funda­ în nivelurile lor de dezvoltare, avîntului genei al al întregului la­ porului este cuprinsă şi munca plină Cauzei nobile a apărării păcii, a ,.Militante active pentru înfăptuirea
găr socialist.

de avînt a milioane de femei de la preîntâmpinării unui nou război mon­ nobilelor teluri ale F.D.I.F., femeile

Toată atenţia lucrărilor de îngrijire Cercwfi de cili oraşe şi sale. dial, care constituie problema cea mai din R.P. Romînă sînt boiăritc să-şi
arzătoare a zilelor noastre, ii închină aducă şi mai mult contribuţia la în­
a semănăturilor de toamnă î Acordînd importanţă muncii cu Partidul şi guvernul au creat femei­ activitatea milioane de oameni — băr­ tărirea unităţii de luptă a femeilor ele
cartea, comitetul orăşenesc al lor din patria noastră fiosihililăţi ne­ baţi şi femei — de pe întregul glob pretutindeni., pentru statornicirea unei
Sporirea producţiei la griu şi la lui. In majoritatea regiunilor, plan­ vest, cantitatea de precipitaţii este de femeilor din Brad, cu sprijinul limitate de dezvoltare şi afirmare a păminlesc. păci trainice în lume, cucerirea şi a-
celelalte cereale păioase de toamnă tele au in'rat în iarnă bine dezvol­ 210-250 mm., în Muntenia şi Moldova cadrelor didactice, a organizat aptitudinilor şi ?opacităţii lor crea­ părarea drepturilor femeilor, ocrotirea
este do mare însemnătate pentru tate, ceea ce le-a permis să reziste de 200-250 mm., iar in Transilvania un număr de 60 cercuri de ci­ toare. de a păşi pr cele -mai înalte Referindu-se în continuare la situa­ vieţii şi viitorul fericit al copiilor'.
mai bine la temperaturile scăzute. de 150-200 mm. Arăturile adinei d? tit, care îşi desfăşoară activita­ trepte ale vieţii politice, economice şi
economia ţării. In toamna trecută, vată şi de toamnă au asigurat o grab­ tea pe raza oraşului. de stat. Răspunzând încrederii şi gri­ ţia internaţională, vorbitoarea a su­ In încheierea adunării a fost pre­
semănatul griului, orzului şi seca­ Condiţiile din această iarnă au fost nică infiltrare a apei în straiul arat jii pe care Ir-o poartă Partidul Mun­ bliniat că mişcarea de femei din Re­ zentat un program artistic.
rei- s-a făcut în condiţii agrotehnice favorabile pentru cultura griului. In şi o înmagazinare în adîncime a unor In planurile de activitate ale citoresc Romîn, milioane de fentei de publica Populară Română, susţinând cu
mai bune decît în ceilalţi ani. A- majoritatea regiunilor au căzut pre­ cantităţi mari din precipitaţiile căzu­ cercurilor sînt prevăzute teme cu la oraşe şi sate muncesc cu hărnicie hotărâre politica de pace şi coexistenţă k
ceasta se datoreşte faptului că se- cipitaţii sub formă de zăpadă încă te. Această mare rezervă de apă păs­ privire la educaţia copiilor, des­ paşnică a stalului nostru, dezvoltă con­
mânatui s-a executat pentru prima înainte de sosirea gerurilor. Stratul trată in sol cu chibzuinţă va asigura pre comportarea în familie şi so­ şi entuziasm, alături dc toţi oameni-, tinuu relaţiile de prietenie cu femeile Adunări festive consacrate zilei dâ
dală in cadrul unei agriculturi com­ de zăpadă a fosl destul de gros, va­ racolle bogate de griu, orz. secară cietate, dezvoltarea fermelor de din celelalte ţări ale lumii. Ea aduce S Martie — Ziua internaţională a fe­
plet colectivizate, în condiţiile reor­ riind între 20 si 50 cm, Spulberările chiar clacă precipitaţiile care vor că­ păsări din G.A.C. şi a grădinilor muncii, pentru continua înflorire apa­ meii — au avut loc şi în alte locali­
ganizării conducerii agriculturii cînd de zăpadă care s-au produs în partaa dea pînă lă recoltare vor fi mai re­ de legume ca surse importante o contribuţie importantă la activita­ tăţi din ţară.;
în fiecare gospodărie colectivă lu­ de sud-est a tării h-au atins decît duse. Deşi în regiunile sudice zăpa­ de venituri şi altele. triei noastre socialiste. Sute de mii de
crează ingineri agronomi, care. pe suprafeţe mici, sub 10 la sută. Deşi da s-a topit, Ia sfîrşitul lunii februa­ tea Federaţiei Democrate Internaţiona­ (A gerpreşj
baza cunoaşterii condiţiilor locale rie, iar oscilaţiile de temperatură au Avînd o tematică variată, în muncitoare tehnic.iene şi inginere din
pedoclimatice şi tehnico-economice Recomandările fosl mari, după datele furnizate de funcţie de preocupările membre­ le a Femeilor ¦— pentru întărirea uni­ Tot mai mulfe cititoare
staţiunii a experimentale rin s-au în­ lor cercurilor respective, femeile întreprinderi aduc o contribuţie valo­
pot să aplice o agrotehnică diferen­ Instituiu!ai central registrat pierderi ia cultura griului. participă cu mult interes la aces­ Numărul cititoarelor din cadrul în­
ţiată. De asemenea, agricultura dis­ te activităţi. roasă la îndeplinirea planurilor dc treprinderii „Sebeşul“ din Sebeş creş­
pune de un număr sporit de trac­ te mereu. Pe lingă cele 485 abona-
toare si maşini agricole, s-au asigu­ Pentru felul în care conduc Adunarea festivă din erasui Deva menta pe acest an la revista „Feme­
cercurile de citit ele care răspund, ia“, un număr de 600 muncitoare au
In sala cinematografului „Pa­ femeilor Deva, Florica Modola,
merită a fi evidenţiate tovarăşe­ tria" clin oraşul Deva a avut loc muncitoare fruntaşă la întreprin­
tineri după-amiază adunarea fes­ derea „1 Mai", Elena Gros, colec­

