Page 36 - 1963-03

PAG. 2
Intîlnire în ster
M oscoviţii care doresc să-şi
vadă rudele din Kiev sau Le­
ningrad nu m ai au nevoie să
sa deplaseze pină acolo. Pen­
tru aceasta ei se deplasează
doar p ină la o clădire din
M oscova, unde esle instalat
v id e o te le fo n u l in te ru rb an . In |
fata m esei pe care este insta-
lat m icrofonul se află două te-
Ievizoare obişnuite. D easupra
acestora sînt instalate tuburile
cam erei de transmisie. Stind
la m asa m icrofonului, cel care
doreşte să-şi vadă rudele prin
Videotelefon v ed e pe unul din
ecranele televizoarelor imagi­
nea celui chem at, iar pe altul
p ro p ria sa imagine. A ceasta
e s le n e c e s a r p e n tru ca şi el
ad fie v ă z u t b i n e d e p a r t e a
cealaltă a videotelefonului.
Principiul de recepţie si j
transm isie a im aginilor prin f
Videotelefon este sim ilar cu
cel al televiziunii interurbane
obişnuite. Videolelefonul a
apărut nu de mult, dar el se
bucură de pe acum de o mare
popularitate tn rîndul m osco­
viţilor. A ceasta esle şi de în ­
ţeles. D atorită acestei instala­
ţii m inunate, în prezent oam e­
nii îşi pot da „înlîlniri in
e te r“.
Pomicultura — mai veche decit orice arta
Cînd oam enii mai trăiau în gră­
dini — aşa îşi im aginau poeţii din
an tichitale v rem u rile ideale. LIrmele
primei grădini de pomi fructiferi se
pierd în epoca de piatră. Dar om e­
nirea datorează aproape toţi pomii
fructiferi valoroşi O rientului A pro­
piat. L egendele vechi spun că raiul o g rădină special ca să „în v e ţe şi să o su b sta n ţă m ed icam en to asă folosită sine stâlăto are care are în com po­
păm întesc — Edenul din biblie — viseze“.
s-ar ii aflat acolo.
Beton „cîntăreţ“
f Recent, hidrotehnicienii sovietici
au „învăţat“ betonul de pe marile
baraje „să ciu le“. A p arate sensibile,
instalate în interiorii! barajelor sem ­
n alează printr-un original „cinlee“ tot
_ c e se înlîm plă în m aterial. Dacă be­
tonul şe comprimă, aparatele emit
tonuri joase, iar dacă betonul se
dilată, el se plîn g e d e so a rla sa, sco-
tind sunete înalte.
Un lac dublu
Lacul M o Fiord din N orvegia po­
s e d ă p r o p r i e t ă ţ i m ir a c u l o a s e . El c o n ­
ţine două straiuri de apă. Primul —
cel superior — este din apă dulce,
iar al doilea — din apă sărată (apa
m arină pătrunde în lac printr-un ca­
nal subteran). C hiar şi pe v re m e de
m are furtună, straturile de apă nu se
am estecă in tre ele.
C U R E N T IP’IRfllN... IHIWIHlNUIflilI
La căminul cultural din Mihalţ, raionul Alba, unele
sobe nu pol fi instalate la locul lor, deoarece construc­
torii au introdus prin hornuri... tuburi Bergman.
Ă s t a -1 u n e v e n i m e n t —
Să-ţi in tre pe horn... c u r e n t ! ?
Sţfba re c e d e plictis
Stă-n colţul de vis-a-vis;
In sala cinematografului 'din Brad de multă vreme nu se face foc in sobe. C ă v ă to p iţ i d e - a - n p i c i o a r c .
H aida dd ! că nici la Brad
Lem nele din cer nu cad.
In s ă n ici aşa* d e lo c
* <> pale ale oraşului Deva, I.G.O.
1\
| p ă m in t p in ă acum , s-au n ă s c u t 77
ţ la o temperatură dc —50 grada
1 m iliarde de oam eni. In prezent, pe
j este necunoscută.
j Festivalul artişti­ din num ărul total de oam eni care
Un nou aparaf în ajuforuE
chirurgilor
La Institutul de cercetări în dom e­
niu! radiologiei şi ro enlgenoiogiei din
Kiev a fost realizat un aparat electro­
nic, care a fost denum ii Iegtron. Nou)
a p a ra t îi a ju tă pe m edici „să c ite as­
că" cele mai confuze fotografii roent-
genologice. De pildă, cu ajutorul leg-
tronului sa pot distinge foarte clar pe
fotografii vasele sanguine.
