Page 35 - 1963-03
P. 35

ft°9'onai$
                                                                   Hunee,oara-Oeva

                                                                                                                                                    ÍRÓLETARI DTN TOATE TARILE, tfNITI-VĂ

Anul XV. Nr, 2552                                                  Duminică 10 martie 1963                                                                                                4 pagini 20 bani

                     Munca politică                                                                                                     în to a r c e r e a dan A ustria
                                                                                                                                 a d e le g a ţ ie i d e a c tiv iş ti a i P.M.K.

şi cultural educativă —                                                                                                            Delegaţia de activişti ai Parti­                       vitatea unor organe şi organiza­
        strîns legate                                                                                                            dului Muncitoresc Romîn con­                             ţii ale partidului comunist, a vi­
                                                                                                                                 dusă de tovarăşul Petre Lupu,                            zitat întreprinderi, instituţii de
de sarcinile producţiei !                                                                                                        membru al C.C. al P.M.R., şef de                         cultură şi artă, construcţii edi­
                                                                                                                                 secţie la C.C. al P.M.R., care la                        litare. înainte de plecare, delega­
                                                                                                                                 invitaţia Comitetului Central al                         ţia a fost primită la C.C. al P.C.
                                                                                                                                 Partidului Comunist din Austria                          din Austria de către tovarăşul

    Partidul nostru              BALAN YICHENTE                    to d e lo r în a in ta te şi                                  a vizitat Austria, s-a întors în                         Johann Koplenig, preşedintele
a Încredinţat sin­   preşedintele Consiliului regional             a iniţiativelor fo­                                                                                                    partidului şi de alţi membri ai
dicatelor sarcini                                                  losite de fruntaşii                                           patrie.                                                  Biroului Politic şi Secretariatului
de m are răspun­            al sindicatelor H u n e d o ara        in întrecerea so­                                              In timpul celor două săptă-                             C.C. al P.C. din Austria.
dere pentru mobi­                                                  cialistă, s-a reuşit                                          mînî petrecute în Austria, dele­
                                                                                                                                 gaţia a luat cunoştinţă de acti­

lizarea oam enilor                                                 să se dea peste

m uncii la realizarea m ăreţelor obiec­                            p lan 8.900 to n e fontă, iar la fab rica                     Pentru succesul campaniei
tive ale desăvîrsirii construcţiei so ­                            Chim ică din O răştie angajam entul

cialiste in scum pa noastră patrie, producţiei globale a fost depăşit cu

pentru form area şi dezvoltarea con­                               15 la sută, p ro d u c tiv ita te a m u n cii                           agricole de primăvară                                                                                   Comunistul Remus Ivan, şef de echipă la orizontul IV al F. M. Ghclar, la o consfătuire de producţie a
ştiinţei socialiste a celor ce m un­                               cu 14 la sută, în reg istrîn d u -se e co ­
cesc.                                                              nom ii la p re ţu l d e c o st d e 7.015.600                  nooooooo oooooooo                                        oooooooo oooooooo
                                                                   lei, faţă d e 5 m ilioane lei cit e ra
   Luptînd pentru traducerea în viaţă                              angajam entul anual.                                                                                                                                                            propus ca Ia locul lui de muncă să se introducă o maşină de încărcat. De curînd, echipei i s-a repartizat o
a h o t ă r î r i l o r c e l u i d e a l 111-lea C o n ­
gres al Partidului M uncitoresc Ro­                                   Ca urm are a preocupării comite­                                In aceste zile premergătoare începerii lucrărilor agricole din campania |                                    maşină de încărcat.                                                                                      >
m i n, su b c o n d u c e re a şi în d ru m a re a                 telor de secţii sindicale privind buna                        de primăvară, colectiviştii depun eforturi sporite pentru a pune o baza <
organizaţiilor de partid, organizaţiile                            organizare a agitaţiei vizuale la la­                                                                                                                                           IN FOTOGRAFIE: Tov. Remus Ivan, explică oamenilor din echipă sistemul de manevrare a maşinii.
sindicale din regiunea noastră des­                                m inorul de 800 şi 650 mtn., au fost
                                                                                                                                 .trainică viitoarei scolie. Despre pregătirile ce se fac în acest scop, reia-:                                                                                                                                                Foto: I. TEREK