rat cantităţi mari de sămînţă din de cercetări agricole Pentru obţinerea mior recolte mari. le Feliciu Petrescu, Hermina Stan, tivă organizată cu prilejul Zilei tivistă fruntaşă în G.A.C. „Drumul împrumutat in perioada 1 ianuarie
soiuri productive şi îngrăşăminte este necesar ea acum să se dea cea Lucia Toma, Kell Luereţia şi Ele­ internaţionale a femeii. socialismului" şi Luiza Ghe/.an, - 28 februarie, numeroase cărţi de
temperaturile înregistrate au fost mai mare atenţie lucrărilor de îngri­ na Duşan. gospodină din oraşul Deva. 1) cele G biblioteci volante din. sec­
chimice. foarte scăzute, minus 20-35 de grade, jire a semănăturilor. Ele trebuie apli­ Primiţi cu vii aplauze au luat ţiile fabricii.
In luna august, în urma şedinţei cate în mod diferenţiat, tinindu-se S r ie r v e c i n i p e n t r u ”) ioc la masa prezidiului tovarăşii La adunare au mai participat
datorită stratului gros de zăpadă se­ seama de felul cum făcut semă­ Andrei Cervencovici, secretar al activişti de partid şi de stat, re­ Expoziţie filatelică
secţiei de cereale şi plante tehnice mănăturile au fost puse la adăpost natul, iernarea semănăturilor si de i_ o ţ e lă r îi ,J Comitetului regional Hunedoara prezentanţi ai oamenilor muncii
b Consiliului Superior al Agricultu­ si au rezistat bine. In urma acestor condiţiile climatice locale din această al P.M.R,, Elena Borza, preşedin­ din întreprinderile şi instituţiile In holul ghişelelor noului palat
rii privind cultura griului, cit ş i; a condiţii, semănăturile de toamnă se primăvară. Mobilizaţi de birou! organizaţiei da ta Comitetului regional al femei­ oraşului. al poştei din oraşul Deva s-a 'deschis
consfătuirilor organizate ia regiuni află în momentul de faţă în stare bu­ bază U.T.M. (secretar Emil Dăra), ti­ lor, Ladislau Feddranici, prim- zilele trecute o expoziţie filatelică. Ex­
s-au făcut recomandări valoroase nă şi din cercetările făcute în întrea­ Evacuarea apelor nerii de la T.R.C.H. Brad, duo o sus­ secretar al Comitetului orăşenesc Adunarea festivă a fost deschi­ poziţia a fosl organizată din iniţiativa
privind agrotehnica acestei culturi şi. ga ţară rezultă că pierderile provocate ţinută acţiune de strîngere a fieru­ să de tov. Maria Creţu. Despre cercului filatelic din oraşul Deva şi
soiurile care trebuie folosite. Supra­ de ger sînt mici iar densitatea norma­ de pe semănăfuri lui vechi. In luna februarie ei au co­ Deva a! P.M.R., Ion Irimie, preşe­ însemnătatea zilei de 8 Martie a direcţiei regionale P.T.T.R. Ea cu­
feţe întinse au fost însămînţate cu lă a plantelor, este asigurată în toa­ lectat şi predat Ia I.C.M. din Brad, a vorbit tov. Elena Borza. prinde scrii diferite de mărci poştale
griu în arături adinei de vară sub te zonele agricole. Chiar .si orzul de Prima şi cea mai de seama mă­ ‘căntifatea de '2.230 kg. fier vechi, dintele Comitetului executiv al din ţară şi de peste hotare.
care s-au aplicat cantităţi însemnate toamnă, care este mâi puţin rezistent sură care. trebuie luată.in priffiă.vavă După conferinţă, un gru.p de fe­
de îngrăşăminte. De asemenea, la !a ger decît griul şi secara, a avut pu­ este evacuarea apei de pe semănă­ k Sfatului popular al oraşului re­ mei au prezentat simpozionul pe
însăminţările de toamnă Ji-au folosit ţin de suferit, tar puterea lui mare turi. Aceasta se face prin orice mij­ tema „Pentru tovarăşele noastre".
soiuri de înaltă productivitate, cores­ de înfrăţire din primăvară va com­ loace — şanţuri de scurgere, puţuri Dorind să participe şi ei la acţiu­ gional Deva, Marin Creţ», vice­
punzătoare condiţiilor locale. Prin pensa micile pierderi din timpul ier­ absorbante etc. Eliminarea apei care nea de a trimite oţelarilor bunedo- Participanţii la adunare au vi­
munca harnică a oamenilor muncii nii şi se vor pulaa obţine recolte bălteşte este necesară pentru a per­ ren> cit mai mult fier vechi, tinerii preşedinta Comitetului regional
din agricultură s-a reuşit ca 80 la bune. mite accesul oxigenului de care plan­ din satul Băcia an slrîns numai în- zionat în continuare filmul so­
sută din suprafeţele cu griu şi orz tele au întotdeauna nevoie, chiar şi tr-o singură zi pesta 3.500 kg. In a! femeilor Florica Oprea, pre­ vietic „Casa de ia răscruce".
să se însămînteze în epoca optimă, Precipitaţiile căzute la sfârşitul in timpul iernii cînd funcţiile lor fruntea acestei acţiuni s-au situat cir.
adică pînă la 20 octombrie. Datori­ toamnei şi în iarnă au mărit în toa­ Stoica Cornel, secretarul Comitetu­ şedinta Cc.iu.-do.Vui orăşenesc al
tă acestei preocupări, precum şi fap­ te regiunile rezerva de apă din sol. vitale sint încetinite şi cu aiît mai
tului că în toamnă, cu excepţia zo­ lui comunal U.T.M,, tinerii colecti­
nelor din vestul ţării si o parte mult primăvara, cînd căldura le re-
din cîropia Transilvaniei, condiţiile vişti Drijman Petru, Muntean Silvia.
deşteaptă Ir viată. îngheţurile din

