Page 33 - 1963-03

PAG. 2
»BMJIBB
Să intensificăm ritm u l
egătirilor în legum icultură !
Potrivit prevederilor planurilor de
producţie, în acest an gospodăriile
agricole colective din regiunea noa­
stră vor cultiva legum e şi zarzava­
tu ri p e o s u p r a f a ţă d e 2.200 lia.
P e n tru a obţine producţii sporite şi
'a c o n trib u i la o m a i b u n ă a p ro v iz io ­
nare a oam enilor m uncii cu legume,
unităţile agricole au stabilit o serie
de m ăsuri m enite să ducă la lărgirea
sorlim î'ntelor şi la sporirea conside­
r a b il ă a p r o d u c ţi e i la lie c la r. I n t r e s a r e , p r e c u m şi î n t r e p r i n d e r i i n r. 12
•aceste m ăsuri u n loc im portant îl de apro v izio n are din Sim eria care
ocupă utilizarea raţională a răsadni­
ţelor şl a terenului prin extinderea
suprafeţelor ocupate cu culturi succe­
sive şi intercalate.
Paralel cu extinderea suprafeţelor
ce v o r ii cu ltiv ate cu diferite so rti­ p e n tru rid icarea producţiei la ha.,
m ente de legum e, legum icultorii s-au alături de pregătirea terenului, o
pieocupat îndeaproape de aplicarea
m etodelor înaintate .penlru creşterea
producţiei pe unitatea de suprafaţă.
In această privinţă num eroase gos­
podării colective au obţinut succese
de seamă.
In acest an, pe baza experienţei
dobîndite şi avind sprijinul specia­
liştilor, m ajoritatea gospodăriilor
colective au pus baze tem einice pro­
ducţiei de legume. Pentru introduce­
rea şi aplicarea în practică a m elo-
ctelor în ain tate d e lucru, în u n ită ­
ţile agricole care cultivă legum e pe
•suprafeţe întinse au fost organizate
cercuri legumicole, iar un num ăr
în s e m n a t de b rig ad ieri şi le g u m ic u l­
to ri a u fost şco lariza ţi la diferite
c u rsu ri. D e -asem enea, la c o n sfătu i­
rea pe regiune cu legumicultorii, li­
m ită în luna februarie, a fost popu­
larizată pe larg experienţa unităţi­
lor fruntaşe in obţinerea de produc­
ţii rid ic a te d e le g u m e şi s-au sta b ilit
m ă s u r i l e c e v o r fi l u a t e p e v i i t o r î n
acest scop.
Intre m ăsurile preconizate a se lua
pentru dezvoltarea continuă a legu-
m icu ltu rii, un loc im p o rta n t îl o c u ­
pă extinderea suprafeţelor am enajate
pentru răsadniţe, In această direcţie
o bună .preocupare au avut-o condu­
cerile gospodăriilor colective din V i­
nerea, O ard a de Jos, Teiirş, A lba
Iulia.. Sebeş, O ră şl ie şi altele, u n d e
•s-a p r o c u ra i din tim p m a te ria lu l l e m ­
n o s n e c e sa r 'şi s-au c o n fec ţio n a t în
-ateliere proprii tocuri pentru s u p ra ­
feţe însem nate de răsadniţe.
N u toate unităţile acordă însă
atenţia cuvenită am enajării suprafe­
ţelo r d e ră sa d n iţe p lanificate. La
'G.A.C. din M iceşti, de pildă, din
4.407 m.p. răsrlan ile riu s-au p re g ătit
p in ă a cu m d e c iţ circa 1.000 m.p. In
această direcţie silit răm ase în urm ă
si gospodăriile colective din Vintul
de Jos. Pricaz, Şibot etc. Ga urm are,
ne întreaga regiune s-au am enajat
d o a r 40, la s u tă d in s u p r a f e ţ e le de
r-ăsWlnife. p lan ificate. A c es t lu cru a
.făcut ca şi însăm in tările în ră sad n i­
ţe să fie întârziate. Potrivit dalelor
c o m u n ic a te C o n siliu lu i agricol <reg:o-
' nai pînă la 4 m artie, s-au insăm in-
l-iil m a i p u ţ i n d e 20:000 m .p . c u l e ­
gum e timpurii.