                                                                                                                                 ! tain mai jos citeva aspecte :                          OOOOOOOO OOOOOOOO

                                                                                                                                 OOOOOOOOoooooooo

făşoară o bogată activitate politică                               lam in ate în an u l 1962 p e s te p la n                     Preocuparea colectiviştilor din Alba Iulia                                                                                    flH H                                  H HM
şt cultural-educativă de masă, strîns                              29.936 toae.
legată de sarcinile concrete ale pro­                                                                                            Co l e c t i v i ş t i i d i n A l b a I u l i a a u a-     De asemenea, au term inat am e­                            »                                             inijîafivei constructorilor
ducţiei, pen tru educarea oam enilor                                  Deşi in m ajoritatea întreprinderi­                                 cordat o m are atenţie pregăti­                 najatul răsadniţelor necesare celor
muncii în spiritul dragostei faţă de                               lor din regiunea noastră a fost acor­                         rii cam paniei de prim ăvară. Ei şi-au                   50 ha. de grădină şi sînt aproape                        Sprijin larg                                              Ing. OVIDIU VELEHORSCHI                           In anul acesta vor lua fiinţă douS
partid şi patria noastră socialistă,                               dată atenţia cuvenită popularizării                           procurat toată săm înta nfecesară, au                    pe term inate cu însăm înţatul aces­                                                                                directorul T.R.C. H u n e d o ara             poligoane pentru confecţionat fîşlî
m ereu înfloritoare.                                               sarcinilor de plan, totuşi, există în ­                       trim is proba la laboratorul regional                    tora.                                                        C rearea unor condiţii optim e de lo­                                                                prefabricate. Ele v o r asig u ra n ecesar
                                                                   tre p rin d e ri ca T.R.C.H. D eva, E.M.                      şi au term inai de reparat întregul                                                                               cu it p e n tru o a m e n ii m u n c ii d e la o-  glume. Ea a fost co m en tată pe larg                 rul de fîşii, ev itin d situ aţia din
   Obiectivele planului de stat,                                   Barza, exploatările m iniere Teliuc, şi                       utilaj agricol. Pentru fertilizarea so­                     Penlru desfăşurarea în bune con-                      raşe constituie o preocupare de sea­               de constructorii oare s-au alăturat                   n u l tr e c u t cin d d in lip s a lo r s-aui
                                                                   şan tierul 1 construcţii d in D eva etc.,                     lului au transportat pe cîm p circa                      diţiuni a lucrărilor, consiliul de con­                  m ă a partidului şi guvernului nostru.             iniţiativei. Şantierele şi-au luat an­                produs stagnări. Totodată, pentru îm ­
   angajamentele şi rezultatele                                    unde com itetele sindicatelor au ne­                          2.000 t o n e g u n o i d e g r a jd şi a u a-           d u cere a luat şi leg ătu ra cu şeiul                   P e n tru co n stru cţia de lo cu in ţe se a-      gajam ente concrete privind scurtarea                 bunătăţirea aprovizionării cu m ate­
                                                                   glijat acest aspect al m uncii lor. In                        sigural îngrăşăm inte chim ice care                                                                               locă anual din fondurile statului su­              duratei de execuţie şi continua îm ­                  riale In V alea Jiului s-a preconizat
obţinute în întrecerea socialistă                                  aceste întreprinderi, agitaţia vizuală                        v o r fi a d m in istrate pe tere n u rile               brigăzii de tractoare ce deserveşte                      m e tot' m ai im portante. A ceasta Im­            b u n ă tă ţir e a calită ţii lu c ră rilo r la       extinderea producerii de agregate
                                                                   este răm asă în urmă, nereuşind să                            m ai puţin fertile, alit la cultura plan­                                                                         pune şi din p artea organizaţiilor de              noile blocuri de locuinţe.                            concasate şi folosirii cenuşel de ter­
   — cit mai larg popularizate !                                   oglindească angajam entele şi rea­                            telor de cîm p cit şi la grădină.                        gospodăria, stabilind îm preună locu­                    construcţii să ia m ăsuri tot m ai efi­                                                                  m ocentrală.
                                                                   lizările m uncitorilor antrenaţi în în­                                                                                                                                         ciente,' in m ăsu ră să asigure în d e­               Dar pentru îndeplinirea angajam en­
    IJna din sarcinile principale ale o r­                         trecerea socialistă,                                                                                                   rile pe care vor începe mai înlîi în-                    plinirea 'sarcinilor de plan.                      telor luate de constructorii noştri pri­                 Ş! în ce p riv e ş te c o n tin u a îm b u n ă ­
