Page 35 - 1963-03
P. 35
ft°9'onai$
Hunee,oara-Oeva
ÍRÓLETARI DTN TOATE TARILE, tfNITI-VĂ
Anul XV. Nr, 2552 Duminică 10 martie 1963 4 pagini 20 bani
Munca politică în to a r c e r e a dan A ustria
a d e le g a ţ ie i d e a c tiv iş ti a i P.M.K.
şi cultural educativă — Delegaţia de activişti ai Parti vitatea unor organe şi organiza
strîns legate dului Muncitoresc Romîn con ţii ale partidului comunist, a vi
dusă de tovarăşul Petre Lupu, zitat întreprinderi, instituţii de
de sarcinile producţiei ! membru al C.C. al P.M.R., şef de cultură şi artă, construcţii edi
secţie la C.C. al P.M.R., care la litare. înainte de plecare, delega
invitaţia Comitetului Central al ţia a fost primită la C.C. al P.C.
Partidului Comunist din Austria din Austria de către tovarăşul
Partidul nostru BALAN YICHENTE to d e lo r în a in ta te şi a vizitat Austria, s-a întors în Johann Koplenig, preşedintele
a Încredinţat sin preşedintele Consiliului regional a iniţiativelor fo partidului şi de alţi membri ai
dicatelor sarcini losite de fruntaşii patrie. Biroului Politic şi Secretariatului
de m are răspun al sindicatelor H u n e d o ara in întrecerea so In timpul celor două săptă- C.C. al P.C. din Austria.
dere pentru mobi cialistă, s-a reuşit mînî petrecute în Austria, dele
gaţia a luat cunoştinţă de acti
lizarea oam enilor să se dea peste
m uncii la realizarea m ăreţelor obiec p lan 8.900 to n e fontă, iar la fab rica Pentru succesul campaniei
tive ale desăvîrsirii construcţiei so Chim ică din O răştie angajam entul
cialiste in scum pa noastră patrie, producţiei globale a fost depăşit cu
pentru form area şi dezvoltarea con 15 la sută, p ro d u c tiv ita te a m u n cii agricole de primăvară Comunistul Remus Ivan, şef de echipă la orizontul IV al F. M. Ghclar, la o consfătuire de producţie a
ştiinţei socialiste a celor ce m un cu 14 la sută, în reg istrîn d u -se e co
cesc. nom ii la p re ţu l d e c o st d e 7.015.600 nooooooo oooooooo oooooooo oooooooo
lei, faţă d e 5 m ilioane lei cit e ra
Luptînd pentru traducerea în viaţă angajam entul anual. propus ca Ia locul lui de muncă să se introducă o maşină de încărcat. De curînd, echipei i s-a repartizat o
a h o t ă r î r i l o r c e l u i d e a l 111-lea C o n
gres al Partidului M uncitoresc Ro Ca urm are a preocupării comite In aceste zile premergătoare începerii lucrărilor agricole din campania | maşină de încărcat. >
m i n, su b c o n d u c e re a şi în d ru m a re a telor de secţii sindicale privind buna de primăvară, colectiviştii depun eforturi sporite pentru a pune o baza <
organizaţiilor de partid, organizaţiile organizare a agitaţiei vizuale la la IN FOTOGRAFIE: Tov. Remus Ivan, explică oamenilor din echipă sistemul de manevrare a maşinii.
sindicale din regiunea noastră des m inorul de 800 şi 650 mtn., au fost
.trainică viitoarei scolie. Despre pregătirile ce se fac în acest scop, reia-: Foto: I. TEREK
! tain mai jos citeva aspecte : OOOOOOOO OOOOOOOO
OOOOOOOOoooooooo
făşoară o bogată activitate politică lam in ate în an u l 1962 p e s te p la n Preocuparea colectiviştilor din Alba Iulia flH H H HM
şt cultural-educativă de masă, strîns 29.936 toae.
