Page 34 - 1963-03
P. 34
DRUM SQCIAUSMU1UI Nr. 25<
PAG, 4
ULTIM ELE ULTIMELE ŞTIRI Greva m inerilor îraneexl
continuă
Refuzînd să răspundă ordinului de „Le M onde“ un activist sindical din
rechiziţie al guvernului, m inerii din bazinul Lorenei.
b a z in e le N o rd , P as-d e -C ala is şi L ore- G uvernul nu este însă de acoru nici cu
na au declanşat prim ul m are conflict revendicările m inim e ale greviştilor.
s o c i a l a i c e l e i d e - a V - a R e p u b l i c i — I n l o c d e 11 l a s u t ă , g u v e r n u l s - a
s c r i a z i a r u l “ L e, M o n d e “ d e s p r e g r e v a d e c l a r a t d i s p u s s ă a c o r d e ud s p o r al
m in ă rilo r a ju n s ă în a o p ta zi. A c e a s sa lariilo r d e n u m ai 5,77 la su tă. SI
tă g rev ă afectează un secto r care aceasta p e etape, pînă la 1 ianuarie
In tíln ire a c o n d u c á to rilo r P .C .U .S şi ai Sesiunea comisiei economice O .N .U . Convocarea unei sesiuni f u r n i z e a z ă C0 I a s u t ă d i n e n e r g i a n e 1964. D e o c a m d a tă g u v e rn u l p ro p u n e o
guvernului sovietic cu oam eni pentru Asia şi Extremul O rie n t extraordinare a Adunării cesară econom iei Franţei. încetarea m a jo ra re de 0,77 la su lă a salariilor
d e litere şi a rtă extracţiei de cărbune, însoţită de re m inerilor.
— Cuvînfarea şefului delegaţiei sovietice — Generale a O. N. U. d u cerea ia ju m ă ta te . a producţiei de
gaz-metan, datorită grevei personalu Conflictul dintre m inerii grevişti şi
M O SCO V A 8 (Agcrpres). — d e a rtă . In în c h e ie r e a d isc u ţiilo r, N . S. M ANILA 8 (Agerpres). — bunăstării poporului, la care trebuie N E W YORK 3 (Agerpres). lui' de la uzinele Lacq a d eterm inat guvern a devenit o problem ă naţio
In zilele de 7 şi 8 m arlie condu I-Iruşciov a expus sarcinile în d o m e Îm părtăşind tem erile m ultor parti să contribuie, de asem enea, colabo La 7 m artie secretarul g eneral al încetarea lucrului la unele furnale nală, Im ensa m işcare care s-a răspîn-
cători ai P.C.U.S. şi ai g u v ern u lu i so niul m uncii ideologice; al dezvoltării cipanţi la sesiunea Comisiei econo rarea econom ică a ţărilor m em bre ale O.N.U., U Thant, a a n u n ţat co n v o printre care cele din bazinul Lore- dit rapid în rîndul oam enilor m un
vietic s-au înlîlnit la K rem lin cu o a literatu rii şi a rtei realism u lu i so cia m ice O.N.U. pentru A sia şi E xtre c o m isiei. carea unei sesiuni extraordinare a nei. cii din în tre a g a ţa ră c o n stitu ie o
m eni de litere şi d e artă. A u luat cu- list, în condiţiile co nstrucţiei d esfă mul Orient, în legătură cu m ăsurile A d u n ă rii G e n e ra le a O .N .U . la 14 m ărturie a solidarităţii cu m inerii si
v in tu l cu n o sc u ţi o am eni de litere si şurate a comunismului. discrim inatorii ale Pieţei comune, şe G. M. Puşkin a sprijinit cuvînlarea m ai pentru „exam inarea situaţiei fi Să recapitulăm însă faptele. A n u n în acelaşi tim p o afirm are a proprii
ful delegaţiei, sovietice G. M. Puş- preşedintelui Filipinelor, M acapagal nanciare a organizaţiei". ţată încă la 25 februarie, o d ată cu lor lor revendicări.