P r i n l r - o m u n c ă m a i s u s ţ i n u t ă , -vn-
lorificfnd toate re su rse le ’ de m ate­
riale şi posibilităţile de care dispun,
iiTiitălile ag rico le p o l şl treb u ie /să
intensifice ritmul de confecţionare a
tocurilor pentru răsadniţe, de am e­
n ajare a p atu rilo r calde şi însă m in ­
tă rea culturilor timpurii.
U n f a c t o r i m p o r t a n t d e o a r e d e ­ Era un copil energic, căruia
p i n d e în b u n ă m ă s u r ă s p o r i r e a p r o ­ ii plăcea să alerge, să zbur­
d u c ţ i e i d e l e g u m e e s t e i r i g a r e a . F a t ă de la wn loc cu alţi copii. La
d e a n u l t r e c u t s -a p r e v ă z u t e x t i n ­ grădiniţă învăţa bine şi recita
d e r e a s u p r a f e ţ e l o r a m e n a j a t e p e n t r u frumos. Era insă cam neastâm­
i r i g a r e e u î n c ă /620 b a. 'P în ă a c u m părat. Mama lui i-a vorbit de­
in s ă , a c e s t e i a c ţ i u n i n u i s-a a c o r d a t seori despre şcoală, despre cărţi,
p r e a m a r e a te n ţ i e . D e p ild ă , la G .A .C . despre colectivul mare de elevi,
din Miceşti mai trebuie curăţat ca- i Petrişor se bucura sincer la ghi­
Cum alcătuim repertoriul
form aţiilor artistice de am atori
Eficient« activităţii c u itu ral-artisti-
ee p e «are o d es U ş o a ră a rtiştii a-
m atori este determ inată, în primul
rând, de criteriile care stau la baza
alegerii în repertoriu a celor m ai re­
prezentative şi adecvate lucrări, lite­
rare, m uzicale şi coregrafice.
Se .poate afirm ă că, în regiunea
noastră, datorită preocupării organe­
lor şi organizaţiilor de partid,
m uncii de îndrum are desfăşura­
te de acestea, conţinutul re-
p e r t o r i i l o r f o r m a ţiilo r a r ti s t i c e d e a- bu in d prin sp e c ta co le le p re z e n ta te la
m alori este bine orientat. Brigăzile
artistice de agitaţie au devenii p u ­
ternice m ijloace de popularizare a
rezultatelor obţinute, de mobilizare
a oam enilor m uncii la îndeplinirea
sarcinilor trasate de partid, formaţiile
da teatru, cu ajutorul unui fond dra-
| m alic din ce în ce mai b o g a t şi v a ­
riat, s-air afirm at tot m ai mult, unele
dintre ele fiind prem iate în în trece­
rile republicane; corurile si form a­
ţiile instru m en tale au ales în re p e r­
toriile lor p iese c o ra le si m uzicale
reprezentative, cu un conţinut bogat;
form aţiile de dansatori contribuie din
plin la v a lo rifica rea tradiţiei p o p u ­
lare. Intr-un cuvinl, prin conţinutul
actual, deosebit de v aloros si form ele
variate ale muncii cullural-arlistica
s e r e a l iz e a z ă u n p r o c e s i n te n s d e e-
ducatie socialistă a maselor.