legată de sarcinile concrete ale pro Co l e c t i v i ş t i i d i n A l b a I u l i a a u a- De asemenea, au term inat am e » inijîafivei constructorilor
ducţiei, pen tru educarea oam enilor Deşi in m ajoritatea întreprinderi cordat o m are atenţie pregăti najatul răsadniţelor necesare celor
muncii în spiritul dragostei faţă de lor din regiunea noastră a fost acor rii cam paniei de prim ăvară. Ei şi-au 50 ha. de grădină şi sînt aproape Sprijin larg Ing. OVIDIU VELEHORSCHI In anul acesta vor lua fiinţă douS
partid şi patria noastră socialistă, dată atenţia cuvenită popularizării procurat toată săm înta nfecesară, au pe term inate cu însăm înţatul aces directorul T.R.C. H u n e d o ara poligoane pentru confecţionat fîşlî
m ereu înfloritoare. sarcinilor de plan, totuşi, există în trim is proba la laboratorul regional tora. C rearea unor condiţii optim e de lo prefabricate. Ele v o r asig u ra n ecesar
tre p rin d e ri ca T.R.C.H. D eva, E.M. şi au term inai de reparat întregul cu it p e n tru o a m e n ii m u n c ii d e la o- glume. Ea a fost co m en tată pe larg rul de fîşii, ev itin d situ aţia din
Obiectivele planului de stat, Barza, exploatările m iniere Teliuc, şi utilaj agricol. Pentru fertilizarea so Penlru desfăşurarea în bune con- raşe constituie o preocupare de sea de constructorii oare s-au alăturat n u l tr e c u t cin d d in lip s a lo r s-aui
şan tierul 1 construcţii d in D eva etc., lului au transportat pe cîm p circa diţiuni a lucrărilor, consiliul de con m ă a partidului şi guvernului nostru. iniţiativei. Şantierele şi-au luat an produs stagnări. Totodată, pentru îm
angajamentele şi rezultatele unde com itetele sindicatelor au ne 2.000 t o n e g u n o i d e g r a jd şi a u a- d u cere a luat şi leg ătu ra cu şeiul P e n tru co n stru cţia de lo cu in ţe se a- gajam ente concrete privind scurtarea bunătăţirea aprovizionării cu m ate
glijat acest aspect al m uncii lor. In sigural îngrăşăm inte chim ice care locă anual din fondurile statului su duratei de execuţie şi continua îm riale In V alea Jiului s-a preconizat
obţinute în întrecerea socialistă aceste întreprinderi, agitaţia vizuală v o r fi a d m in istrate pe tere n u rile brigăzii de tractoare ce deserveşte m e tot' m ai im portante. A ceasta Im b u n ă tă ţir e a calită ţii lu c ră rilo r la extinderea producerii de agregate
este răm asă în urmă, nereuşind să m ai puţin fertile, alit la cultura plan pune şi din p artea organizaţiilor de noile blocuri de locuinţe. concasate şi folosirii cenuşel de ter
— cit mai larg popularizate ! oglindească angajam entele şi rea telor de cîm p cit şi la grădină. gospodăria, stabilind îm preună locu construcţii să ia m ăsuri tot m ai efi m ocentrală.