celor kin a d eclarat că ele se răsfring în şi a altor delegaţi in fa v o are a ideii iniţierea unei săplăm îni de lupta re
state pentru dezarm are mod negativ asupra com erţului ţări industrializării — drept cale pentru —-OO©-— vendicativă în întreaga tară, greva In urm a unor şedinţe ale C onsiliu
lor A siei şi E xtrem ului O rient. dezvoltarea rapidă a ţărilor acestei c e lo r p e s te 200.000 d e m in e ri d e la lui de M iniştri F rancez, g u v e rn u l a
GENEVA 8 Trim isul special Ager- In a c e astă p e rio a d ă, a sp u s el, a te n Şeful delegaţiei sovietice s-a pro regiuni. R a lp h B unelte s-a în a p o ia t toate bazinele carbonifere a început anunlat că m enţine ordinul de rechi-
pres, C. B enga, tra n s m ite : ţia principală a participanţilor la lu nunţat pentru lărgirea com erţului in în dim ineaţa zilei de 1 m artie. Infrun- ziţie şi că nu v a d u c a tr a ta tiv e p ri
crările Com itetului a fost-concentra ternaţional şi a colaborării econom ice In încheiere şeful delegaţiei sovieti Ia N e w Y ork tind ordinul de rechiziţie, am enin vind m ajorarea salariilor m inerilor
In dim ineaţa zilei de 8 M artie a tă asupra problem ei interzicerii ex pe bază de egalitate în care un rol ce a d e c la ra t că U.R.S.S. e ste g a ta să ţa r e a c u s a n c ţiu n i d is c ip lin h re cu a- dacă aceştia nu vor înceta greva.
a v u t ioc, sub preşedinţia lui M ilko perienţelor cu arm a nucleară. de seam ă trebuie să-l joace confe folosească cotizaţiile alocate de ea N E W YORK 8 (Agerpres). — m en zile şi c h ia r cu în c h iso a re a , 98-
T a r a b a n o v , ş e f u l d e l e g a ţ i e i R. P. B u l rinţa comercială internaţională a că la fondul de aju to r al O.N.U., pentru La 7 m artie R alph B unche, se c re Î 00 la su tă din p e rso n a lu l m in e lo r a Federaţiile sindicale ale m inerilor
garia, la P alatul N aţiunilor din G e Dar posibilităţile de în ch eiere a li rei convocare au sprijinit-o toate ţă pregătirea de cadre tehnice naţiona ta r general ad ju n ct al O.N.U. s-a re în ce tat lucrul. D e Ia în c e p u t grev a au respins categorie această propu
n e v a cea dc-a 106-a şedinţă a Com i nul acord în problem a interzicerii ex l e. El a s u b l i n i a t î n c ă o d a t ă cri în to rs la N ew Y ork dintr-o v i s-a d esfăşurat într*o perfectă unitate nere. Singura soluţie serioasă, subli
te tu lu i c e lo r 18 s ta te p e n tr u d e z a r m a perienţelor cu arm a nucleară se res- rile asiatice. problem a asigurării m ijloacelor m a zită în O rientul A propiat. Du de acţiune. niază opinia publică franceză, este re
re. în cadru) căreia au lu at cuvinlul: trîng, se ridică noi bariere în calea El a subliniat necesitatea avintului teriale necesare pentru dezvoltarea e- pă cum se ştie, la cererea n u n ţ a r e a la o r d in u l d e re c h iz iţie şi
re p re z e n ta n tu l Italiei, P. C avallctti. spre un acord, tratativele se află din conomică depinde de rezolvarea pro secretaru lu i g e n era l ai O.N.U., U Principala cauză a puternicei m iş mai ales satisfacerea revendicărilor
P, M ason, din partea delegaţiei A n nou într-un impas. continuu al producţiei în interesul blemei principale a contem poraneităţii Thant, Bunche a vizitat Yemenul, cări greviste trebuie căutată în refu legitim e ale m inerilor.
gliei, Sim ion Ţ arapkin, şeful delega A denuJ şi R.A.U. ş i . a av u i c o n v o rb iri zul guveirnului de a satisface rev en
ţiei U.R.S.S., Ch. Sielle, r e p re z e n ta n De patru ani, a spus în continuare cu p reşed in tele As-Sallaî şi p re şed in dicările legitim e ale m inerilor, privind C. O PR IC Â
tul S tatelor U nile ale Am ericiu S. K. Ţ a r a p k i n , r e a î i z a r a a u n u i a c o r d tele N asser, cu m em bri ai g u v e rn e m a j o r a r e a c u 11 l a s u l ă a s a l a r i i l o r .