ganelor şi organizaţiilor sindicale                                                                                                                                                       săm inţările.                                                                                               vind grăbirea ritm ului de lucru şi îm ­              tăţire a calităţii lucrărilor s-au luat
este aceea de a populariza cit mai                                     Esle de datoria noastră să desfă­                                                                                                                                              Dacă analizăm activitatea din ulti­             bunătăţirea calităţii, sarcini im portante            m ăsuri de întărire a răspunderii per­
.larg, în rîndurile m uncitorilor, teh ­                           şurăm şi să organizăm în tim pul cel                                             Pe lotul de „5.000“                                                                            mii ani a T.R.C.H. v e d em în să că nu            îi revin şl conducerii trustului. Noi                 sonale a fiecărui constructor. Ser­
nicienilor şi inginerilor, obiectivele                             mai scurt o vie agitaţie vizuală, să                                                                                                                                            toate colectivele şantierelor s-au ri­             trebuie să dăm tot sprijinul şantie­                  viciul C.T.C. a fost în cad rat cu cel
pianului de stat, angajam entele şi                                folosim cu m ai m ultă eficacitale                             ry e alizarea u n e i p ro d u c ţii de 5.000           gătirile continuă. Astfel, au fost                       dicat la nivelul sarcinilor. In fiecare            relor pentru oa valoroasa iniţiativă                  m ai calificaţi tehnicieni, Iar labora­
 rezultatele obţinute în întrecerea so­                            gazetele de perete, staţiile de ra­                           1 \ kg. poru m b boabe la ha. de pe                      tra n s p o rta te p e tarlale p e ste 700               an noi am răm as datori statului cu un             să prindă viaţă, să se înfăptuiască                   to are le v o r fi d o ta te eu a p a ra ta ju l
 cialistă. A cest lucru face posibil ca                            dioam plificare, presa cen trală şi lo­                                                                                t o n e g u n o i de. g r a j d , l u c r a r e c a r e  im p o rtan t n u m ăr de a p artam en te. La      întocm ai. Ca urm are, am preconizat                  necesar. M erită subliniată hotărîreei
 atenţia colectivelor de m uncă să stea                            cală, iar panourile şi aleile frunta­                         terenuri neirigate, constituie o preo­                                                                            această a contribuit, pe lingă unele               luarea celor mai corespunzătoare m ă­                 luată ca pe fiecare şantier să se
 m ereu trează asupra, sarcinilor ce le                            şilor în întrecerea socialistă să nu                          cupare de seam ă pentru m embrii                         continuă.                                                cauze obiective, o serie de cauze su-              suri; O b u n ă p arte din acestea s-au               finiseze cîteva apartam ente care să
 au de îndeplinit, duce la o antre­                                fie am enajate doar cu ocazia zilelor                         gospodăriei agricole colective „Dru­                        De asem enea, gospodăria colectivă                    bliective, holăritoare, -de altfel in în ­         şi în făp tu it.                                      fie etalon. De a sem en ea p e n tru ridi­
 nare, activă a m uncitorilor la înfăp­                            festive, ci, lu n ar, să a p a r ă ’ p o r tr e ­             mul socialism ului“ din oraşul Deva.                                                                              deplinirea planului de construcţii. Ele                                                                  carea calificării constructorilor se
 tuirea tuturor indicatorilor de plan,                             tele celor mai buni m uncitori, frun­                                                                                  a schim bat prin baza de recepţie                        ne sint cunoscute. Despre posibilităţi­               Astfel, pe unele şantiere ca acelea                v o r .o rg an iza 16 c u rsu ri p e n tru zi­
 la darea în folosinţă, înainte de ter­                            taşi în Întrecerea socialistă.                                P regătirile au fost în cepute încă din                  1.700 kg. s ă m în ţă din so iu rile cele                le de în lă tu ra re a lor, d esp re o o r­        din Brad, D e v a ,. H aţeg, P etro şan i şi          dari, zugravi, p a rc h etarl şl Instala­
 m en, a o biectivelor in d u striale şi                                                                                                                                                  m ai productive de hibrizi de po­                        ganizare din ce în ce m ai bună a                  Lnpeni s-au organizat loturi de con­                  tori, care vo r cup rin d e cca. 450 m u n ­
 se cial-culturale. Ea face posibilă cu-                               Lncepînd de la in trarea în uzină,                        toam nă. A tunci s-au fixat tarlalele                                                                             m uncii în v e d area lichidării lipsuri­          stru cţii şl, se p a ra t, d e instalaţii. M ă ­      citori.
