Page 37 - 1963-03

Nr. 2332 oi» soMisM PAG. 3
nana
»m m m

îndeplinirea planului da producţie mm?. mm [Comitetul executiv al Sfatului popular?
al regiunii Hunedoara
Lal 6 . C . — In atenţia o rg a n iza ţie i

de partid

P e la data discutării şi aprobării m at a s u p r a fe lu lu i în c a r e *8 m u n ­ !iii o rg a n izea ză un C O N C U R S
placului de producţie al gospodăriei cească p entru a-şl aduc* o contribu­
pentru ocuparea următoarelor posturi:
agricole colective „O ctom brie ro şu “ ţia tot m al de preţ la sporirea p ro ­ ¦ÎXwlv.Îv.Wv — secretari ai comitetelor executive ale sfaturilor popu­
di# satul Lăpuşnic, raionul lila, au ducţiei de lapte, carne si lină. lare ale comunelor:
trecut aproape două luni. In perioa­ ilp şill _Şard şl Valea Dosului, din raionul Alba;
In acest an gospodăria işl va dez­ — Sînpetru din raionul Haţeg;
— Cărmăzlneşti şi Furcşoara din raionul U ia;
da eare s-a scurs de atunai organi­ volta şi sectorul avicol, ajungind să — Bulzeştl şi Luncoiul de Jos, din raionul Brad;
— Anlnoasa, din oraşul regional Petroşani.
z a ţ i a d e b a z ă d e s i c i a d e s f ă ş u r a t o e r e a s c ă 1.80Q d e p u i. P e n t r u a d ă p o s - La concursul pentru ocuparea postului de secreur al co­
mitetului executiv al sfatului popular comunal, pot să e înscrie
susţinută m uncă politică p en tru ca tirea lor, com uniştilor Filim on Grişo- cei ce au studii medii sau echivalente cu acestea şi un stagiu
de cel puţin 5 ani în muncă la sfaturile populare, în învăţă-
p rev ed erile planului să fie bine cu­ van şi M axim C ărraăzan li s-a în ­ mîiit sau în alt domeniu al administraţiei de stat.
De asemenea, pot să se înscrie cei ce au 7 clase elemen­
noscute de toţi cei chem aţi să con­ credinţai sarcina să se ocupe su toa­ tare şi un stagiu de cel puţin 10 ani în muncă la sfaturile
populare sau în alt domeniu al administraţiei de stat.
tribuie la înfăptuirea lor. tă răspunderea de construirea in cel Cererile de înscriere la concurs se vor depune la Comi­
tetul executiv al Sfatului popular regional Hunedoara (în
La scurt timp după defalcarea pla­ m al scuti tim p a u n e i p u iern ite cu o 1 Deva), p!nă la data de 22 martie 1963, fiind însoţite de urmă­
n u lu i p e c ele 6 b rig ăzi (4 d e c îm p si c a p a c ita te d e 2.000 p ă să ri, p e n tr u c a re toarele acte:
tot m aterialul este deja strins. — copie de pe actul de na ştere;
% zootehnice), biroul organizaţiei de * — actul de studii în original sau în copie legalizată;
— dovadă asupra stagiului în muncă în administraţia
bază a tinut o şedinţă lărgită la eare Com unista Olivia M oise care va de stat;
— certificat de sănătate eliberat de circumscripţia sâni
nu fost invitat! totl m em brii consiliu­ răspunde de ram ura avicolă v a arăta tară sau policlinica de care ap arţine candidatul;
— dovada situaţiei militare eliberată de comisariatul mili­
lui d e conducere şl brigadierii. Ş e­ tn curind practic cele în v ăţa te Ia tar (pentru bărbaţi);
— autobiografie.
dinţa a avut drept scop stabilirea u- cursurile pe sare Ie-a urm at, d ragos­ Concursul va avea Ioc la Comitetul executiv al Sfatului
popular al regiunii Hunedoara, cu sediul în Deva — str. Dr.
nor măsuri con­ tea d e a îngriji şi Petru Groza nr. 22, în ziua de 27 martie 1963, orele 9.
Concursul va consta dintr-o probă scrisă şl una orală asu­
crete care să asigu­ creşte puii colec­ Urmarea neaplicării la timp Colectiviştii din satele a- pra cunoştinţelor in domeniul construcţiei şi administraţiei
re realizarea sarci­ tivei. Biroul o rg a ­ a unor măsuri parţinătoare comunei To- de stat.
teşti au aplaudat în repeta­ Tematica problemelor concursului se poate consulta la
nilor de plan, p e a - nizaţiei de bază a Realizările înregistrate de către propus m ontarea celei de a H-a benzi te rînduri formaţiile artis­ Comitetul executiv al Sfatului popular regional (secţiunea se
colectivul secţiei noastre sint sub la fu rn alu l nr. 4. In p re z e n t el d is­ tice ale salariaţilor Spita­ cretariat-administrativ), precum şi la comitetele executive ale
n u l 1963. P e aaeas- initiât cu sprijinul posibilităţile reale de care dispunem. pune doar de una singură. In cazul lului de copii din Pîclişa. sfaturilor populare raionale, orăşeneşti şi comunale.
La acest neajuns au contribuit m ai că ea se defectează se întrerupe au­ Printre acestea, de o deose­