in dom eniul interzicerii exp erien ţelo r A ceasta reprezintă o cerere minimă. PARIS 8. C orespondentul A gerpres
In d isc u rsu l. său, şeful delegaţiei cu arm a nucleară a fost îm piedicată Tratativele —- d e z a r m a r e a g e n e r a l ă şi t o t a l ă . R e lor celor două ţări, precum si cu re Delegaţii sindicali au arătat că de transmite :
Italiei, Cavalletti. s-a pronunţat pen de poziţia S.U.A., care, după cum r e Macmillan — Erlander zolvarea acestei problem e însă după prezentanţi ai autorităţilor din Aden, fap t a r fi n e c e s a r o m a jo r a r e cu 24
tru continuarea discuţiilor în proble cunoaşte în prezent p artea am ericană, cum a r a t ă ' şedinţele de la G eneva în. l e g ă t u r ă c u a c ţ i u n i l e a g r e s i v e a l e la sută a salariilor p en tru a se ţi G reva m inerilor irancezi, care a in
m a încetării experienţelor cu arm a a (ost clădită pe g re şeli sau, m ai bine. LONDRA 8 (Agerpres). — a le C o m ite tu lu i celo r 13 s ta te d ep in d Angliei îm potriva Yemenului. ne pasul cu creşterea corespunzătoa tra t în cea de-a şa p te a zi, c o n tin u ă
nucleară pină ce se va ajunge la un spus, pe o denaturare conştientă a I.a 7 m artie, la L ondra s-au în c h e în prezent de guvernele ţărilor capi re a preturilor. In ultimii ani. d eca să iie totală în toate bazinele m i
ncord, dar a cerut noi concesii U niu faptelor. In prezent pierdem din nou iat tratativele dintre M acmillan, pri taliste. B unche a declarat la sosire că va lajul d intre costul v ieţii si salariile niere ale Franţei în pofida ordinului
nii Sovietice. timp Iăsînd să ne scape posibilitatea supune secretarului general un raport oam enilor m uncii s-au accentuat tot de rechiziţie emis de autorităţi, in ju
de a realiza un acord, din cauza ace eu privire la rezultatele vizitei sale. mai mult. In ultimii cinci ani, nivelul rul m inelor continuă să iacă de gardă
C uvînlarea reprezentantului Marii leiaşi poziţii a Statelor Unite. d e t r a i a s c ă z u t c u 19,1 la s u t ă , N i zi si n o a p te p ich ete de grevişti şi cei
Britanii, P. M ason nu a adus nimic m ul m in istru ai A n g liei, şi E rlan d er. K. Nkrumah î Astăzi există o Africă nouă velul de trai al m in erilo r este m ai însărcinaţi cu securitatea m inelor. In
n o u . El a în c e r c a t în c ă o d a tă să ju s Delegaţia sovietică, a spus rep re p rim u l m in iştrii al S u e d iei, c a re .se scăzut de cit acela al tu tu ro r catego sem n de solidaritate cu minerii, vi
tifice c ere rii; occidentale de a se dis z e n ta n tu l U.R.S.S., c o n sid e ră că axis- riilor de oam eni ai m uncii. M unca es neri dim ineaţă au declarai o grevă
cuta problem ele tehnice privind con tă toate posibilităţile pentru realiza află în A nglia într-o vizită oficială. ACCRA 8 (Agerpres). — de neparticipare la blocuri, N krum ah te foarte grea, prost plătită. A cres generală de două ore oamenii m uncii
v o iu l internaţional înainte de a se rea unui acord; însă aceste posibili In com unicatul dat publicităţii d u I.u.înd c u v în tu l, la d e ju n u l oferit la cut n u m ăru l' accidentelor de muncă de la u z in ele de e le c tric ita te din î n
realiza o înţelegere în problem a nu tăţi pot să dispară. Uniunea. Sovietică Acera în cinstea diplom aţilor străini, e declarat - că politica G hanei in A- şî al îm bolnăvirilor de silicoză. N um ai treaga Franţă. N um eroase uzine, m e