 n oaşterea m etodelor şi a ^iniţiativelor                         in secţii, p e şan tiere şi p în ă la locuri                  şi pe întreaga suprafaţă planificată                     rum b.                                                   lor şi deficientelor din anii trecuţi,             suri Im portante s-au luat însă pentru
 folosită, a rezultatelor obţinute de                              de m uncă,, va trebui să organizăm                                                                                        Pe term inate sint in această uni­                    s-a discutat în cadrul tuturor colec­              defalcarea şl urm ărirea planului fi­                    L a g r ă b i r e a r i t m u l u i l u c r ă r i l o r vs&
 fruntaşii în întrecerea socialistă, pie-                          o asem enea agitaţie vizuală îneît                            (40 ha.) au fosi e fe c tu a te a ră tu ri a-                                                                     tivelor şantierelor. Colectivul de m un­           zic şi valoric. PentTU fiecare lot şl
 cum şi a deficien ţelo r: aiu p ra cărora                         atenţia m uncitorilor să fie m ereu                                                                                    tate şi reparaţiile la uneltele agri­                    citori, ingineri şi tehnicieni de pe               şantier în parte s-au defalcat sarci­                 c o n t r i b u i ş i d o t a r e a i n a c e s t a n as
 va trebui să ne îndreptăm ; atenţia.                              trează asupra sarcinilor ce le revin,                         dînci d e to am n ă . In a c e ste zile pre-                                                                      şantierul T.R.C.H. Cugir, a p o rn it o            nile de p lan pe toţi indicii. Tot o                  şantierelor cu noi utilaje ca m aca­
                                                                   cit şt a a n g a ja m e n te lo r lu a te d e ei                                                                       cole.                                                    valoroasă iniţiativă de a construi fie­            dată s-au întocm it grafice calenda­                  rale, b eto n iere, etc.
     Folosirea unor form e m ultiple de                            în ' întrecerea socialistă.                                                                                                                                                     care bloc mai repede, m ai bine.                   ristice de execuţie şi predarea lucră­
 p o p u larizare.a sarcinilor de plan, vii                                                                                                La grădina de legume                                                                                                                                       rilor p e obiective. S-a cău tat ca                       Toate aceste m ăsuri menite
•şi atractive, au constituit p entru m a­                              M uncind în acest fel, vo m face ca                                                                                                                                             A ceastă iniţiativă a trezit un viu            toate form aţiile de lucru să cunoa­                  asigure grăbirea lucrului pe şan­
 joritatea com itetelor sindicatelor o                             agitaţia vizuală să-şi îndeplinească                            x re n itu rile m ari realizate de la                  ţin tim p in urm ă, s-a început sem ă­                   interes în rindul tuturor colectivelor             scă sarcinile de plan ce le revin pe                  tier vor da rezultate bune num ai
 preocupare de - seam ă în activitatea                             rolul m obilizator şi agitator al co­                            V g răd in ă i-a d eterm in at pe co­                 natul în răsadniţe. Pînă acum aceas­                     de m u n că din cad ru l T.R.C.H. şi chiar         o p erio ad ă de timp.                                dacă se va exercita un control siste­
 lo r. Astfel, , cu m ult succes au fost                           lectivelor de muncă.                                          lectiviştii din O răştie să e x tin d ă a-               tă lucrare a fost executată pe mai                       din celelălta unităţi sim ilare din re-                                                                  matic, o îndrum are com petentă, sus­
 folosite în întreprinderile regiunii,                                                                                           nul a c e sta s u p ra fa ţa ce v a ii cu lti­           b in e de 350 m.p. seraănîndu-se v a r ­                                                                        Cunos-dndu-se în am ănunt sarcini­                ţinută, bine organizată. De aceea con­
 în exploatările m iniere, pe şantie­                                     Propaganda tehnică —                                   v a tă cu le g u m e la 30 ha.                           ză tim purie, ardei, gulioare, ridichi,                                                                     le de p lan s-a cău tat să se ia ase­                 d ucerea tru stu lu i a stabilit ca, înce-
 rele de construcţii, in gospodăriile                                                                                               In scopul obţinerii unor producţii                    salată etc.                                                                                                 m enea m ăsuri care sâ asigure îndepli­               pînd chiar de la echipe şi brigăzi,
 d e sta t şi colective, în S.M.T. etc.,                             în sprijinul ridicării nivelului                            sporite, încă de la începutul lunii                                                                                                                                  nirea lor. A stfel s-au centralizat la                să se urm ărească îndeplinirea opera­