Conţinui şi eficienţii
Dintr-o analiză atentă a activităţii
u n o r form alii artistice din re g iu n e -se
pot desprinde învăţăm inte preţioase
pentru toate conducerile unităţilor
c u ltu rale. C a litatea în p ro d u c ţie la
Com binatul siderurgic hunedorean a
constituit o problem ă care a stat în
atenţia clubului „Siderurgistul" din
H unedoara. Pentru a veni în spriji­
nul rezolvării acesteia, coleelivnl de
& iwo}ns î n r e p e r t o r i u p ie s a
DRUMUL SOCIAtlSM tfl Nr. 2551
M E WfflfâEEEE Spectacolul elevilor <G» SE N SOI A
¦A * \ m Nu de mult, elevii Şcolii me­ cu obiectivul cine'matogriT-
dii din Ilia au prezentat în sala
Casei raionale de cultură un fru­ (12adio ful „Al. Sarda ‘ : Lupiîii 29 îi»
mos spectacol. Cîntecele prezen­
tate, recitările, piesa de teatru, nem.atogra.ful ,.7 N o ie m b r ie ''A L ­
dansurile, precum şi programul
brigăzii artistice de agitaţie, in­ 10 M A R T IE 1963 BA IU E lA : Mirajul — cinema­
titulat „De prin clase adunate,
naiul pentru irigare pe o lungim e claselor din nou cîntate“, s-au P ro g ra m u l I: 6,00 M elo d ii p o p u ­ tograful „Victoria" : Din toamna
de 3.000 m. O situaţie a se m ăn ăto are bucurat de apreciere unanimă*
se întâlneşte în m ajoritatea gospodă­ La reuşita spectacolului ait con­ la re r o m î n e ş t i ; 7,10 C o n te r t d e pină in primăvhră — cinematogra­
riilor colective care şi-au propus tribuit ’ în mod deosebit elevii
să iriga cu •ajutorul niolopom pelor Rodica Farcaş, Mihai Dobrean, d i m i n e a ţ ă ; 8,10 Ş c o a la şi viaţa,- ful „23 August"; SEBË$ : Bala­
sau prin gravitate suprafeţe însem ­ Maria I-Iefbei, Virgil Vlad, Mioa­
nate de grădină. In scopul de a p u ­ ra Olteanu şi mulţi alţii, 8.30 C î n t e c e şi j o c u r i p o p u l a r e da husarilor — cinematograful
tea asigura irigarea unor suprafeţe
tot m ai întinse, sarcini de seam ă re ­ r o m în e ş ti; 9,00 M uzică de e stra ­ „ Progresul" ; Pe cărările junglei
v in O R:P.O.T. care treb u ie să în ­
tocm ească la timp proiectele n ece­ d ă ; 9,30 T eatru la m icrofon pén- — cinematograful „M. Sădovea-
tţru copii „T ain a şarpelui cu nu“ : ORĂŞTIE • Contele de Mon­
p é n e " ; 10,30 F o rm aţii artistice de te Cristo — seria ll-a — cinema­
am atori în studiourile n o a s tre ; tograful ,.V. Roaită“ ; Omul nu. se
11.00 P ro g ra m p e n tru oam enii predă — cinematograful ..Flacă­
m u n e i i d e p e o g o a r e l e p a t r i e i ,• ra" ; H A J E G : Prietenul nostru co­
V. BOROANCĂ corespondent 11.30 V o r b e ş te M o s c o v a ; 12,00 mun — cinematograful „Popular" ;
M u z i c ă din o p e r é c e r u t ă d e a s ­ BRAD ; Flăcări şi flori — cinema­
trebuie să se intereseze mai îndea­ Tehniciană Elisabela Benfe şi c u lt ă to r i ; 12,30 M e lo d ii din fil­ tograful „St. roşie" ; LONEA :
proape ca toate unităţile să prim eas­ operatoarele Lucrefia Jampa şi
că la timp m otopom pele şi ţevile Florica Gherman de la G.A.C. m e ; 13,10 D e to a te p e n tru to ţi; Casa de la. răscruce — cinemato­
necesare pentru irigaţii. ¦ Sebeş, in sala incubatoarelor,
14.00 M u zică p o p u la ră rom îueas* grafid „Minerul": TEÎU S ¦' Omul
Se ştie că o condiţie holărîtoare
c ă 1 4 ,4 0 I n t e r p r e ţ i ¦d e m u z i c ă de lingă tine — cinematograful
u ş o a r ă ; 15,44 N o i în re g istră ri de „V. Roaită" ; Z L A T N A : Cinci :i!c
muzică populară rom înească • rea­ şi cinci nopfi — cinematograful. S
|
liz a te în stu d io u rile n o a stre ; 16,15 ,,Muncitorul“ ; l LIA : M-'am sain- J
constituie şi fertilizarea solului. Dacă O rchestre de muzică uşoară ; ral dc căsnicie — cinematograful
în această direcţie, unele unităţi,
cum sînt gospodăriile colective din jfiforii scriu ilarului—organele în drept răspund 16,40 J o c u r i p o p u l a r e r o m î n e ş t i ,• ..Gh. Doja" : APOLDUL DE SUS:
Orăştie, V inerea, Sebeş, Sibot, au ob­
17.00 D in v iaţa satelo r p a tr i e i ; Permisie pe fiirm — cinematogra­
18.00 V a lsu ri, 18,30 P ro g ra m e do ful ¦„23 August“.
ţinut rezultate bune, (ingrăşind su­ T. LĂZĂRESCU-Orăşlie: Uniu­ tate şi comportare necuviincioa­ stituţii au fost aprovizionate cu r o m a n ţ e ; 19.35 M elodii... m e lo ­
prafeţele destinate legum iculturii în nea regională a cooperativelor de să faţă de cetăţeni au fost luate combustibil suficient şi că acti­
toam na anului trecut sau în iarna consum ne comunică că sesiza­ măsuri disciplinare împotriva sa­ vitatea lor se desfăşoară în con­ dii — em isiune de m uzică u şo a ­ (B u le tin
acestui an), sini însă şi gospodării rea dv. cu privire la lipsa unor lariatului Jurcă Mircea de la ghi­ diţii normale. m e te o ro lo g ie
colective care se preocupă m ai puţin articole de papetărie de la li­ şeul de mesagerii. ră ro m în ească > 20,00 T eatru k
de fertilizarea solului. A şa stau lu­ brăria din Orăştie este justă. I. PAŞTIU-comuna Geoagiu-Băi,
crurile la G.A.C. din Pricaz, O arda Pentru rezolvarea celor semna­ T. LUCA-Brad: Scrisoarea dv. raionul Orăştie: Comitetul exe­ m ic r o f b n : „ C a n d id e “ ; 21,12 M u ­
de Jos, M iceşti, Alba Iulia şi altele, late au fost luate măsurile cuve­ a fost trimisă Comitetului exe­ cutiv al Sfatului popular al ra­
unde nu s-a ferlilizat pici m ăcar ju ­ nite. O mare parte din articolele cutiv al Sfatului popular al ora­ ionului Orăştie ne informează că zică de dans.
m ătate din suprafaţa destinată gră­ lipsă au fost recepţionate şi li­ şului Brad. Acesta ne informea­ situaţia este aşa cum aţi arăta*
dinii de legum e. D at fiirid faptul că vrate librăriei. ză că dv. aveţi dreptate şi că în t-o dv. Instalatorii dc la I.G.O.
timpul este nrielnic, iar unităţile consecinţă s-au luat măsuri pen­ Alba Iulia, care execută lucrările
agricole dispun de însem nate canti­ I. ROCIAT-comuna Sarmisege- tru lărgirea drumului de acces. de electrificare ale satului Ren- (®? ( t a i t a PENTRU 24 ORE
tăţi de în g răşăm in te nefolosite, se tuza, raionul Haţeg : In urma se­ ghet, au favorizat pe unii cetă­
impune luarea de m ăsuri pentru fer­ sizării dv. întreprinderea regio­ F. DIONISIE-conuma Cioara, ţeni în detrimentul altora. Faţă 10 M A R T IE 1963 V rem e sch im b ăto are cu cerul
tilizarea unor suprafeţe cit mai în ­ nală de transporturi auto a luat raionul Orăştie: In scrisoarea de dc această situaţie au fost luate
tinse de grădină. A lături de în tre­ măsuri pentru ca autobuzul clc răspuns Uniunea raională a coo­ măsurile cuvenite pentru a se DEVA Duelul — cinematogr'a- mai m ult n o ro s ziua şi că în se ­
prinderea acestor acţiuni este nece­ pe ruta Deva-Haţeg-Zeicani — să perativelor de consum din Oră­ înlătura lipsurile semnalate. lul „ Patria" ; HUNEDOARA :
sar să fie acordată atenţia cuvenită ştie ne comunică că înlr-adevăv Moartea are o fufă — cinemato­ ninări noaptea, izolat în regiunea
procurării şi pregătirii sem inţelor do nu mai întîrzie, înlocuind auto­ la magazinul mixt din Tărtăria A. BOGA-comuna Teliuc, ora­ graful „Victoria" ; S I M E R I A :
legum e, verificării ulilnfelor ce se buzul vechi cu un altul cu stare s-au manifestat unele deficienţe. şul regional Hunedoara: Găsind Telefonista — cinematograful de m unte se v o r sem nala ploi