m ă ru lu i in s p e c ţiilo r la faţa lo cu lu i şi este in teresată în în ch eierea unui a- p ă t r a t a t i v e sfe s p u n e c ă c e i d o i p r i m - Kwame Nkrum ah, preşedintele G ha îr. b a zin ele N o rd şi P as-d e -C ala is s-au troul din Paris şi tre n u rile electrice
ai staţiilor seism ice autom ate. cord privind încetarea experienţelor miniştri au acordat o deosebită aten nei, a d e c la ra t: „A stăzi există o A fri frica este de a sprijini, prin toate în re g is tra t 24.000 d e a cc id e n te în m u n au Sncelat să mai funcţioneze din lip
cu arm a nucleară, dar desigur pe o ţie problem elor europene. M acm illan că nouă şi africani care nu vor să m ijloacele legala ţările care m ai luptă că şî 33.700 cazuri de silicoză. M in e
R e p r e z e n t a n t a ] U.R .S .S ., S. IC. T a - bază reciproc acceptabilă. şi E rlander, se sp u n e în. com unicat încă pentru a se elibera de sub jugul rii spun pe b u n ă d re p ta te că au d e să de c u re n t electric. G re v a de 43
rapkin, a analizat în mod am ănun colonialist. venit un fel de ..Paria". M inele de de ore a oam en ilo r m uncii de la so
ţii re z u lta te le d e z b a te rilo r din C om i Ultimul a luat cuvinlul Ch. Stelle, cărbuni au fost greu lovite mai ales cietatea naţională de gaz care ali
tet care durează de aproape o lună. reprezentantul Statelor Unite, care s s-au înţeles asupra necesităţii de a dea ascultare vorbelor m ieroase ale Preşedintele Ghanei a vorbit des m entează sud-vcstul ţării şi o parte
fost dc acord cu Ţ arapkin, că posi în ultim ii ani de m ăsurile luate de din regiunea pariziană, trebuia să se
lin a li deputat laburist bilităţile de realizare a unui acord continua activitatea în interesul „co im perialiştilor, colonialiştilor şi neo- pre necesitatea alianţei politice a sta
Ö.Ä.S. privind interzicerea experienţelor nu Piafa com ună. Zeci de galerii au fost term ine sim bătă dar ea a fost prelun
cleare sint m ai apropiate ca oricînd, laborării econom ice europene", în po c o lo n ialiştilo r şi re sp in g o rice politi telor africane independente. Această gită cu în că 48 d e o re. P re lu n g ire a
LONDRA 8 (Agerpres). dar a declarat că in problem a inspec fida recentelor eşecuri pe care le-au că- o s t i lă i n t e r e s e l o r p o p o a r e l o r a f ri alianţă, a sp u s el, va în g ăd u i conti închise, iar alte zeci u rm ează să fie grevei a fost ho tărită ca u rm are a
Contlnuindu-şi activitatea teroris ţiilor la fata locului poziţia S tatelo r înregistrat tratativele în această pri c a n e “. n e n tu lu i să e x p lo a te z e la m ax im u m si
tă şi de intim idare Ia Londra, o rg a Unite a răm as neschim bată. să dezvolte resursele sale spre bi î n c h i s e î n a n i i u r m ă t o r i . D e d a t a 'a- rech iziţio n ă rii a 15 g re v işti. T o a te o r
nizaţia u ltraco lo n ialistă O.A.S. a a- Subliniind că G hana prom ovează ganizaţiile sindicale aleţ siderurgişti-
dresat am eninţări unui alt deputat U rm ătoarea şedinţă a Com itetului ceasta cupa este plină..; m inerii nu lo r au lansat o ch em are la greva
britanic. D upă fruntaşa laburistă Alice c e lo r 18 s ta te p e n tr u d e z a r m a r e v a v in ţă M acm illan şi E rla n d er au e x a o p olitică d e n e u tra lita te p o zitiv ă şi n e le sta te lo r c a r e fac p a rte din el. generală de 24 de o re pentru ziua de
Bacon, liderul laburist de stingă Fen- avea loc la 1! m artie. vor să mai înghită veninul — a d e 12 m a rlie .