N o u l a p a r a t v a fi d e u n p re ţio s
ajutor chirurgilor sovietici.
In Persia antică pom icultura era
considerată o ocupaţie dem nă de
regi. C'irus cel lîn ă r şi C irus cel
bătrîn sădeau cu propriile lor mîini
pom i fructiferi. V irg iliu ii în v ă ţa pe
discipolii săi nu n u m ai v e rsu ri, ci
şi pom icultură. Epicur şi-a cum părat
In Evul M ediu, în m ulte oraşe din
Europa, pom icultorii care se ocupau
de alloiri, erau consideraţi persoane
de rază. In secolul al XVI-lca oam e­
nilor care erau prinşi tăind un pom
f ru c tife r, Ii s e tă ia .m in a d r e a p t ă . I n „Reflexe condiţionate“ la plante
1636, p rin ţu l A u g u s t al S a x o n ie i a
emis o lege potrivit căreia fiecare
pereche de noi căsătoriţi era obli­
gată să sădească un pom frucliier.
A şa s-au pus încă în antichitate
bazele pom iculturii, care în vrem u­
rile noastre este rasplndită în întrea­
ga lume.
Crescătorii de chinchilla în Tadjikistan
Chinchillele-anim ale cu blană pre­
ţioasă, originare din A m erica de Sud,
după ce au făcut aproape o călăto­
rie în jurul lumii, au căpătat p nouă
patrie — în m unţii Tadjilcistanului.
Aici, pentru p rim a d ată în U niunea
Sovietică, s-au organizat pe scară lar­
gă experienţe de aclimatizare a aces­
tor anim ale la condiţiile locale.
La ferma organizată pe ramificaţii­
le stîncoase ale m untelui Chissarî, u n ­
de condiţiile nalurale şi clim aterice
La-neeput nu mă gîndeanT
Ce să cale lingă geam.
D ar m-ain dum irit acum —
C ă s-a p re v ă z u t şi.., fum.
Să nu iaci cu luna, ioc.
M ergi la film pe înserat,
Şi îl v e zi cu... trem u rat.
0 dată cu topirea zăpezii, pe unele străzi din Deva şi Petroşani
au ieşit la iveală o m ulţim e de gropi care s-au transform at în băiloace.
M u lte d in tre e le se d a lo re se lu c r ă r ilo r n e te rm in a te de c ătre I.G.O. încă
în toam na anului trecut.
Pe urmele
cunoscut
Acest m edicam ent este cunoscut
de multă vrem e de m edicina orien­
tală. M a rii m e d ic i clin e v u l m e d iu ,
cu m ult încă înainte de A vicem ia au
a rătat că ii foloseau la v indecarea
rănilor şi a fracturilor. L egenda sp u ­
ne că proprietăţile m iraculoase ale
acestui m edicam ent au fost descope­
rite de un vinător, care a observat
cum o c ă p rio a ră ră n ită îl c u le g ea de
pe stînci cu lim ba şi apoi îşi lingea
rănile.
D espre ce fel de p rep arat esle
vorba?
In perioada călduroasă a anului
din slîn cile m u n ţilo r din P ersia şi
India se scurge un lichid vîscos. Cu
timpul acesta se solidifică, capătă o
culoare caracteristică brună închisă
şi un m iros plăcut. Este „m um ie“ —
şi în prezent în m edicină.
O m ică bucăţică de m um ie a fost
studiată la Institutul de m edicină ex­
perim entală al A cadem iei de Şliinte
a R.S.S. U zbece. F ra c tu ra u n u i ie p u ­
Vladim ir K arm anov, cercelălor
ştiinţific principal la Institutul de a-
grofizică din Leningrad, a descoperit
la plante reflexe condiţionate sui-ge-
neris, „d ep rin d eri“, c a re pol li folo-
sînt asem ănătoare celor din Anzi, de
la g rupele e x p erim en tale de chinchi-
lle s-au obţinut pui viguroşi. După
părerea specialiştilor, în Tadjikistan
v o r p u te a fi c re a le g o sp o d ă rii p e n ­
tru creşterea acestor animale.