folosesc la lu c ră rile in g rădină, p r o ­ tehnică corespunzătoare. In ce Vechiul gestionar a fost schimbat justă sesizarea dv. Direcţia re­ „/. Pinlilic" ; P E TR O ŞA N I: Omul
curări: preselor penlru confecţiona­ priveşte introducerea unui auto­ gională P.T.T.R. ne-a informat că slabe. T em peratura staţionară ;
rea g hlvecelor n u tritiv e etc. şi s-au luat măsuri ca cel nou pentru lipsurile semnalate facto­
buz pe ruta Haţeg-Ohaba de sub să respecte orarul de funcţiona­ rii Paula Gramatic şi Ilonca Ion z iu a v a fi c u p r in s ă in tr e 4 -6 şi
In scopul ducerii la îndeplinire a Piatră, s-a cerut aprobare la re şi să se comporte cuviincios au fost sancţionaţi cu „Mustrare
acestor sarcini. organizaţiile de cu cetăţenii. scrisă". Penlru revista şi ziarul + 12 g r a d e i a r n o a p le a in tr e o
p a rtid şi specialiştii d in 1G.A.C. •v o r D.G.T.A. pentru deschiderea tra­
trebui să depună eforturi susţinute, seului Baru Mare-FIaţeg care va A. DOBRQTA-comuna Poiana, neservite s-au făcut abonamente şi — 6 grade. V int m oderat cu
îndrum înd mai îndeaproape m unca le­ deservi şi cetăţenii din Ohaba.' raionul Sebeş: Sesizarea dv. pri­
gum icultorilor pentru aplicarea în vind lipsa de lemne la dispensar în contul lor, Dc la mină ni se intensificări din vest.
practică a m etodelor înaintate, pentru C. CORNEL şi I. TUDOR-Deva: şi casa de naşteri a fost justă.
valorificarea mai deplină a rezerve­ Direcţia regională P.T.T.R. ne Organele raionale ne comunică comunică că au fosl luate ma­
lor existente. comunică că sesizarea dv. a fosl că au luat măsuri şi aceste in­
întemeiată. Pentru abateri repe­ suri şi ziarele se difuzează zil­ t ----
nic fără înlirzierc. >
ţ ÎN TR E PRINDEREA REGIONALĂ i«
»
!DE ELECTRICITATE - H U N EDOARA î<\vi
| cu sediul în Deva, str. G. Enescu nr. 39 \i
\ anunţă ocuparea prin s
\
! CONCURS V
î a urm ătoarelor posturi : s
H un post de m aistru principal \
| # patru posturi de m aiştri în spe-
{ c ia lita te a : c e n tra le staţii şi re ţe le elec- sV
j trice. \Í
s
C U M IN STR U IM Şl E D U C A M T IN E R E T U L Ş C O L A R s
s
ţ
ss
Condiţiile de admitere sînt cele prevăzute de H.C.M. in ss
\ vigoare.
E s t e © a r e JP e i v I ş © i* v I i i o v a i ?
! Concursul se va ţine în ziua de 4 aprilie 1963 Ia sediul 3st
' întreprinderii.
Pelrişor venea ele la şcoală. dul că avea să înveţe să scrie, să \
Pe miini era plin de cerneală, citească. Nu era zi în care să picioare, şi-a spus numele şi a prins de învăţătoare urcindu-Se j înscrierile se fac pînă Ia data de 25 martie 1963.
pantalonii îi erau pătaţi. Alerga nu întrebe : „Cind se deschide aşteptat. Dar n-a fost întrebat, pc calorifer. Cind copiii s-au în* V
după un alt copil să-l murdă­ şcoala ?". ci apostrofat: | Informaţii suplimentare pot fi cerute serviciului orga-
rească. Icrs din recreaţie, învăţătoarea | irizarea muncii din cadnil întreprinderii. I
A venit şi ziua mult aşteptată. — A ! Tu eşti G. Petrişor ca­ l-a certat in faţa clasei:
— Nu-i frumos, Petrişor! îi Cind s-a văzut îmbrăcat în uni­ re bătea-i pe copii la grădiniţă ? i
spun. formă, cu ghiozdanul în spate, a Am auzit de tine că eşti rău... — Tu eşti cel mai rău din
fost \ în Ir-adeVăr clasă, nu-i aşa copii ?