minat problem ele legate de dezarm a
clarat unui c o re s p o n d e n t al ziaru lu i
re Prim-miniştrii au scos în eviden Cauzele eşuării tratativelor privind
ţă m area în sem n ătate a realizării u-
nai acord cu privire la în cetare a ex- aderarea Angliei Ia Piaţa comună
•per icîtţe lo r n u c le a r e , ca- m ă s u r ă î n
dreptată spre reslringerea cursei LONDRA 8 (Agerpres). — mult mai n um eroase decît problem e P. C. Francez salută lupta curajoasă a minerilor
înaintărilor şi prevenirea răspîndirii A fost dat publicităţii raportul Co le a su p ra c ăro ra A n g lia şi ţările P ie
pe viitor a arm ei nucleare. m isiei P ieţei c o m u n e cu p riv ire la ţei com une au reuşit să găsească un
cauzele eşecului tratativ elo r de la limbaj comun. V iitorul „Asociaţiei
Bruxelles în cadrul cărora a fost europene a com erţului liber“ şi a tra
ner B rockw ay a primit în dimineaţa Bonn-ul după arma nucleară exam inată problem a aderării A n diţionalelor relaţii engleze cu ţările PARES S (A gerpres). Biroul Politic ai P.C. F rancez ch ea
d e .,7 m a rtie u n te le fo n în c a re i s-a Vi"r»V* ¦**>¦ t* V - fttf •- w-i « ? * r*y .<m - •., gliei la C om unitatea - econom ică C o m t n b n w e a l l h u h i i —- a c o n t i n u a t să Biroul Politic al Partidului C om u mă, toate organizaţiile de partid > ă
adus la c u n o ştin ţă că este trecut ,,pc europeană. A naliza tratativelor infruc ră m în ă p în ă Ia u rm ă u n o b sta co l la nist Francez a dat publicităţii o d e contribuie la d ezv o ltarea m işcării de
lista O.A.S.“. „S inteţi u n p rieten al BONN 8 (Agerpres). şi a subfnarinelor acţionate- de m o tu o a s e ,, c a re a u d u ra t 18 luni, fă cu tratativ ele d e la B ru x elles. A n g lia şi claraţie în care salută lupta cura solidaritate cu m inerii, să întărească
negrilor — i-a spus o voce pe care tă de comisie, atestă că A nglia nu a ţările Pieţei com une n-au reuşit, de joasă a m inerilor francezi. unitatea tuturor oam enilor muncii
deputatul laburist a caracterizat-o ca Luind cuvîntul la 7 m artie in ca toare obişnuite, p recu m şi a n a v e răm as nicidecum în afara Pieţei co asemenea, să găsească puncte de v e Participarea m aselor largi de oa care luptă pentru satisfacerea reven
avînd un accent străin. O.A.S.-ul v-a m une num ai datorită „acţiunilor lip dere com une nici în problem ele agri m en i ai m uncii la g rev a generală dicărilor lor.
lu at Ia ochi şi nu m ai aveţi m ult drul unei conferinţe de presă care a lor de suprafaţă. Subm arinele înzes site de răspundere“ ale Franţei. Ra culturii. din. 5 m artie, s e s p u n e în d e c la ra -,
de trăit“. portul scoate Ia iveală contradicţiile ţie, confirm ă solidaritatea profundă Anglia caută pieţe
avut loc la Bonn, K ai-U w e v o n Has- trate cu m o to are obişnuite şi n a adinei în m ulte problem e principale R etine atenţia faptul că guvernul cu lupta m inerilor. de desfacere în S.U.A,
Ca şi în cazul deputatei Alice Ba care au existat de la începutul p în ă
con, Scotland-Yard-uI a intervenit, sel, m inistrul d e ră zb o i al R.F. G e r v e le d e su p ra faţă , a sp u s v o n H as- la sfirşitu l tra ta tiv e lo r, nu n u m a i î n englez intenţionează în continuare să- In declaraţia Biroului Politic al W A SH IN G TO N 8 (Agerpres). —
delaşind unităţi de poliţie pentru a tre A n g lia şi ţă rile P ieţei c o m u n e, şi cro ia sc ă d ru m s p re P ia ţa c o m u n ă. P.C. F rancez se subliniază că a u to M inistru] C om erţului al Angliei,
păzi locuinţa Iui F. B rockw ay. m ane. a d e c la ra t că c re a re a aşa-nu- sei, p o t fi c o n stru ite şi p e ş a n tie r e dar şi în sinul blocului C om unităţii La 7 m a r tie lo rd u l S ig iliu lu i P riv a t, rităţile franceze sacrifică industria F rederick Erroll, care se afla într-o
econom ice europene. Heath, a început tratative eu rep re carb o n iferă şî b u n ă sta re a m inerilor vizită oficială în Statele Unite, a avut
A proape 5 milioane initor „ fo rţe n u c le a re m u ltila te ra le “ le R.F. G e rm an e . D u p ă cu m se ştie, z en tan ţii g u v e rn e lo r O la n d ei şi B el asociaţiei capitaliştilor europeni — zilele acestea în trev ed eri cu rep re
de şom eri în S.U .A . Din concluziile com isiei rezultă că giei. C om unitatea europeană a cărbune zentanţii D epartam entului de Stat al
ale N.A.T.O. ar costa 500 m ilioane acest lucru ar ad u ce m ari profituri divergenţele econom ice care au ‘ ieşit lui şi otelului. S.U.A. şl cu m in iştrii a m erican i în
N E W YORK 8 (Agerpres). la iv eală în Cursul tra ta tiv e lo r sin t legătură eu încercările Angliei de a
In luna februarie, num ărul şom e dolari şi ar necesita o perioadă de m onopolurilor vest-gerraane. obţine sprijinul Statelor U nite în ac
rilor a crescut în Statele Unite cu tualele sale dificultăţi econom ice. Eir
246.000 a ju n g în d la 4.918,000 p e r 10 ani, K ai-U w e v o n H assel, a rată Referindu-Se la recenta vizită fă
s o a n e , c e e a c e r e p r e z i n t ă 6,1 l a s u t ă
din întreaga iorţă de m uncă din ţa a g e n ţia U n ited P re ss In tern a tio n a l, a cută în S.U.A.,- K a i-U w e v o n H a s
ră. A c ş s la e sle cel m ai în alt nivel al
ş o m a j u l u i d i n u l t i m e l e 18 lu n i, a a- refuzat să a ra te c are v a fi c o n trib u sel. a a rătat că în cursul c o n v o rb i
n u n ţa t M in iste ru l M u n c ii a! S.U.A.