lizările m uncitorilor antrenaţi în în ciente,' in m ăsu ră să asigure în d e Dar pentru îndeplinirea angajam en
IJna din sarcinile principale ale o r trecerea socialistă, rile pe care vor începe mai înlîi în- plinirea 'sarcinilor de plan. telor luate de constructorii noştri pri Ş! în ce p riv e ş te c o n tin u a îm b u n ă
ganelor şi organizaţiilor sindicale săm inţările. vind grăbirea ritm ului de lucru şi îm tăţire a calităţii lucrărilor s-au luat
este aceea de a populariza cit mai Esle de datoria noastră să desfă Dacă analizăm activitatea din ulti bunătăţirea calităţii, sarcini im portante m ăsuri de întărire a răspunderii per
.larg, în rîndurile m uncitorilor, teh şurăm şi să organizăm în tim pul cel Pe lotul de „5.000“ mii ani a T.R.C.H. v e d em în să că nu îi revin şl conducerii trustului. Noi sonale a fiecărui constructor. Ser
nicienilor şi inginerilor, obiectivele mai scurt o vie agitaţie vizuală, să toate colectivele şantierelor s-au ri trebuie să dăm tot sprijinul şantie viciul C.T.C. a fost în cad rat cu cel
pianului de stat, angajam entele şi folosim cu m ai m ultă eficacitale ry e alizarea u n e i p ro d u c ţii de 5.000 gătirile continuă. Astfel, au fost dicat la nivelul sarcinilor. In fiecare relor pentru oa valoroasa iniţiativă m ai calificaţi tehnicieni, Iar labora
rezultatele obţinute în întrecerea so gazetele de perete, staţiile de ra 1 \ kg. poru m b boabe la ha. de pe tra n s p o rta te p e tarlale p e ste 700 an noi am răm as datori statului cu un să prindă viaţă, să se înfăptuiască to are le v o r fi d o ta te eu a p a ra ta ju l
cialistă. A cest lucru face posibil ca dioam plificare, presa cen trală şi lo t o n e g u n o i de. g r a j d , l u c r a r e c a r e im p o rtan t n u m ăr de a p artam en te. La întocm ai. Ca urm are, am preconizat necesar. M erită subliniată hotărîreei
atenţia colectivelor de m uncă să stea cală, iar panourile şi aleile frunta terenuri neirigate, constituie o preo această a contribuit, pe lingă unele luarea celor mai corespunzătoare m ă luată ca pe fiecare şantier să se
m ereu trează asupra, sarcinilor ce le şilor în întrecerea socialistă să nu cupare de seam ă pentru m embrii continuă. cauze obiective, o serie de cauze su- suri; O b u n ă p arte din acestea s-au finiseze cîteva apartam ente care să
au de îndeplinit, duce la o antre fie am enajate doar cu ocazia zilelor gospodăriei agricole colective „Dru De asem enea, gospodăria colectivă bliective, holăritoare, -de altfel in în şi în făp tu it. fie etalon. De a sem en ea p e n tru ridi
nare, activă a m uncitorilor la înfăp festive, ci, lu n ar, să a p a r ă ’ p o r tr e mul socialism ului“ din oraşul Deva. deplinirea planului de construcţii. Ele carea calificării constructorilor se
tuirea tuturor indicatorilor de plan, tele celor mai buni m uncitori, frun a schim bat prin baza de recepţie ne sint cunoscute. Despre posibilităţi Astfel, pe unele şantiere ca acelea v o r .o rg an iza 16 c u rsu ri p e n tru zi
la darea în folosinţă, înainte de ter taşi în Întrecerea socialistă. P regătirile au fost în cepute încă din 1.700 kg. s ă m în ţă din so iu rile cele le de în lă tu ra re a lor, d esp re o o r din Brad, D e v a ,. H aţeg, P etro şan i şi dari, zugravi, p a rc h etarl şl Instala
m en, a o biectivelor in d u striale şi m ai productive de hibrizi de po ganizare din ce în ce m ai bună a Lnpeni s-au organizat loturi de con tori, care vo r cup rin d e cca. 450 m u n
se cial-culturale. Ea face posibilă cu- Lncepînd de la in trarea în uzină, toam nă. A tunci s-au fixat tarlalele m uncii în v e d area lichidării lipsuri stru cţii şl, se p a ra t, d e instalaţii. M ă citori.
n oaşterea m etodelor şi a ^iniţiativelor in secţii, p e şan tiere şi p în ă la locuri şi pe întreaga suprafaţă planificată rum b. lor şi deficientelor din anii trecuţi, suri Im portante s-au luat însă pentru
folosită, a rezultatelor obţinute de de m uncă,, va trebui să organizăm Pe term inate sint in această uni s-a discutat în cadrul tuturor colec defalcarea şl urm ărirea planului fi L a g r ă b i r e a r i t m u l u i l u c r ă r i l o r vs&
fruntaşii în întrecerea socialistă, pie- o asem enea agitaţie vizuală îneît (40 ha.) au fosi e fe c tu a te a ră tu ri a- tivelor şantierelor. Colectivul de m un zic şi valoric. PentTU fiecare lot şl
cum şi a deficien ţelo r: aiu p ra cărora atenţia m uncitorilor să fie m ereu tate şi reparaţiile la uneltele agri citori, ingineri şi tehnicieni de pe şantier în parte s-au defalcat sarci c o n t r i b u i ş i d o t a r e a i n a c e s t a n as
va trebui să ne îndreptăm ; atenţia. trează asupra sarcinilor ce le revin, dînci d e to am n ă . In a c e ste zile pre- şantierul T.R.C.H. Cugir, a p o rn it o nile de p lan pe toţi indicii. Tot o şantierelor cu noi utilaje ca m aca
cit şt a a n g a ja m e n te lo r lu a te d e ei cole. valoroasă iniţiativă de a construi fie dată s-au întocm it grafice calenda rale, b eto n iere, etc.