— Şi ce dacă nu-i frumos ? Eu In Petrişor s-a prăbuşit ceva.
sînt un copil rău, aşa zice .to­ fericit;. In prima Şi copiii au răspuns în cor
varăşa învăţătoare,.aşa spune, şi zi a /primit şi Copilul a tăcut ,,!)a ,. Şi in fiecare zi „eşti rău",
mămica. -„eştjfcel mai râu copil din cla­
maniialele şcola­ şi s-a aşezat ÎH să", „Nu mai ştiu ce să mă lac
Am rămas surprins. Felul în
care mi-a răspuns acest copil din re. Ajuns acasă bancă. Şi acasă c.u tine" au curs asupra lui Pe-
clasa l-a, ca şi convingerea că e tri.şor. fatal, chemat mereu la
„un copil rău" au fost cu totul le-a scos, le-a pus a tăcut ostenta- şcoală, il batea, manta îl certă
neaşteptate. Oare să fie adevă­ într-una, iar copilul „cel rău"
rat ? Să fie oare Petrişor un co­ pe măsuţa rezervată lui şi le-a tiv. Şi-a făcut nu scotea o vorbă. Intr-o
pil rău ? privit îndelung ca şi cind ar fi dimineaţă Petrişor a refuzat să
vorbit cu ele. A luat apoi una tema, apoi a ie­ meargă la şcoală...
L-am cunoscut pe fiul lui P. G. din cărţi, aritmetica parcă, şi a
şit în curte. Oare Petrişor este rău ?
ou vreo doi ani în urmă. strîns-o la piept drăgostos. Lui Au trecut zile. Petrişor mvaţa N a lost oare privit prin
Petrişor i se împlinea visul. bine, dar uneori venea de ia prisma unor păreri preconcepu­
şcoală abătut. Intr-o zi latăl lui te ? A încercat învăţătoarea să-I
A doua zi învăţătoarea a stat a fost chemat la şcoală. „E rău. cunoască, să-i pătrundă în su­
flet ? Dar părinţii au spriji­
de vorbă cu fiecare elev ca să facă Se bate cu copiii. Sare prin cla­
să..." i s-a spus Acuzaţiile s-au nit-o ? Dacă o făceau, Petrişor nu
cunoştinţă. Fiecare şi-a spus nu­ soldat cu o bătaie nesăbuită clin ajungea „Ţapul ispăşitor" al cla­
sei, pentru că de orice abatere,
mele şi a fost întrebat despre partea tatălui. Petrişor a recu­ întotdeauna, numai el sc face
noscut totul, dar n-a scos o la­ „vinovat".
părinţi, despre ce a învăţat la
crimă şi nici n-a promis că nu SIMION POP
grădiniţă... Cind i-a venit rîndul, va mai face, pentru ca tot era
„lin copil rău".
Petrişor s-a ridicat emoţionat în
Altădată, la şcoală, a fost sur-
nedoara, în care un spectacol s-a re ­ Lvului, tradiţia artistică a form aţi­
petat în aceleaşi, condiţii timp de ei. c a p a c ita te a in stru cto ru lu i, in te r­
mai mulţi ani, pînă cind un interpret preţi, m atariale, o p erativ itate ele.
care juca rolul de copil s-a dezvol­
„ F e re stre d e s c h is e '1 de P a u l E verac. turnle treb u ie să fie şi a s ig u ra re a u- tat atît, incit nu a mai corespuns Form aţiile artistice a căror valoa­ ÎNTREPRIIIDE:REA 11/UNIE!11 1FEBEA 1
Spectacolul, care a adus m edalii de nor program e artistice diferite de la c erin ţe lo r rolului. La astfel de fo rm a ­ re a fost apreciată pc plan regional
argint întregii form aţii la finala ce­ o m an ifestare la alta. A ceâstă posi­ ţii interpreţii nu au m ai aco rd at in­ şi c en tral, au ţin u t se a m ă si d e acest raionul Brad
l u i d e - a l I l I - l e a F e s t i v a l b i e n a l „I. L. bilitate există num ai acolo unde ac­ teresul necesar realizării unor spec­ criteriu.