ţia R.F. G e rm an e la cheltuielile p e n rilor pe c a re la-a a v u t cu în alte o-
tru c re a re a a ce stei „ fo rţe “. ficialităţi am ericane a fost exam ina
V on H assei a a rătat că guv ern u l tă, p rin tre altele, şi problem a p u n e
R.F. G e rm a n e aco rd ă o m a re în se m rii de aco rd a c e rc e tă rilo r c o m u n e şi
nătate politică şi m ilitară creării a elaborării u n o r noi tipuri de ar X J L il.E N ; Mercenarii au fost izgoniţi
din ultimul lor punct de sprijin
„forţelor n u c le are m u ltila tera le “ ale m e de căire S.U.A. şi R.F.G.
N.A.T.O. şi că Bonn-ul sp rijin ă a-
c eastă idee. El a arătat, de a se m e Descoperirea unui complot antiguvernamental SA N N A 8 (Agerpres). — ne yem enite au ocupat oraşul M arib,
nea, că din iniţiativa lui a apărut D upă cum transm ite agenţia Reuter, eliberarea acum a ultim ului punct
forţele arm ate republicane yem enite întărit al forţelor m ercenarilor yem e-
planul înzestrării cu rachete „Polaris“ în Argentina
nu n u m a i a s u b m a r in e l o r a to m ic e , ci
BUENOS AIRES 8 (Agerpres). sem n ate forte m ilitare argentinierie. îm p reu n ă cu forţe a rm a te ale R.A.U. nlţî şî a g reso rilo r sau d ito -io rd an îen e roll a declarat într-o co n ferin ţă de
C o resp o n d en tu l d in B uenos A ires Ştiri neoficiale indică p rin tre fru n an ocu p at Ia 7 m artie o raştd H arib, în seam n ă de fapt că g u v ern u l Y em e presă, c a re a a v u t loc d u p ă o 's e r i e
al agenţiei P rensa Latina relatează taşii com plotului pe şeful adjunct al ultimul punct de sprijin al m ercena nului controlează acum în m od ab de întrevederi cu oficialităţi am eri
ca la 7 m artie s-a anunţat descope serviciului d e ’ spionaj al arm atei din rilor vem eniţi şi agresorilor saudito- solut întregul teritoriu al tării. cane, că „în urm a eşecului tratati
rirea un u i com plot pu s la cale de provincia Buenos Aires. iordanienî de pe teritoriu] Y em enu velor de ad erare a A ngliei la P ia
m ai m ulţi ofiţeri superiori şi civili lui. A cest oraş este situ at în im ed ia Citind postul de radio Sanna, agen ţa comună, M area Britanie va încerca
in scornii răsturnării actualului gu Potrivit agenţiei, complotiştii in ta apro p iere a frontierei Y em enului ţia R euter relev ă că forţele arm ate să obţină debuşeuri pe piaţa S.U.A.“ ;
vern argentinian. Com plotiştii s-au cu protectoratul britanic Beihan. yem enite, ajutate de forţe arm ate ale Pînă acum însă, in ciuda faptului că
organizat. în oraşul La Plata, capita tenţionau, printre altele, asasinarea R.A.U., a u fo st p rim ilc cu căld u ră m inistrul englez a declarat că, a gă
la provinciei B uenos A ires, u n d e se A genţia R euter subliniază că după dc populaţia oraşului Harib, eliberat. sit „înţelegere şi bunăvoinţă“ în
află o im portantă bază navală si în :f o s t u l u i p r e ş e d i n t e a i A r g e n t i n e i , A r ce acum zece zile trupele republica-
De asem enea, agenţia relatează că şei-
turo Frondizi, care se află în p re
cii din a ce st o ra ş au d e p u s im ed iat
zent deportat în sudul tării.