Folosirea unor form e m ultiple de în ' întrecerea socialistă. care bloc mai repede, m ai bine. ristice de execuţie şi predarea lucră
p o p u larizare.a sarcinilor de plan, vii La grădina de legume rilor p e obiective. S-a cău tat ca Toate aceste m ăsuri menite
•şi atractive, au constituit p entru m a M uncind în acest fel, vo m face ca A ceastă iniţiativă a trezit un viu toate form aţiile de lucru să cunoa asigure grăbirea lucrului pe şan
joritatea com itetelor sindicatelor o agitaţia vizuală să-şi îndeplinească x re n itu rile m ari realizate de la ţin tim p in urm ă, s-a început sem ă interes în rindul tuturor colectivelor scă sarcinile de plan ce le revin pe tier vor da rezultate bune num ai
preocupare de - seam ă în activitatea rolul m obilizator şi agitator al co V g răd in ă i-a d eterm in at pe co natul în răsadniţe. Pînă acum aceas de m u n că din cad ru l T.R.C.H. şi chiar o p erio ad ă de timp. dacă se va exercita un control siste
lo r. Astfel, , cu m ult succes au fost lectivelor de muncă. lectiviştii din O răştie să e x tin d ă a- tă lucrare a fost executată pe mai din celelălta unităţi sim ilare din re- matic, o îndrum are com petentă, sus
folosite în întreprinderile regiunii, nul a c e sta s u p ra fa ţa ce v a ii cu lti b in e de 350 m.p. seraănîndu-se v a r Cunos-dndu-se în am ănunt sarcini ţinută, bine organizată. De aceea con
în exploatările m iniere, pe şantie Propaganda tehnică — v a tă cu le g u m e la 30 ha. ză tim purie, ardei, gulioare, ridichi, le de p lan s-a cău tat să se ia ase d ucerea tru stu lu i a stabilit ca, înce-
rele de construcţii, in gospodăriile In scopul obţinerii unor producţii salată etc. m enea m ăsuri care sâ asigure îndepli pînd chiar de la echipe şi brigăzi,
d e sta t şi colective, în S.M.T. etc., în sprijinul ridicării nivelului sporite, încă de la începutul lunii nirea lor. A stfel s-au centralizat la să se urm ărească îndeplinirea opera
p anourile ?î lozincile, graficele, g a februarie ei au început intense pre Tot în scopul sporirii producţiei de m axim um unele lucrări în ateliere, t i v ă a s a r c i n i l o r . Z i l n i o e c h i p e l e şi!