C arag iale“, s-a im pus în prim ul ririd tiv itatea este p e rm a n en tă şi unde ac­ tacole de calitate. Nici form aţia de aduce la cunoştinţă că în ziua de l aprilie 1963 orele G,
prin autenticitate. A celaşi fel de m e ­ tiviştii culturali caută noi texte, se dansuri populare din Dăbîca. prem ia­ împotriva formalismului se va ţine în localul întreprinderii un
dalii au o b ţinut artiştii am atori de frăm întă pentru găsirea unor forme tă în concursurile a n terio are nu a
la c ă m i n u l c u l t u r a l d i n S ă s c i o r i . A* noi, atractive, de prezentare. găsit form e noi de prezentare. Din experienţa de pînă acum se CONCURS
ducîiid în scenă piesa „M are meci poate afirma că încă m ai există for­ pentru ocupax-ea unui post de
!a C h iţă o a n i“ d e D o m in ic S ta n ca , c a re De pildă, în repertoriu! corului Ca­ V arietatea în alegerea repertoriu­ maţii artistice cu o activitate efem e­
dezbate problem e legale de ridicarea sei de cultură din A lba Iulia sînt in­ lui constituie un criteriu de seamă. ră, febrilitatea m uncii acesto ra fiind MAISTRU MINER PRINCIPAL
conştiinţei colectiviştilor, form aţia do cluse p e ste 100 de cîntece, d in tre care Ea con trib u ia în prim ul rînd la e- legată de perioadele de concurs. Aşa
teatru a dovedit m aturitate, contri­ am intim „Patria m ea d ragă“, „Brigă­ du carea spectatorului, la dezvoltarea se face că, uneori, num ărul form a­ Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute
zile co m u n iste“, „La g o sp o d ărie“, „In- gustului pen lru artă a m aselor largi, ţiilor active scade pe m ăsură ce ne de regulament.
m unca de culturalizare a maselor. v îrtita de la A lb a “ etc. C orul căm i­ la dezvoltarea posibilităţilor de inter­ apropiem de faza' finală. De exem plu,
nului cultural din Baia de Criş are în pretare a artiştilor amatori. la faza tntercom unală a festivalului Cererile însoţite de acte se vor înainta întreprinderii pînă
Pe linia acestei eficiente se înscriu rep erto riu „Te cînt p a rtid “, „H ora în b ie n a l d c t e a t r u „I. L. C a r a g ia le " , d in la data de 20 martie a.c.
şi c o le c tiv e le a rtis tic e de a m a lo ri de gospodărie“, „La jo c “, „Sub al păcii Pe măsura posibilităţilor lunile ia n u a rie -m a rlic 1962, au lu at
la căm in ele c u ltu ra le din G eo ag iu stindard“. In acelaşi fel se poale vo r­ p a r te 401 d e fo rm aţii te a tra le . Dar, j CASA DE ECONOMI] Şl CONSEMNAŢI»! j
(brigada de agitaţie), Dobra, Poiana bi şi despre coru rile cluburilor „Si­ Pentru a convinge şi m ai mult, in toam na aceluiaşi an, num ărul a-
(cor), A poldul de Sus, S îngătin (dan­ d e r u r g i s t u l “ d in H u n e d o a r a , „11 Iu n ie " m ă voi folosi de o discuţie purtată cestora a aju n s la mai puţin de ju ­ 1ad u ce la cunoştinţă depunătorilor că pentru a p u tea t
suri), d e la c lu b u rile sin d icatelo r din Călan, orchestra de m andoline a cu un interpret dintr-o form aţie de m ătate. Form aţii corale active în co n ­ p articip a la tr a g e r e a la sorţi pentru trim estru l II \
C.F.R. Sim eria (cor şi fanfară), uzina clubului din D eva ş.a. A ceastă v a rie ­ teatru a unui cămin cultural sătesc. cu rsu l ai V l-lea al artiştilor am atori 11 9 6 3 a lib retelor d e econ om ii cu dohîndă şi c îş t i- '
„ V i c t o r i a “ C a l a n (c o r), E. M . Lu- tate din punct de vedere tematic, d i n 1961 au fo s t 181, d a r în a n u l ,
p e n i (fa n fa ră şi d a n su ri), E. M. Pe- se m anifestă şi în practica form aţii­ — Ce piese aţi mai pus în scenă ? 1962 n u m ăru l lor a sc ă zu t cu p e ste guri în autoturism a, pot dapuna sa j co r» »lata s u n a \
trila (cor), I.C.S.H. şi U. M. Cugir lor de teatru din cadrul Com bina­ — N u d e m ult am interpretat pie­ 50. A c e a s t a d o v e d e ş t e că u n ii i n ­
(brigăzi de agitaţie), casele de cul­ tului siderurgiG şi întrep rin d erii de sa „Soarele a răsărit la m iezul nop­ structori şi conducători de unităţi \
tură din A lba Iulia (cor), B rad (tea­ construcţii siderurgice din H unedoa­ ţii". culturale se m ulţum esc cu aleg erea de
tru) şi altele. ra. La C.S .H ., f iin d m a i m u l t d e 10 — Altceva nou ? formă a unor piese teatrale, m uzi­ v n e c e s a r ă part3ic0ipmărairiţi®la atr. acg,e rine c, lupsîinvă. la data d e }|
formaţii de teatru, s-au putut pune — Da. „D om nişoara N astasia"? Dar, cale etc. p e n tru a face „faţă" con­
Din cele relatate piuă aici reiese în scenă piese ca „M ină de otel", ce faceţi cu m ontarea... d e co ru ri- cursului“.