 p anourile ?î lozincile, graficele, g a­                                                                                        februarie ei au început intense pre­                        Tot în scopul sporirii producţiei de                                                                     m axim um unele lucrări în ateliere,                  t i v ă a s a r c i n i l o r . Z i l n i o e c h i p e l e şi!
 zetele de perete, staţiile de radio­                                  profesional al muncitorilor                               gătiri. P entru răsadniţe s-au am enajat                 legum e la hectar au fost luate m ă­                                                                        pe loturi sau şantiere, în aşa fel In­                brigăzile vor discuta m odul de în­
 am plificare, schim burile de experien­                                                                                         din v rem e p aturile calde şi au fost re ­              suri ca întreaga suprafaţă de gră­                                                                          cit aici să se pro d u că chiar şi sem i­             deplinire a norm elor. La nivelul lo­
 ţă organizate la locurile de m uncă,                                 P len ara C.C.S. din lu n a m a i 1962                     p arate ram ele şl locurile. De a se ­                   dină să fie irigată.                                                                                        fabricate (cofraje, arm ături, instalaţii             tului se va utm ări zilnic în d ep lin ire«
 panourile de onoare cu fotografii ale                             a subliniat că una din sarcinile im ­                         m enea. s-a procurat întreaga canti­                                                                                                                                 etc.). In v e d e r e a s c u rtă rii d u ra te i de  norm elor iar săptăm înal planul fi­
 fruntaşilor în întreaerea socialistă,                             portante ce revin sindicalelor este                           ta te de săm în ţă n ecesară şi, cu pu-                     Concom itent cu aceste lucrări s-au                                                                      execuţie s-a stabilit trecerea la lu­                 zic, valoric, p ro d u c tiv ita te a m uneff
 brigăzile artistice de agitaţie, care                                                                                                                                                                                                                                                                cru în d o u ă şi tr e i sc h im b u ri. In a-        Sl c e ila lţi in d ic i. O u r m ă r i r e m a l s is ­
 au m obilizat colectivele de m uncă                                                                                                                                                      transportat pe terenurile destinate                                                                         celaşi tim p se va extinde m unca în                  t e m a t i c ă a î n d e p l i n i r i i s a r c i n i l o r d«i
 la îndeplinirea şi depăşirea planulA                                                                                                                                                                                                                                                                 acord global.                                         plan se v a face şi la nivelul trustu­
 de producţie.                                                                                                                                                                            producerii de leg u m e p este 400 to n e                                                                                                                         lui. T o ate ace stea v o r a sig u ra a a c ­
                                                                                                                                                                                          gunoi de grajd.                                                                                                M ă s u ri im p o rta n te s-au lu a t şl          tivitate din ce în ce m al susţinută.-
     Com itete ale sindicatelor ca cele                                                                                                                                                                                                                                                               p e n tru o a p ro v izio n are raţio n ală şi
 d e la U zina „V ictoria“ Călan, E x­                             organizarea şi desfăşurarea  unei                                                                                                                                                                                                  Ia tim p a şan tierelo r. A p ro v iz io n a ­          A ngajam entul construciorilor de H
 plo atarea m inieră Lupeni, U.M. C u­
 gir, I.C.S.H., R.M.R. S im eria, din c a ­                        largi propagande tehnice, în strin să                                                                                                                                                                                                                                                    realiza fiecare bloc, m ai repede, m ai
 d ru l u n o r secţii a le C.S.H. etc., au
 expus la in trarea în uzină şi în tre ­                           legătură cu nevoile producţiei, care
 prinderi, direct la locurile de m u n ­
 că, Ia cluburi, în sălile d e cultură,                            s,î a î u ^e m u n c i t o r i i , t e h n i c i e n i i ş i
 angajam entele m uncitorilor din în ­                             inginerii în însuşirea celor m ai noi
 treprinderea respectivă, a secţiilor,                             realizări ale ştiinţei şi tehnicii, în
  b rig ăzilo r, e c h ip e lo r şi individual,                    creşterea nivelului lor de cunoştinţe
                                                                   pi ofesionale.