In m unţii Pam ir şi D arvaz au fost
alese cele mai potrivite locuri pentru
prim ele ferm e de chinchilla. T adjikis­
tan«], unde se cresc dem ult nutrii,
nurci, şi vulpi albastre, va deveni în
v iito ru l a p ro p ia t şi fu rn izo r de b lă ­
nuri de chinchilla.
Vagonete părăsite
La E.M. Lonea stau aruncate la
întîmplare zeci de vagonete defecte.
Conducerea exploatării nu ia măsuri
ca acestea să fie reparate sau casate.
V agonete pentru mină ?
Aş 1 mormane de rugină !
Pe n im en i capul nu-1 d o a re
De casat nu vă casează,
Nici nu se interesează
Undeva să vă repare.
I ( P a r c ă v - a r d u c e - n s p i n a r e !...).
DRUMUL SOCIALISMULUI
O surpriză la planeta noastră trăiesc circa 4 la sulă
lor am atori tun au populat-o în cursul existenţei
K.D. V ietn am . M i­ o m en irii. C alcu lele s a v a n ţilo r a m e ri­
cul T ran V an Tarn, cani cu p rin d p e rio a d a de la 600.000
în virstă de 5 ani, ani în ain tea erei n o a stre pină în
a cântat cu v irtuo­
zitate la dan bau
(chitară cu o sin­
gură coarda), ciş-
liginrl m edalia de
aur.
unui
dinantichitateglob al cerului, cu u n d iam etru de
10 cm., al p r o f e s o r u lu i d e m a t e m a ­
re de casă s-a vindecat inlr-adevăt
mai repede.
Exisiînd presupuneri că în m unţii
din apropiere de T aşkent s-ar putea
găsi „m um ii“, in vara trecută a fost
organizată o mică expediţie.
C ălătoria a durat o lună şi jum ă­
tate. M em brii expediţiei au înaintat
pe poteci greu accesibile, ajungind
pină la zona zăpezilor veşnice. C ău­
tările expediţiei au fost rodnice.
La Institutul, de m edicină experi­
m entală se păstrează un vas de por­
ţelan um plut cu o m asă solidă, aproa­
pe neagră. Esle mumie... din Uzbekis-
tan ! Institutul de chim ie al A c a d e ­
m iei de Ş tiinţe a R.S.S. U zbece, c ă ­
ruia i s-a predat spre studiere, a sta­
bilit că nu este vorba nici de asfalt,
nici de ezocherită, ci de o rocă de
nen ta sa aproxim ativ 20 de m icroele-
m en te şi o serie de su b stan ţe o rgani­
ce. Parale! cu stu d ierea com ponentei
chim ice, se cercetează şi p ro p rietă ­
ţile terapeutice ale acestui preparat.
sile în interesul producţiei agricole.
K arm anov a făcut această descope­
rire cu ajutorul term om etrului sem i­
conductor, pentru m ăsurarea tem pe­
ra tu rii frunzelor, realizat de el.
După părerea omului de ştiinţă so­
vietic, aparalul racordat la frunze va
a ju t a p la n te le d e s e r ă să-.şl a le a g ă în
m od de sine stălălor regim ul optim
su b ra p o rtu l lu m in ii şi aeru lu i. Prin
interm ediul aparatului ele vor tran­
sm ite o „cerere“ de climă artificială
unei maşini de calcul-rezolvare, care
o va satisface în m od autom at.
A paralul lui K arm anov esle un ac
subţire avind un capăt prevăzut cu un
vîrf sem iconductor, iar celălalt cu
borne m etalice legale de un aparat
înregistrator de m are sensibilitate.
Term om etrul sem iconductor se fi­
xează de frunză fără să o vatăine
şi înregistrează cu precizie tem pera­
tura plantei.
La cofetăria „C arpaţi“ din Cugir există un num ăr
r e d u s d e s o rtim e n te , in s c h im b s e v in d e b e re , iar la to ri m in u s c u li. A c e ş tia p o t fi Î n c ă r ­ b a tă e le c lro stim u la tO ru ! in tră a u to
lăzile sînt aşezate in dezordine.
Ç jô a lt ea rtierd e
oooooooc
O E explicabil faptul că pe
% majoritatea arterelor princi-
O asigură o curăţenie mulţucni-
0 toare, este pusă la punct ca­
nalizarea, reţeaua de curent
x electric etc.