zetele de perete, staţiile de radio profesional al muncitorilor gătiri. P entru răsadniţe s-au am enajat legum e la hectar au fost luate m ă pe loturi sau şantiere, în aşa fel In brigăzile vor discuta m odul de în
am plificare, schim burile de experien din v rem e p aturile calde şi au fost re suri ca întreaga suprafaţă de gră cit aici să se pro d u că chiar şi sem i deplinire a norm elor. La nivelul lo
ţă organizate la locurile de m uncă, P len ara C.C.S. din lu n a m a i 1962 p arate ram ele şl locurile. De a se dină să fie irigată. fabricate (cofraje, arm ături, instalaţii tului se va utm ări zilnic în d ep lin ire«
panourile de onoare cu fotografii ale a subliniat că una din sarcinile im m enea. s-a procurat întreaga canti etc.). In v e d e r e a s c u rtă rii d u ra te i de norm elor iar săptăm înal planul fi
fruntaşilor în întreaerea socialistă, portante ce revin sindicalelor este ta te de săm în ţă n ecesară şi, cu pu- Concom itent cu aceste lucrări s-au execuţie s-a stabilit trecerea la lu zic, valoric, p ro d u c tiv ita te a m uneff
brigăzile artistice de agitaţie, care cru în d o u ă şi tr e i sc h im b u ri. In a- Sl c e ila lţi in d ic i. O u r m ă r i r e m a l s is
au m obilizat colectivele de m uncă transportat pe terenurile destinate celaşi tim p se va extinde m unca în t e m a t i c ă a î n d e p l i n i r i i s a r c i n i l o r d«i
la îndeplinirea şi depăşirea planulA acord global. plan se v a face şi la nivelul trustu
de producţie. producerii de leg u m e p este 400 to n e lui. T o ate ace stea v o r a sig u ra a a c
gunoi de grajd. M ă s u ri im p o rta n te s-au lu a t şl tivitate din ce în ce m al susţinută.-
Com itete ale sindicatelor ca cele p e n tru o a p ro v izio n are raţio n ală şi
d e la U zina „V ictoria“ Călan, E x organizarea şi desfăşurarea unei Ia tim p a şan tierelo r. A p ro v iz io n a A ngajam entul construciorilor de H
plo atarea m inieră Lupeni, U.M. C u
gir, I.C.S.H., R.M.R. S im eria, din c a largi propagande tehnice, în strin să realiza fiecare bloc, m ai repede, m ai
d ru l u n o r secţii a le C.S.H. etc., au
expus la in trarea în uzină şi în tre legătură cu nevoile producţiei, care
prinderi, direct la locurile de m u n
că, Ia cluburi, în sălile d e cultură, s,î a î u ^e m u n c i t o r i i , t e h n i c i e n i i ş i
angajam entele m uncitorilor din în inginerii în însuşirea celor m ai noi
treprinderea respectivă, a secţiilor, realizări ale ştiinţei şi tehnicii, în
b rig ăzilo r, e c h ip e lo r şi individual, creşterea nivelului lor de cunoştinţe
pi ofesionale.
In activitatea lor, eonsiliile loaale
aie sindicatelor din regiunea noa
stră au îndrum at şi indicat com itete
lor sindicatelor să folosească cu pri
cepere m ultiplele form e de propa
gare a cunoştinţelor tehnico-profe-
chem înd m uncitorii la îndeplinirea sionale, să organizeze in cluburi şi rea se va face pe baza necesarului bine, este m obilizator. La înfăptuirea;
lc-r. s ă lile d e c u l t u r ă c o n f e r in ţe , s e s iu n i de m ateriale stabilit în concordanţă lui s-a pornit a i m ult elan. D acă
O rganizarea unei agitaţii vizuale tehnice, schimburi de experienţă, cu planul fizic p en tru to ate so rtim en m ai a d ău g ă m şl m ăsu rile lu ate a-
concrete, o p e rativ e şi m obilizatoare, lectorate tehnice, ziua tehnicii noi, tele şi pe fiecare obiectiv în parte. vem to a tă . garanţia că sarcinile de
precu m şi a a ilo r form e eficace de co n cu rsu ri „C ine ştie m eserie cîş- Pentru a evita form area de stocuri plan ce-i rev in T.R.C.H. p e n tru a-
p o p u la riz a re a sa rcin ilo r de plan şi tigă“, referate tehnice, prezentări supranorm ative s-a Introdus o evi n u l 1963 v o r fi în d e p lin ite şi d e -
a angajam entelor luate ca : denţă strictă lunară a m aterialelor. păşite.