interpreţi... Apoi în gospodăria colec­
că primul criteriu în alegerea reper-' „Logodna", care reflectă viaţa m unci­ tivă sînt pro b lem e care... In activitatea form aţiilor artistice
t o r i l o r d a a s t ă z i , „ L a s ’c ă v i n e N u ţ ă “ , — T o cm ai la a sta m ă g in d e s c şt fiecare spectacol trebuie să însem ne
loriilor este axarea conţinutului m un­ B ucuroşi de o asp eţi“, care reflectă eu. Dar dacă directorul de căm in a o verigă nouă în lanţul unei m unci
viata colectiviştilor, „D eşteaptă pă- făcut propunerea... continue. De fiecare dală, spectaco­
cii cn ltu ral-a rlistice p e cele m ai im ­ m i n t u l u i " d i n r e p e r t o r i u l c l a s i c , „NiT- lul cu o nouă lucrare muzicală, d ra­
la“, piesă din re p erto riu l sovietic etc. Tot aşa se poate spune despre u-
portante problem e polilico-economi- La LC.S.LI. s-au In te rp re ta t p iese ca nele căm ine culturale ale căror for­ matică, coregrafică, trebuie să m ar­
„O am en i care lac" şi „O am enii în-' m aţii corale vor cu orice preţ să cheze un pas înainte In m aturizarea
ce, legarea acestuia de ceea ce este ving", ce aduc în scenă aspecte din cînte pe patru voci, deşi num ărul artistică. Form alism ul duce la slaba
lupta comuniştilor înainte de 23 A u ­ c o r iş ti l o r n u d e p ă ş e ş t e c ifra d e 30. activitate, la scăderea valorii artis­
specific localităţii în care activează g u s t 1944, „ O ro lo g iu l K re m lin u lu i“ şi tice a m anifestărilor.
T rebuie co m b ătu tă şi practica unor
formaţia respectivă. „Cred in line" din repertoriul so­ unităţi culturale care se pretind prea Am relatat cîtev a m odalităţi de a
„mari" pentru a pregăti şi prezenta pune problem a alegerii celui mai bun
V a rieta tea vietic ,„Conu Leonida faţă cu reac- repertoriu. A ceasta, deoarece alcă­
spectacole cu brigada artistică de tuirea repertoriului trebuie să consti­
Un colectiv artistic trebuie să tină tiunea" şi „O no ap te fu rtu n o asă “ din agitaţie. A cest fenom en este spe­ tuie rezultatul unor frăm ântări co­
insă seam a şi de spectator. P re z en ­ cific în prim ul rînd la casele lective, care să ducă la spectacole
tarea în mod invariabil a unor spec­ repertoriul clasic, de cultură din reg iu n e şi la u- cu conţinut contem poran de calitate,
tacole duce pe de o parte la plic­ nele cluburi ale sindicatelor, excep-
tiseală, la îndepărtarea spectatorului, A n fost însă cazuri; cum s-a în- tînd Casa raională de cultură din HRNEST USKAR
şi pe de altă parte la plafonarea co­ H aţeg.
lectivului artistic; Iată de «e, în pre­ tîm plat ia Gasa d e feulţură d in Hu- metodist principal la Casa tegionalS
ocuparea conducerilor unităţilor cul- Prin posibilităţi înţelegem puterea
d e O rg a n iza re $i m o b iliz a re a «relee- ş. creaţiei populari