                                                                       In activitatea lor, eonsiliile loaale
                                                                   aie sindicatelor din regiunea noa­
                                                                   stră au îndrum at şi indicat com itete­
                                                                   lor sindicatelor să folosească cu pri­
                                                                   cepere m ultiplele form e de propa­
                                                                   gare a cunoştinţelor tehnico-profe-

chem înd m uncitorii la îndeplinirea sionale, să organizeze in cluburi şi                                                                                                                                                                                                                             rea se va face pe baza necesarului bine, este m obilizator. La înfăptuirea;

lc-r. s ă lile d e c u l t u r ă c o n f e r in ţe , s e s iu n i                                                                                                                                                                                                                                     de m ateriale stabilit în concordanţă lui s-a pornit a i m ult elan. D acă

   O rganizarea unei agitaţii vizuale                              tehnice, schimburi de experienţă,                                                                                                                                                                                                  cu planul fizic p en tru to ate so rtim en ­          m ai a d ău g ă m şl m ăsu rile lu ate a-
concrete, o p e rativ e şi m obilizatoare,                         lectorate tehnice, ziua tehnicii noi,                                                                                                                                                                                              tele şi pe fiecare obiectiv în parte.                 vem to a tă . garanţia că sarcinile de
precu m şi a a ilo r form e eficace de                             co n cu rsu ri „C ine ştie m eserie cîş-                                                                                                                                                                                           Pentru a evita form area de stocuri                   plan ce-i rev in T.R.C.H. p e n tru a-
p o p u la riz a re a sa rcin ilo r de plan şi                     tigă“, referate tehnice, prezentări                                                                                                                                                                                                supranorm ative s-a Introdus o evi­                   n u l 1963 v o r fi în d e p lin ite şi d e -
a angajam entelor luate ca :                                                                                                                                                                                                                                                                          denţă strictă lunară a m aterialelor.                 păşite.

„T o v a răşe ! Cunoşti term enul de sau recenzii asupra unor cărţi cu

d are în folosinţă a acestui agregai?                              caracter tehnic, sim pozioane, cursuri                                                                                                                                                                                             Azi, Ia că m in ele cu ltu r a le
Este 22. august ! Să depunem tot                                   de ridicarea ealificării etc.