„T o v a răşe ! Cunoşti term enul de sau recenzii asupra unor cărţi cu
d are în folosinţă a acestui agregai? caracter tehnic, sim pozioane, cursuri Azi, Ia că m in ele cu ltu r a le
Este 22. august ! Să depunem tot de ridicarea ealificării etc.
e f o r t u l p e n t r u r e a l i z a r e a l u i !“ ,' s a u : Com itete ale sindicatelor ca cele rimilia Muru ş i i-lorinela Tontea s-au cunoscut cu cîtcva luni în urmă, cinci au intrat în La căminele culturale din re ariă vor trimite la sate 154 con
„Lam inatori ! Să folosim lam inarea d e la E.M. L u p en i, C.S.H., I.C.S.IT., clasa I-a la Şcoala de 8 ani din Petrila. Le leagă însă strădaniile comune dc a obţine numai note giunea noastră se desfăşoară azi ferenţiari care vor expune con
U.M. C ugir şi altele, au organizat bune şi foarte bune şi, bineînţeles, jocul lor plin de voie bună. ferinţa : „8 Martie — ziua inter
la toleranţe negative pentru a eco cicluri de conferinţe tehnice pe tem e bogate activităţi cultural-educa naţională a femeii“. De aseme
n o m i s i c i t m a i m u l t m e t a l !“ , s a u : tive de masă. nea, 19 brigăzi ştiinţifice se vor
(Continuare in pag. 3-a) deplasa în comunele Vorţa, Pa-
„Tovarăşi ! Cunoaşteţi că angaja Comitetul regional şi comite roşeni, Dîlja Mare, Dealul Babii,
m entul la preţul de cosi este d e .3 tele raionale pentru cultură şl Jieţ, Viitori, Buceş-sat şi Buceş-
m ilio an e p e an u l a ce sta ? Cu cit aţi Vuican, Mihăieşti, Pricaz, Tur-
coiitribuit a stăz i? “, sa u : oo ? ? xtyen -U e u u t f i f iO O O O O O O O O O O Ô O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O daş, Cigmău, Băcăinţi, Răhău
Cut etc., unde vor răspunde în
„F urnalişti! A ngajam entul, nostru O Un nou lot de garnituri de mobilă cauzele, şeful de echipă Ion hidrofore, umezeala la temperaturi ţinute timp de 14 zile la o tempe toare şi să se creeze posibilitatea ca trebărilor puse de cetăţenii din
e s t e d e a da 1.000 t o n e fo n tă p e ste q trebuia montat la tîmplăria l.I.L. Litra. mai ridicate a străpuns cleiul cu ratură constantă de plus ÎS grade, materia primă să fie depozitată in aceste comune.
plan. Cum staţi pe ziua de azi ?“, O „Crişana“ din Brad. Comisia de re- care era fixat furnirul, provocînd ri recondiţionarea a reuşit. Aceasta da camere încălzite permanent în timpul
folosite la I.C.3.H., la furnalul de $ cepţie a I.R.C.M. Timişoara, îşi — Să mergem dar!... şi Nicolae dicăturile. S-a mai constatat că în torită conştiinciozităţii cu care au iernii. Tot azi vor fl organizate,, la
î.000 m.c., la cu p to ru l M a rtin nr. 6 , O anunţase sosirea. Comuniştii Nicolae Bolo[. porni primul spre direcţiune. tinderea cleiului s-a făcut neuni lucrat tovarăşii Ştefana Sabino, G.A.C. Miercurea, o consultaţie
p e şantierele noilor construcţii de O Boloţ, Petru Roşea şi Ion Litra ca form, fiind folosit clei de slabă ca Gheorghe Turcit, Elena Slana, Te- Şedinţa în cure s-au stabilit ates ştiinţifică pe tem a: „Mecaniza
lam in o aie, cit şi p e cel al c o n stru c D şi altădată, au hotărît să facă un Montarea mobilei a fost oprită. litate. La aceasta au contribuit prin cla Năstase si alţii. In acest fel, nu. te măsuri era aproape de sfîrşit. rea lucrărilor la culturile prăşl-
ţiilor de locuinţe, care s-au referit O control minuţios al pieselor ce urmau Piesele pregătite pentru cele 30 de slabul control efectuat pe fazele dc numai că nu se cunoaşte că piesele Luîncl cuvîntul, tovarăşul Nicolae toare şi păioase", la Alba Iulia