X Dar în oraş, îndeosebi in
0 cartierele mărginaşe, întîlnim
% şi alte aspecte. Din păcate,
mai precis din vina gospoda­
rilor investiţi, aceste aspecte
umbresc ceea ce e frumos şi
bun aici. Şi dacă gospodarii
autorizaţi n-au această con­
vingere, le facem o invitaţie
la faţa locului. Pentru a nu
se „rătăci" le propunem cîte-
va adrese: sir. Mănăstirii,
cartierul Vulcan, Tabăra Mi­
nerilor, şoseaua Avram Ian-
cu, spaţiul din raza gării
C.F.R., spa(iul din jurul auto-
Oooooooooocooooooooooooooooooooooooooooooooooooc
Statistica mileniilor
S a v a n ţi i a m e r i c a n i R. V e l l m e y e r
şi F. L orim an, a u tăcu t o statistică
m ilenară interesantă. Potrivit calcu­
l e l o r l o r , d e la a p a r i ţ i a o m u l u i p©
an u l 1962.
Coiecţie de globuri
Colecţia de globuri geografice a
secţiei de cartoteci a Bibliotecii de
stat din Berlin a fost com pletată cu
noi şase globuri ale cerului şi ale
Păm intului, care prezintă o m are im­
portantă cultural-istorică. Printre
acestea se află un glob al Păm tnţu-
Juj cu u n diam etru de 24 cm., care
d a te az ă din a n u l 1633 şi u n g lo b al
Păm intului care a aparţinut carto­
grafului Johann Janssonius din A m ­
s te r d a m şi d a te a z ă din a n u l 1636. Un
ex p o n at in teresan t este şi un mic
tică şi sc riito ru lu i J o h a n n G ab riel
D o p p e l m a y e r , d a tin d d in a n u l 1736.
O serie de alle globuri au fost ofe­
rii© de B iblioteca u n iv e rs ita ră d in
I-falle. Secţia de carto te c i a B iblio­
tecii do slat din Berlin intenţionea­
ză să-şi m ărească şi pe viilor colec­
ţia de globuri.
rO e. f i t t r a m b u l i n ă , t ä t e t l o l t i i ttf?
Studentul leningrădean Valentin tjeinkin « confecţionat un obiect ori- J
[ ginal pentru coborîre pe zăpadă. Pe o patină lungă a fixat, un scăunel fă ră -j
[.spătar, cu minere laterale. Omul se aşează pe acest scăunel, se prinde cu -j
[inimile de minere, se lasă puţin pe spate, ridicînd .jjiţ.pcdaşi timp picioa-~\
iţe le în aer, iar apoi cit balart.sări uşoăr'e'ale ptcwardkrf* îşi dă drumul p«~]
i zăpadă la vale. Ca şi pe bicicletă, se pot face vitraje, înclinînd corpul']
[• într-o parte. De asemenea, cu acest „căluţ“ se poate sări şi de pe Iram- ~]
Zbulină „ zbnrînd“ prin aer circa 10 metri, iar în acest caz corpul trebuie']
r înclinat mai mult pe spate. Pentru începători esle absolut necesar un sfat t 1
r in caz de cădere să se elibereze imediat de minere.
Lulea. «ofără tutun
U n om şi-a p ierd u t vocea din cauza
paraliziei coardelor vocale. Înseam ­
nă oare aceasta că toată viata el nu
va mai putea vorbi ?
Doi tineri radioam atori din Donetk,
A leksandr Salosin şi V iktor P roho­
rov, au creat un aparat electronic
special pentru reactivarea sunetului
şi l-au in tro d u s ... î n t r - o lu le a . A r fi
însă greu de ghicit da la prim a v e ­
d e re că a c e a s tă lu lea n u s e rv e ş te la
fum at.
a fia rţu i de o m f
gării şi chiar slr. Gojdu, pc o
care o mare parte din sala- <>
riaţii I.G.O. merg la serviciu 0
şi se întorc de la serviciu, p
Âr spune tovarăşii respectivi, <>
probabil, că din modestie sau
spirit de orientare nu-şi pun
la punct' strada pe care o fo­
losesc mai mult pină nu vor
fi toate celelalte străzi aran­
jate cum trebuie.
Nu e rău dacă gîndesc aşa.
Dar să nu întârzie prea mult.