e f o r t u l p e n t r u r e a l i z a r e a l u i !“ ,' s a u :     Com itete ale sindicatelor ca cele                                 rimilia Muru ş i i-lorinela Tontea s-au cunoscut cu cîtcva luni în urmă, cinci au intrat în                                                                    La căminele culturale din re­                       ariă vor trimite la sate 154 con­
   „Lam inatori ! Să folosim lam inarea                            d e la E.M. L u p en i, C.S.H., I.C.S.IT.,                    clasa I-a la Şcoala de 8 ani din Petrila. Le leagă însă strădaniile comune dc a obţine numai note                                                                    giunea noastră se desfăşoară azi                      ferenţiari care vor expune con­
                                                                   U.M. C ugir şi altele, au organizat                           bune şi foarte bune şi, bineînţeles, jocul lor plin de voie bună.                                                                                                                                                          ferinţa : „8 Martie — ziua inter­
la toleranţe negative pentru a eco­                                cicluri de conferinţe tehnice pe tem e                                                                                                                                                                                             bogate activităţi cultural-educa­                     naţională a femeii“. De aseme­
n o m i s i c i t m a i m u l t m e t a l !“ , s a u :                                                                                                                                                                                                                                                tive de masă.                                         nea, 19 brigăzi ştiinţifice se vor
                                                                            (Continuare in pag. 3-a)                                                                                                                                                                                                                                                        deplasa în comunele Vorţa, Pa-
   „Tovarăşi ! Cunoaşteţi că angaja­                                                                                                                                                                                                                                                                    Comitetul regional şi comite­                       roşeni, Dîlja Mare, Dealul Babii,
m entul la preţul de cosi este d e .3                                                                                                                                                                                                                                                                 tele raionale pentru cultură şl                       Jieţ, Viitori, Buceş-sat şi Buceş-
m ilio an e p e an u l a ce sta ? Cu cit aţi                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Vuican, Mihăieşti, Pricaz, Tur-
coiitribuit a stăz i? “, sa u :                                    oo                                                                               ? ? xtyen -U                                                                                   e u u t f i f iO O O O O O O O O O O Ô O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O                   daş, Cigmău, Băcăinţi, Răhău
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cut etc., unde vor răspunde în­
    „F urnalişti! A ngajam entul, nostru                           O Un nou lot de garnituri de mobilă                           cauzele,           şeful de echipă Ion                    hidrofore, umezeala la temperaturi                      ţinute timp de 14 zile la o tempe­                 toare şi să se creeze posibilitatea ca                trebărilor puse de cetăţenii din
e s t e d e a da 1.000 t o n e fo n tă p e ste                     q trebuia montat la tîmplăria l.I.L.                          Litra.                                                    mai ridicate a străpuns cleiul cu                       ratură constantă de plus ÎS grade,                 materia primă să fie depozitată in                    aceste comune.
plan. Cum staţi pe ziua de azi ?“,                                 O „Crişana“ din Brad. Comisia de re-                                                                                    care era fixat furnirul, provocînd ri­                  recondiţionarea a reuşit. Aceasta da­              camere încălzite permanent în timpul
folosite la I.C.3.H., la furnalul de                               $ cepţie a I.R.C.M. Timişoara, îşi                              — Să mergem dar!... şi Nicolae                          dicăturile. S-a mai constatat că în­                    torită conştiinciozităţii cu care au               iernii.                                                  Tot azi vor fl organizate,, la
î.000 m.c., la cu p to ru l M a rtin nr. 6 ,                       O anunţase sosirea. Comuniştii Nicolae                        Bolo[. porni primul spre direcţiune.                      tinderea cleiului s-a făcut neuni­                      lucrat tovarăşii Ştefana Sabino,                                                                         G.A.C. Miercurea, o consultaţie
p e şantierele noilor construcţii de                               O Boloţ, Petru Roşea şi Ion Litra ca                                                                                    form, fiind folosit clei de slabă ca­                   Gheorghe Turcit, Elena Slana, Te-                     Şedinţa în cure s-au stabilit ates­                ştiinţifică pe tem a: „Mecaniza­
lam in o aie, cit şi p e cel al c o n stru c­                      D şi altădată, au hotărît să facă un                            Montarea mobilei a fost oprită.                         litate. La aceasta au contribuit prin                   cla Năstase si alţii. In acest fel, nu.            te măsuri era aproape de sfîrşit.                     rea lucrărilor la culturile prăşl-
ţiilor de locuinţe, care s-au referit                              O control minuţios al pieselor ce urmau                       Piesele pregătite pentru cele 30 de                       slabul control efectuat pe fazele dc                    numai că nu se cunoaşte că piesele                 Luîncl cuvîntul, tovarăşul Nicolae                    toare şi păioase", la Alba Iulia