ia . scu rtarea term enelor de d are în ^ să fie montate. La prima vedere garnituri camere ¦ combinate tip. operaţiuni, şefii de echipă Hofbauer au fost recondiţionate, dar întrunesc Bolot n spus: „Faptul că nu am lă conferinţa: „Profilul moral al
folosinţă a acestor obiective, la p rin 0 piesele nu prezentau nici o defcc- „I.L.H.-2“ au fost supuse unui Ştefan. Sigrefie Pisau şi Nicolae şi toate condiţiile de calitate. sat să ne scape defecţiunile celor 30 tineretului de tip nou“, iar în
cipalele criterii stabilite de Directi ^ ţiune. Trecînd cu vîrful degetelor examen minuţios, ha stabilirea cau Murcuş. de garnituri de mobilă, porneşte toc raioanele Haţeg .şi lila vor avea
v e le C om itetului C entral au privire O peste suprafeţele lustruite, se simţeau zelor au fost solicitaţi să-şi dea Rezolvarea problemei a fost pri mai din respectul pe care noi îl Ioc 5 şi respectiv 25 schimburi
la întrecerea socialistă, au contribuit $ însă, unele mici ridicuturi. concursul şi specialiştii din cadrul Fiind stabilite cauzele, s-a. pus pro mită cu multă bucurie de tofi mun datorăm cumpărătorilor. Mobila pro de experienţă între căminele
l a . o p a rticip are largă şi activă a secţiunii de industrie locală a Sfa blema înlăturării lor. In primul rînd citorii secţiei, începînd cu cei care dusă de întreprinderea noastră şi-a culturale.
m uncitorilor pentru înfăptuirea cu — Furnirul nu este pleznit, zise tului popular regional. trebuiau recondiţionate piesele .pen au sesizat primii defecţiunea. Ei însă cîştigat aprecierea. In anul trecut nu
succes a sarcinilor ce le reveneau. Petru Roşea tehnicianul secţiei. tru a putea fi montate şi livrate be nu s-au mulţumit numai cu îndrep am avut nici o reclamafie. De aceea In satele Batiz, oraşul regio
A stfel, fu rn alu l d e i.000 m.c. şi c u p Tehnicienii, împreună cu cîtiva neficiarilor. Cei mai pregătiţi mun tarea greşelii. S-au gîndit mai de trebuie ca şi pe viitor să producem nal Hunedoara, Băniţa, oraşul
torul M artin nr. 6 au fost date în — Şi totuşi, de unde provin ridi- muncitori cu o înaltă calificare, au citori s-au angajat să execute a- parte. Şi au propus măsuri pentru numai mobilă de cea mai bună ca regional Petroşani, Băiţa, raionul
folosinţă cu 25 şi resp ectiv 30 zile căturile ? — întrebă Nicolae Bo- descoperit în scurt timp ce a deter . ceasta lucrare. Muncind cu multă viitor. litate, care să satisfacă cele mai e- Brad, Ohaba, Păuca şi Pianul de
înainte de termen. lo(, secretarul organizaţiei de partid minat ridicăturile de pe suprafeţele răspundere, folosind lama de oţel exigente pretenţii. Şi apoi în felul Jos, raionul Sebeş, Llvadla, Pui
pe secţie. pieselor. Condiţiile în care au fost bine ascuţită şi apoi efectuând re- 'Aşa s-a ajuns la concluzia că iii acesta creşte prestigiul întreprinderii.
D e asem enea, la uzina. „V ictoria“ cel mai scurt timp întreprinderea să şl Băleşti, raionul Haţeg, se
C ălan, în a n u l 1962, p rin tr-o m ai — Va trebui,să anunţăm, conduce depozitate acestea nu erau cores lustruirea, după ce piesele au fost amenajeze o uscătorie corespunză M. RUGINESCU <
bună organizare a agitaţiei vizuale, rea întreprinderii şi să cercetăm vor desfăşura fazele intercomu-
prin popularizarea şi extinderea me- punzătoare. Plăcile aglomerate fiind
nale între formaţiile artistice
!OOOOOOO^O^OOOOO^OO^OO^OOOO^OC^OOOOXXXJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO O0OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO coc-ooooeoc-o-oooooooo^o ;
angajate în cel de-al VIMea con
curs al artiştilor amatori