climatice au fost favorabile, semă­ Astfel, în majoritatea regiunilor, can­ ultimele zile au făcut ca in multe Moldovan Dori şi alţii. Colectarea
năturile au răsărit bine. In cursul lu­
nii noiembrie, vremea a fost umedă tităţile totale de precipitaţii căzute în locuri pericolul de asfixiere a pian- tieiului vechi continuă.
s; caldă, lucru care a favorizat^ o toamnă şi .iarnă totalizează 150-250 (Continuare in pag. 3-a)
bună germinare şi înfrăţire a griu­ mm. şi chiar mai mult. In cîmpia de TOREK GAVRILĂ
corespondent

¦nmumecm*

COOOOOCOOOOOOOOOCOOOOCOOOOOOOOCQOOOCOOGGOOOOOOQO MAISTRUL - LA ÎNĂLŢIMEA
MISIUNII ÍN C R ED I NŢATE
8

î Pentru sporirea

\prodacţiei de fontă

QOOOOOOOocoocooc oooocooc ooooocoo OOOOOOOQOOOCOOOO iăşurare a procesului de producţie organizaţiei de partid, trebuie să fo­
este necesar să avem maiştri care losească toate mijloacele de care
Autoritate şi prestigiu să se bucure de autoritate şi pres­
în rîndulmuncitorilor tigiu in rîndul muncitorilor. Iar pen­ dispune.
tru a ajunge aici conducerea tehni- GHEORGHE ROMAN
co-administrativă, sub îndrumarea
şeful secţiei a H-a furnale a C.S.
Hunedoara

Maistrul furnalist este acela care ţiei nu da niciodată dispoziţii peste C o la b o ra re m a i s trîn s ă