ia . scu rtarea term enelor de d are în                            ^ să fie montate. La prima vedere                             garnituri camere ¦ combinate tip.                         operaţiuni, şefii de echipă Hofbauer                    au fost recondiţionate, dar întrunesc              Bolot n spus: „Faptul că nu am lă­                    conferinţa: „Profilul moral al
folosinţă a acestor obiective, la p rin ­                          0 piesele nu prezentau nici o defcc-                          „I.L.H.-2“ au fost supuse unui                            Ştefan. Sigrefie Pisau şi Nicolae                       şi toate condiţiile de calitate.                   sat să ne scape defecţiunile celor 30                 tineretului de tip nou“, iar în
cipalele criterii stabilite de Directi­                            ^ ţiune. Trecînd cu vîrful degetelor                          examen minuţios, ha stabilirea cau­                       Murcuş.                                                                                                    de garnituri de mobilă, porneşte toc­                 raioanele Haţeg .şi lila vor avea
v e le C om itetului C entral au privire                           O peste suprafeţele lustruite, se simţeau                     zelor au fost solicitaţi să-şi dea                                                                                  Rezolvarea problemei a fost pri­                 mai din respectul pe care noi îl                      Ioc 5 şi respectiv 25 schimburi
la întrecerea socialistă, au contribuit                            $ însă, unele mici ridicuturi.                                concursul şi specialiştii din cadrul                         Fiind stabilite cauzele, s-a. pus pro­               mită cu multă bucurie de tofi mun­                 datorăm cumpărătorilor. Mobila pro­                   de experienţă între căminele
l a . o p a rticip are largă şi activă a                                                                                         secţiunii de industrie locală a Sfa­                      blema înlăturării lor. In primul rînd                   citorii secţiei, începînd cu cei care              dusă de întreprinderea noastră şi-a                   culturale.
m uncitorilor pentru înfăptuirea cu                                      — Furnirul nu este pleznit, zise                        tului popular regional.                                   trebuiau recondiţionate piesele .pen­                   au sesizat primii defecţiunea. Ei însă             cîştigat aprecierea. In anul trecut nu
succes a sarcinilor ce le reveneau.                                    Petru Roşea tehnicianul secţiei.                                                                                    tru a putea fi montate şi livrate be­                   nu s-au mulţumit numai cu îndrep­                  am avut nici o reclamafie. De aceea                      In satele Batiz, oraşul regio­
A stfel, fu rn alu l d e i.000 m.c. şi c u p ­                                                                                     Tehnicienii, împreună cu cîtiva                         neficiarilor. Cei mai pregătiţi mun­                    tarea greşelii. S-au gîndit mai de­                trebuie ca şi pe viitor să producem                   nal Hunedoara, Băniţa, oraşul
torul M artin nr. 6 au fost date în                                       — Şi totuşi, de unde provin ridi-                      muncitori cu o înaltă calificare, au                      citori s-au angajat să execute a-                       parte. Şi au propus măsuri pentru                  numai mobilă de cea mai bună ca­                      regional Petroşani, Băiţa, raionul
folosinţă cu 25 şi resp ectiv 30 zile                                  căturile ? — întrebă Nicolae Bo-                          descoperit în scurt timp ce a deter­                     . ceasta lucrare. Muncind cu multă                       viitor.                                            litate, care să satisfacă cele mai e-                 Brad, Ohaba, Păuca şi Pianul de
înainte de termen.                                                     lo(, secretarul organizaţiei de partid                    minat ridicăturile de pe suprafeţele                      răspundere, folosind lama de oţel                                                                          exigente pretenţii. Şi apoi în felul                  Jos, raionul Sebeş, Llvadla, Pui
                                                                       pe secţie.                                                pieselor. Condiţiile în care au fost                      bine ascuţită şi apoi efectuând re-                        'Aşa s-a ajuns la concluzia că iii              acesta creşte prestigiul întreprinderii.
    D e asem enea, la uzina. „V ictoria“                                                                                                                                                                                                           cel mai scurt timp întreprinderea să                                                                     şl Băleşti, raionul Haţeg, se
 C ălan, în a n u l 1962, p rin tr-o m ai                                 — Va trebui,să anunţăm, conduce­                       depozitate acestea nu erau cores­                         lustruirea, după ce piesele au fost                     amenajeze o uscătorie corespunză­                                           M. RUGINESCU <
bună organizare a agitaţiei vizuale,                                   rea întreprinderii şi să cercetăm                                                                                                                                                                                                                                                    vor desfăşura fazele intercomu-
prin popularizarea şi extinderea me-                                                                                             punzătoare. Plăcile aglomerate fiind
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            nale între formaţiile artistice
                                                                   !OOOOOOO^O^OOOOO^OO^OO^OOOO^OC^OOOOXXXJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO O0OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO coc-ooooeoc-o-oooooooo^o ;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            angajate în cel de-al VIMea con­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            curs al artiştilor amatori
   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40