S c u rte ştiri • ju răm în t de cred in ţă g u v e rn u lu i ye- S.U.A., nu s-a a n u n ţat ceva p ractic în
Scurteştiri 9 Smemt c. u r t e ştiri acest sens.
BRUXELLES. — Intre 4 şi 6 mar deuţeşli a alarmat vîrfurile conducă MOSCOVA. — Ivan Volovcenko a Lovitură de stat în Siria
tie a avut Icc in capitala Belgiei con toare ale U.C.S. rare au fixai pentru fost numii ministru al agriculturii al
sfătuirea reprezentanţilor partidelor 9 martie o şedinţă specială a condu U.R.S.S. DAM ASC 3 (Agerpres). — Ira k u lu i faţă d e e v e n im e n te le dirj Si
comuniste din lurile participante la cerii. partidului în această problemă, Postul de radio D am asc anunţă că ria. a g e n ţia LîPI a n u n ţă că p o triv it
Comunitatea Economica Europeană, la Fostul ministru, Konstanlin ' Pîsin, a la 8 m artie în Siria a avut loc o lovi unei declaraţii dafe publicităţii de Ab-
care a participat si un reprezentant al VARŞOVIA. — După cum anunţă fost eliberat din această funcţie în le tură de stat şi că puterea a fost pre del K ader llatem , m inistrul culturii
P.C. din Marea Britanic. agenţia PAP. la 7 marlie între R.P. gătură cu trecerea sa într-o altă luată de „Consiliul revoluţionar naţio şi in form aţiilor al R.A.U. orice
Polonă si R.F. Germană a fost sem muncă. nal sirian“. In ţară a fost decretată agresiune din afară îm potriva Si
MOSCOU.4. — Torsleti Nilsson, mi nat un acord comercial pe anii starea excepţională. Toate frontiere riei va fi c o n sid era tă ca a a g re
nistrul afacerilor externe al Suediei, 7963-1965. PARIS, ¦— După cum relatează a- le, p o rtu rile şi aero p o rtu rile a u fost siu n e îm p o triv a R.A.U. R epubli
va face o vizită oficială în Uniunea genţia Reuter. şeful seccsioniştilor ka- închise. Legăturile telegrafice şi tele ca A ra b ă Unită, a spus el, v a sp ri
Sovietică între 7 şi ÎS mai 1063 la Noul acord prevede o sporire con tanghezi, Chombe. si-a aminat în ul fonice dintre Siria şi străinătate au jini cu to ate torţele sale revoluţia
invitaţia lui Andrei Gromîku. ministrul siderabilă a volumului schimburilor de timul moment reîntoarcerea în Katan- fost întrerupte. din Siria. H atem a subliniat că fo r
afacerilor externi' al U.R.S.S. mărfuri, ga sub motivul „îmbolnăvirii sate su ţele a rm a te a le IUA.U. a u fo st p u s e
bite“, El anunţase că va. părăsi la 7 A ceastă lovitură de stat, anunţă in sta re de alarm ă şi sin t p e deplin
‘lOKIO. — Autorităţile japoneze DJAKARTA. — La 3 martie a so marlie Franţa, unde s-a aflat în ul postul de radio Damasc, a fost înfăp pregătite pentru a sprijini Siria.