conduce întregul proces tehnologic : maiştri, ci numai prin Intermediul c u şefii d e e c h ip ă
urmăreşte buna iuncţionare a agre­
gatului, se îngrijeşte ca încărcarea lor. Procedînd în felul acesta noi am
lui să se facă Ia nivelul corespunză­ creat toate condiţiile pentru ca mai­ Sarcina noastră, a muncitorilor de buţie mai substanţială la sporirea
tor şi conform reţetei, descărcarea ştrii să fie cu adevărat conducătorii la încărcare, este de a asigura în­ producţiei de lontă.
să se facă la timp, reglează tempera­ ENACHE STOICA
tura aerului cald, organizează mun­ direcţi ai procesului de producţie. cărcarea corectă a furnalelor con­ şef de echipă la încărcare, secţia Strungarul losif Contraş lucrează Ia strungăria de cilindri a laminorului de 650 mm a
ca oamenilor din brigadă, asigură Cit priveşte celălalt aspect, a) pre­ form reţetei şi instrucţiunilor tehno­ C. S. Hunedoara. El îşi depăşeşte planul în fiecare lună cu 25-30 Ia sută, executînd numai lucrări
aprovizionarea acesteia cu toate ce­ I-a furnale, C. S. Hunedoara de bună calitate.
le necesare. Mai plastic vorbind, gătirii lor profesionale, aş vrea să logice. In muncă siutem îndrumaţi dc
maistru) este suiletul producţiei. arăt în primul rînd că ia secţia II-a maiştrii Gheorghe Gbişă şi Octavian
furnale avem numai maiştri cu pre­ Grecu Ei ne-au ajutat de multe ori
Pentru a-şi putea respecta aşa cum gătire corespunzătoare. Şi tlecare se să ne organizăm mai bine lucrul în
se cuvine toate atribuţiunile, el are străduieşte să-şi completeze mereu echipă şi s-au străduit să ne apro­ S T B R I I E 71 SI 5L IE
nevoie de multă autoritate şi presti­ cunoştinţele. Aşa se race că unii vizioneze la timp cu cele necasare.
giu. Şi acestea şi le poate dobindi dintre ei cum sint. Gheorghe Cismaş, Dar au existat si perioade cînd aju- 5
prinlr-o pregătire profesională te­ Victor Pali şi Pruncise Şvaicotă au ioiul lor n-a fost pe măsura posibi­ A u în c e p u t s e m ă n a tu l (ntîfmre a eleviicr cu un Erou al Muncii Socialiste
meinică şi prin ielul de a se com­ *
porta cu cei pe care-i conduce, iar *
apoi prin încrederea pe care i-o a- adus îmbunătăţiri preţioase in pro­ lităţilor şi a necesităţii producţiei. Corespondenta ziarului nostru, Iov. Silvia Toma, ne informează că Din iniţiativa organizaţiei. P.M.R. avute cu oţeluri din U.R.S.S., R.P.
cordă conducerea secţiei sau secto­ cesul tehnologic. Prin urmare, mai­ Şi aceasta, din motive neîntemeia­ in ziua de 7 martie, colectiviştii din Bretea Muresană au început semă­ de la Şcoala medic „J.A. Komens- \
rului în care lucrează. La secţia U-a ştrii secţiei noastre sînt capabili să te. Spre exemplu. în cursul lunii fe­ natul ovăzului. In ziua respectivă, numai cu atelajele gospodăriei, ei an ky“, .în ziua de 6 martie 1963, s-a or­
furnale, spre exemplu, maistrul este dea orice lămurire muncitorilor din bruarie, nu s-a putut asigura o în­ executat semănatul pe 6 ha. Pînă luni, II martie, semănatul ovăzului Chineză şi din alte ţări. v
obligat să gospodărească cu cea mai va fi terminat pe întreaga suprafaţă (15 ha.). ganizat o inlîlnire a elevilor cu Iov.
mare grijă fondul de salarii. De ai< i subordine şi să-î ajute aşa cum se cărcare corectă a furnalelor pentru După ce utcmişlii şi pionierii au
reiese că el planifică necesarul do La efectuarea acestei lucrări s-au evidenţiat colectiviştii Reinus La- Ştefan 7ripşa, Erou al Muncii So­