Se impune în modul cel
mai impetuos ca direcţiunea
I.G.O. — personal Iov. M. Os-
taficiu cu care s-a mai vor­
bit — să viziteze labăra mi­
nerilor şi să constate starea
de lucruri de acolo. Convin-
gîndu-se probabil se va gîndi
la măsuri practice menite să
satisfacă cerinţele locatarilor
de acolo şi din întregul oraş.
...stema de stat a Danemarcei
este unu din cele mai ciudate şi
complicate din lume ? Pe ea figu­
rează o cruce dc argint, o lebădă
purtînd (i coroană de aur, un cal
cu un călăreţ, trei coroane, un cap
de cal, şase lei, un berbec, un urs,
IU inimi şi în pluş un dragon.
...pe pămintul Victoriei (Antarc­
tica), s-a descoperit un lac a cănii
apă pste dc JI ori mai sărată deci!
î apa mării şi poate îngheţa numai
Celsius t Cauza acestei salinităii
...în Italia s-a făcut o experienţă
pentru a se afla. cum se păstrează
noţiunea timpului la om şi la ani-
î male in condiţii de întuneric, de-
{ ¦plin ? In acest scop, 20 de oameni
de ştiinţă au rămas o shptămină
ţ întreagă într-o peşteră la n adin-
ţ. rime dc 100 metri, împreună cu
f cinci găini, cinci cocoşi şi patru
f iepuri. S-a dovedit că un om este
^ deajuns să rămînă 100 de ore >n
? întuneric deplin pentru ca să piar-
J dă complet noţiunea tim pului; ani-
U n iv e r s it a t e esc cm
p e m a Su r i Ie 4 s i t a p c i i d e i
A r fi im p o s ib il d e d a t o a d r e s ă e-
xactă a acestei universităţi neobiş­
nuite — care funcţionează pe bază
de prelucrarea cărnii de balenă —
„ S o v e ts k a ia U c r a in a “. Ea !şi sc h im b ă în ciuda condiţiilor grele de m uncă
zilnic poziţia in ocean, după locul
3 Elesîrostim ulaM
„Luleaua“ lui P rohorov si Salosin
reprezintă de fapt nişte coarde vo­
cale artificiale. Pe o latură a ei se
află un buton abia perceptibil. In
timp ce ia ţig a reta în gură, -„fumă­
torul“, apasă pe bulon, punînd în
funcţiune generatorul m ontat în lu­
lea. La rîndul său, acesta transm ite
prin ligaretă vibraţii sonore cu o frec­
venţă de 80-90 H. V o rb ito ru l p ro n u n ­
ţă cuvintele distinct şi fără să se
grăbească. Desigur, pentru a asimila
deplin această vorbire artificială el va
trebui să exerseze tim p de o săp-
lăm înă-două.
A paratul este alim entat de acum u­ m om entul când ea încetează să mai
caţi în tim pul nopţii, prin conectarea
lor la o priză electrică.
A paratu l lui P ro h o ro v şl Salosin a m ite im pulsuri do cu ren t care silesc
fost prem iat de asociaţia tehnico- inim a să se contracte.
ştiinţifică „A. Po|?ov“. Dar mai d e preţ
decit acest prem iu au fost cuvintele
de m ulţum ire ale oam enilor cărora
această invenţie le-a red at glasul.
de urs Intr-o colibă vînăforească
lnlr-unA raion de tundră din regiu­
nea cirUaiighelsk a avut loc o întîm­
plare neobişnuită. Vînălorul Jilin se
pregătea să înnopteze într-o colibă vî-
năfortască. Dar care nu-i fu mirarea
cînd, inlrind în colibă, după dezordi­
nea care domnea acolo, şi-a dat seama
că aici slăpîn a devenit un urs. Oas­
petele nepoftit a intrat în casă sjiur-
gind fereastra. Fiara şi-a aranjat pc
sobă un culcuş moale din licheni us­
caţi. 7 acîmuritc, ceştilc şi alle vase
pe care lc-a găsit în colibă „nuni gos­
p o d a r le - a aruncat pc geam.
„Surfingul“ este
un nou sport apă­
rut în Australia.
Sportivii împing
cu putere scândura
pe apă, apoi se r i ­
dică pe ea în pi­
cioare şi se lasă
în voia valurilor,
Esenţialul in acest
sport este m enţi­
nerea echilibrului,
iar valurile singu­
re îl a d u c pe în o ­
tător la mal. U ne­
ori, însă, în acest
sp o rt in te rv in şi
rechinii, c a re nu-i
iartă pe cel care
se răstoarnă de pe
scândură,
\malţfo şi-au continuat ritinul obiş­
nuit de viată în lot cursul expe­
rienţei t
...pe baza informaţiilor obţinute
de la sateliţii artificiali şi rachete
s-a calculat că pe Pămint cad zil­
nic aproximativ 10.000 dc tone du
pulbere cosmică ?