au pornii o campanie rle represalii îm sit în Filipine o delegaţie a guvernu tima vreme, pentru a se reîntoarce la tuită de forţele arm ate şi de citeva
potriva participanţilor la .mitingurile lui indonezian condusă de ministrul Elisabeţhville. Chombe a pretins că persoane civile care „au încredere în In acelaşi timp, după cum tran
şi demonstraţiile cu caracter revendi de externe Subnndrio. Această dele prezenţa sa în Congo „este indispen unitatea arabă“. sm ite postul de radio Bagdad, com an
cativ ccrre au avut loc la l i februa gaţie va duce tratative cu guvernul sabilă“. dam entul suprem al Irakului a dat
rie. La 7 martie, unui mare număr de filipinez în legătură cu propunerea a- Im ediat după preluarea puterii, publicităţii un com unicat în care se
cestuia de, a se convoca o conferinţă CIUDAD DE MEXICO. - 'A Lo- Consiliul revoluţionar naţional sirian, spune că unităţile arm atei irakiene au
muncitori din telecomunicaţii li s-un pez Mateos, preşedintele Mexicului, va anunţă postul dc radio Damasc, a dai p rim it o rd in u l „d e a fi g ata să in te r
redus salariile. Ministerul 'Telecomuni (/ şefilor de state şi de guverne ai vizita R.P. Polonă la 1 aprilie 1965, publicităţii o declaraţie in care se a- vină în cazul v reu n u i aten tat Ia re
caţiilor preconizează măsuri deosebii Indoneziei, Filipinelor, Malayei.şi Tai- la invitaţia lui A, Zawad.zki, preşedin voluţia din Siria frăţească". Totodată-
de severe împotriva conducătorilor landei în problema divergenţelor pro tele Consiliului de -stat al R.P. Po rată că „Siria nu va m ai trăi în izo agenţia UPI, citind postul de radio
sindicalului salariaţilor de la poştă din vocate de proiectul constituirii Fede lone. lare si v a ridica sus steagul arabis- Bagdad, anunţă că „guvernul irakian
întreaga. Japonie şi activiştilor sin raţiei malayeze. m ului“. Declaraţia, relevă agenţia A s a declarat că unităţi ale arm atei sale
dicali. PARIS. — Profesorul Stuart Finch au fost dislocate Ia graniţa cu Siria
Postul de radio Djakarta u. subli de la Universitatea din Yale (S.U.A.) sociated Press, „condam nă retrage şi se află Ia dispoziţia C onsiliului re
¦ BONN. — Organizaţiile studenţeşti mai că Indonezia va saluta orice pro a . publicat un raport potrivit căruia în rea Siriei din Republica A rabă U ni voluţionar naţional sirian".
din Havana continuă să ceară insis punere care Urmăreşte, amânarea con urma bombardamentelor atomice de tă, fără însă a preciza d a că Siria se
tent demisia imediată a vîrfurilor, con stituirii Federaţiei malayeze prevăzută v a reuni cu R.A.U/'. Siria, a ra tă de Tn c e p r i v e ş t e s o a r t a g u v e m u l o l
ducătoare ale Uniunii creştinsocialc, pentru luna august 1963. la, Nagasaki şi Hirpşinsa radiaţiile nu claraţia, va prom ova o politică de răsturnat de la putere, agenţia A sso
în fruntea cărora se află Strauss. Du cleare au provocat în rîndul populaţiei neutralitate pozitivă, va respecta acor ciated Press anunţă că principalii li
pă cum se ştie. organizaţia U.C.S. din CAPE CANAVERAL. — "Agenţia durile in te rn aţio n ale şi C arta O.N.U. şi deri ai fostului g u v ern sirian, inclu
¦Bavaria este una din cele mai influen celor două oraşe o creştere considera va colabora cu toate ţările pe bază de siv prim ul m inistru, s-au refugiat Ia
te filiale ale .partidului lui Âdenăuer UPl transmite că la 7 martie a eşuat bila n leucemiei (de la- 50 la 50 de egalitate. a m b a s a d a T u r c i e ! «Un D a m a s c .
- U.C.D., ... , ori mai marc. decît fusese înaintea
lansarea unei rachete ..Polaris1' de pe bombardamentului) precum' şi o creş R eferindu-se ia poziţia R.A.U. şt
- Poziţia llotărîtu a. organizaţiilor stu- tere a cazurilor de cancer al glandei
bordul, urmi submarin, aflat tu imer- tiroide.
siune. Racheta a deviat de la .traiecto
M arş de p ro test al stu d e n ţilo r din Berlinul o ccidental îm potriva ria ei şi a căzut la o . mică distanţă
axei Bonn-Paris. .. de' locul' lansării. • ‘
;¦ . ’ ; i- : ' ';
Kíd«íí]ia «1 administrai!» uuiäm s«tr. Ç Mărfi* i«\ 9. Tojefog ! 1j§8, l§j>, 7§, Ç74, oJStUl to «ttmwir «tflforw soroţrilrij DirMlW G«JW*1« FJL.TJL nţ. 2Ş3JM8 din « ufliambrj» l«tt. — TÎDJiriU; Intrţerindww Poiimîis* -i M»i* — tw *