posturi, concediile, zilele libere a <• cuvine pentru a-şi spori realizările. că n-a existat o preocupare sufi­ zăr, Damaschin Zbengan, Gaşpar Popa şi Mihai Stoienescu. cialiste. dăruit tovarăşului Tripşa flori şi o
muncitorilor, răspunde de pontaj,
de respectarea disciplinei muncii. Uti sprijin preţios ln munca de cientă din partea tov. Grecu pentru cravată de pionier a avut loc un
Decj, nu se face nici o angajare fă­ creştere şi întărire a autorităţii mai­ repartizarea judicioasă a cocsului pe
ră avizul maistrului. De asemenea, ştrilor l-am primit din partea orga­ agregate. Cel mai mult a suferit din In faţa a peste 300 de elevi şi frumos program artistic pregătit dc
fără avizul lui, nu se aprobă nici o nizaţiei de partid. Ea a venii cu această cauză furnalul nr. 4, cars a
cerere de concediu sau învoire, ln măsuri preţioase pentru întărirea înregistrat un număr mare de ore de j Ai Vli-lea concurs al artiştilor am atori cadre didactice, Ştefan Tripşa a către elevii, şcolii.
plus, maistrul este acela care tace răspunderii, i-a ajutat să lichideze mers redus. Neajunsul putea fi evi­
propuneri pentru stimularea sau cu lipsurile ce le manifestau ln con­ tat in bună măsură dacă maistrul ar vorbit despre situaţia industriei din PETRE BORA’ ,
sancţionarea celor vinovaţi pentru ducerea procesului de producţie şi fi colaborat cu şefii de echipe. Or, ţnra noastră în trecut şi acum. El
anumite greşeli sau deficienţe. respectarea disciplinei muncii, i-a în această direcţie, tov. maistru Gre­ De curând, pe întreg cuprinsul telor şi cooperativelor meşteşugă­ a reliefat munca de educare a ti­ MIRON SIMEDREA
îndrumat să-şi îmbunătăţească baga­ cu mai are încă lipsuri. larii a începui să se desfăşoare cel reşti cuprinzind peste 22.000 artişti nerei generaţii ce se desfăşoară în elevi anul V,
In afara celor amintite, mal ire- de-a! Vll-lea concurs artistic al amatori. De asemenea, în concurs fabricile şi uzinele noastre.
buic adăugat că Ia noi maiştrii sini jul de cunoştinţe profesionale şi să Desigur, exemple din care să re­ formaţiilor de. amatori. Brigăzi ar­ s-au înscris aproximativ 1.780 so­ Meci amical *
obligaţi să participe la toate consfă­ contribuie la educarea muncitori­ iasă urmările lipsei de colaborare tistice de agitaţie, coruri, echipe de lişti vocali, dansatori şi instru­ Vorbind despre noile condiţii de t
tuirile de producţie şi la şedinţele lor prin exemplu) personal. Orga­ s-ar mai putea da atît la tov. Greou, dansuri populare, tarafuri, orches­ mentişti. Dintre artiştii amatori La prima evoluţie din acest an t
operative zilnice şi răspund de tra­ tre sentisimfonice, ca şi alte genuri participanţi, 3.521 sînt. membri în munco, ale oţelarilor el a relatat şi in faţa spectatorilor din Deva, e-
ducerea în viată a măsurilor ce se de formaţii artistice. însumind mii cele 472 brigăzi artistice. despre schimburile de experienţă cliipa Minerul nu a lăsat cca mai î
propun cu aceste ocazii. Şi, ceea ce-J şi mii de artişti amatori, solişti vo­ bună impresie. In faţa formaţiei
foarte important, conducerea sec­ nizaţia de sindicat la rîndul său i-a cit şi la tov. Cbişă. Tov. Chişă insă Soda din Ocna Mureş, ţinînd sea­
antrenat într-o însufleţită întrece­ mai are un cusur. Uneori vine la cali, dansatori şi instrumentişti au