...fiecare dintre triburile indiene
vorbeşte in limba sa proprie, care
nu este cunoscută indienilor din ce­
lelalte triburi ? Si totuşi indienii
din diferitele triburi sa pot înţe­
lege intre ci. plin. limbajul gestu­
rilor. Diferitele mişcări executate
cu o mină sau cu atnindouă miiniltt
corespund, unei s-urle propuneri,
sau. exprimă o anumită idee. Lim­
bajul gesturilor este foarte expre­
siv. Cu ajutorul lui se poate comu­
nica nu numai an fapt, dar se pot
exprima sentimente: tristeţe, bucu­
rie. entuziasm ele.
...stridia îşi descinde scoica şi
începe să 'înghită hrana in clipa iu
care luna 'rece prin meridianul lo­
cului iu care se află. ca ?
unde se desfăşoară vânătoarea de ba­
lene.
C u rsa bazei d u re a z ă 7-8 luni, şi în
lof tim pul acesta, d ep arte de patrie,
din A ntarctida, participanţii la ex p e­
diţie nu num ai că v în e a z ă b a le n e, clar
şi în v aţă. Pe bază fu n c ţio n ea z ă fi­
liale ale 1 or instituţii de învăţă-
m înf superior.
Pe vasul amiral „Ucraina Sovieti­
că“, al cărui echipaj a fost distins
cu titlul de colectiv al m uncii co ­
m uniste, a fost organizată recent o
u n iv e rs ita te po p u lară, al cărei re c to r
esle m edicul flotilei de baleniere Ro-
manenko.
...In sala c o n fo rtab ilă a c in e m a to ­
grafului de pe vas s-au adunat m em ­
brii echipajului. O p arte a sălii am in­
teşte de un colt al unei galerii de ta­
blouri. Pe pereţi se pot v edea rep ro ­
duceri după lucrări ale m arilor pic­
tori ruşi Repin, Surikov, Serov, Se
ţin cu rsu rile u n iversităţii populare.
G upalov, translatorul flotei, v o rb eşte
d e s p re p ic tu ra ru s ă In seco lu l al X X -
lea.
La acFivifatea universităţii populare
participa activ ingineri, tehnicieni,
profesori- d e la c u rsu l seral, 'GtTjîîult
interes a fost u rm ărită prelegerea „In-
v iu g ă to riî d is ta n te lo r“, d e s p re v ite ­
zele viitorului.
In planul tem atic al lecţiilor figu­
rează prelegerile! -„Cinematografia so­
vietică în lupta cu răm ăşiţele trecu­
tului d in conştiinţa o am en ilo r“, „Să
învăţăm , să ascultăm şi să înţele­
gem m uzica“, -„Noul in poezia con­
tem p o ran ă“ gl altele.
automat
Inlr-una din sălile spitalului din
V a r ş o v i a p e n t r u b o l n a v i i d e cord, a
-Mi
iost instalată aparatura unul electro-
stim ulator autom at.
E l e c t r o c a r d i o s c o p u l c o n t r o l e a z ă în.
p erm an en ţă fu ncţionarea inimii. In
m at in funcţiune şi prin electrozii
săi fixaţi pe pieptul bolnavului tri­
In acelaşi tim p intră în funcţiuue
m ijloacele de semnalizare, ale apara­
tului care cheam ă m edicul de servi­
ciu.
Cum era tirziu şi Jilin u t pnteti să
caute un alt loc pentru înnoptat, el a
decis să rămînă aici. Din fericire, in
acea noapte fiara nu s-a mai întors
la^ adăpostul său. A doua zi dimineaţa,
părăsind coliba, vînătonil a auzit lă­
tratul cnnelui zău care simţise apro­
pierea ursului. [Jilin a holărit să omoa­
re fiara. In ziua. următoare, însoţit dc
alţi. vînători, el s-a apropiat de co­
libă. Ursul atras de Vătraiul cîinelui
a scos capul pc geam. Prin citeva
gloanţe trase cu precizie, vînătorii an
răţius fiara.