re socialistă, pentru sporirea pro­ .serviciu în stare de ebrietate şi dă meat în aceste zile scena primei Consfătuire cu crescătoarele de păsări
ducţiei, îmbunătăţirea calităţii fon­ dispoziţii ce nu se pot executa. faze de concurs, cea intercomunală,

inlerîntraprinderi şi intercoope.ru- Zilele acestea, la zenlarea referatului pri- muncească cum au în- ma că în primul meci jucat în de­ t
tei şi reducerea consumurilor speci­ Consider că cei doi tovarăşi mai­ G.A.C. Soimuş, raionul vind creşterea păsări- văţat Ia cercul avicol plasare realizase un scor alb, se *
tive.

fice. In felul acesta ei s-au simţit ştri ar putea să ne ajute mai mult. In regiunea, noastră, ¦la acest Ilia, s-a organizat o lor în G.A.C., de către şi să depună toate e- sconta ca Minerul să obţină un re­
pe deplin mobilizaţi la lupta pentru Printr-o colaborare mai strînsă cu concurs, organizat în cinstea celei consfătuire cu crescă­ ing. Maria Bota, mai forturile pentru dezvol-
realizarea şi depăşirea sarcinilor de şefii de echipă şi o comportare dem­ de-a XX-a aniversări a. eliberării toarele de păsări din mulle crescătoare de tarea sectorului avicol !zultat mult mai bun. Deficitară însă
plan, alături de întreaga masă dc patriei de sub jugul fascist, parti­ gospodărie, la care au păsări printre care Ma- al G.A.C.
nă ei ar putea înlătura multe din la o serie de capitole, echipa Mine­

furnalişli. deficienţele, ce-şi,fac ,Ios pe terenul cipă circa 1.260 formaţii artistice participat peste 60 de ria Moise şi Maria MARIA CERCEA rul a fost Ia un pas de a părăsi
ale aşezămintelor culturale, sindica­ colectiviste. După pre- Maier s-au angajat să corespondentă
Deci, pentru o cit mal bună «Ies- de încSraare şl ar aduce o ,(contri­ terenul învinsă. Scor final 2-2. I