{S l i n i e s - a Î n s c r i s inginerului gospo­ m ulţi faatori. U nul dintre ei este şi tom at încărcarea. Deci, se pierde bită apreciere se bucură e ------- ----- .--------,fS,f?»firi
ş) in s tru c ta ju l fă c u t c elo r 62 de a g i­ dăriei u n ciclu de expuneri legate neaplicarea la tim p a celor mai producţie. corul, ce pregăteşte un nou
tatori care au fost chem aţi să m obi­ de creşterea şl îngrijirea păsărilor. eficace m ăsuri tehnico-organizatorice. program cu care se va pre­
lizeze pe colectivişti in a pregăti cit C unoştinţele acum ulate îi vor ajuta Printre m ăsurile propuse mal de zenta la cel de-al Vll-lea
mai bine cam pania de prim ăvară, in pe colectivişti să îndeplinească ou O r, este ştiut că cele m al eficace cu rind şi care, ar fi trebuit să fie concurs al formaţiilor de
a folosi din plin fiecare zi bună de succes sarcinile ce le stau în faţă. m ăsuri etnt acelea Ia conceperea că­ înfăptuite, sînt şi m ontarea unei artişti amatori.
îuern pentru a se pune încă de pe rora au participat cît m ai m ulţi m un­ benzi in tre furnalele nr. 1 şi 2 p e n ­
acum o bază trainică viitoarei re­ Acordînd atenţia cuvenită sectoru­ citori, ingineri şi tehnicieni. M unci­ tru a lim e n ta re a fu rn a lu lu i nr. 2 şi Pe scurt de la
colte. lui zootehnic, organizaţia de bază nu torii m ai ales, sîn t aceia care în- m ontarea la cocserie a unei instala­
a neglijat nici eelelalte sectoare de tim pină zilnic greutăţile şi pot să ţii p en tru ex pedierea cocsului m ă­ corespondenţii voluntari
1« In d icaţia organizaţiei, 'de b a ză şi activitate. La îndem nul agitatorilor, le sesizeze. Cea m al bună cale pen ­ runt pe staţia de ciuruit. In felul
finind seam a de experienţa dobîndită conductorii de atelaje au transportat tru a face propuneri de Înlăturare acesta s-ar fi u şu ra t m ult m u n ca la ° In cinstea zilei de 8 Martie,
tn anii trecuţi, colectiviştii şi-au pro- p in ă acu m in cim p p e ste 2.800 tone a lipsurilor şi greutăţilor o consti­ în c ă r c a r e a f u r n a lu lu i nr. 2 şi s -a r fi membrele echipei a 2-a de cîmp
puw ca in 1963 să în fă p tu ia s c ă sa rcin i îngrăşăm inte organice, tar tarlaua da tuie consfătuirile de producţie orga­ m icşorat cantitatea m are de cocs condusă de Viorica Prundan de
pe m ăsura posibilităţilor ce le au. De 20 ha. de pe care colectiviştii şi-au nizate pa linie sindicală. A tît anul praf ce se introduce în furnal. la G.A.C. din Zam, raionul Uia,
po suprafaţa Insăm întată din toam ­ p ro p u s să o b ţin ă în m ed ie c îte 5.000 trecut, cit şi anul acesta, în con­ au iniţiat o acţiune de curăţare
n ă cn g riu (200 ha.), ei şi-au p ro p u s kg. p o ru m b b o a b e Ia ha. a fost bine sfătuirile ce au avut loc Ia secţia D upă cîte se vede, aplicarea la a păşunii. Intr-o singură zi, co­
să o b ţin ă in m e d ie c îte 2.000 kg . ia pregătită în vederea începerii sem ă­ noastră s-au făcut propuneri preţioa­ timp a acestor cîteva m ăsuri propuse lectivistele din această echipă au
ha., iar la p o ru m b p ro d u c ţia p r e v ă ­ natului. La rîndul lor, m eşterii co­ se. Spre exem plu, la începutul celui cu ocazia consfătuirilor de produc­ curăţat de mărăcinis o suprafaţă
zută a se obţine, este d e 2.500 kg. lectivei au pregătit ram ele şl tocuri­ de a! doilea sem estru al anului tre ­ ţie a r fi ad u s Îm b u n ătăţiri p re ţio a ­ de 5 hectare. (ION FLOREA).
boabe Ia ha. S ectorul zootehnic va le răsadniţelor şl au reparat Întregul cut, s-a propus execu tarea un o r des­ se în m unca noastră. Rău este însă
cunoaşte şi ej o m are dezvoltare, far utilaj d e care d isp u n ă gospodăria şl părţituri pentru separarea m ateria­ că unele se tărăgănează de luni de • Mergînd pe drumul înfăptui­
g ră d in a d e le g u m e v a fi e x tin s ă Ia c a r e v a fi fo lo sit în c a m p a n ia de lelor in silozuri. A cestea sînt foarte zile. rii sarcinilor prevăzute în planul
30 ha. P en tru asig u rarea sporurilor de prim ăvară. necesare deoarece adesea calcarul se de producţie pe anul 1963 pri­
producţie planificate, colectiviştii au am estecă cu cocsul şi cu tunderul A r fi b in e c a c o n d u c e r e a secţiei, vind dezvoltarea sectorului zoo­
stabilit o seam ă de m ăsuri. Ei au ho- M unca politică în sprijinul realiză­ ceea ce creează m ari greutăţi în sub îndrum area biroului organizaţiei tehnic, G.A.C. „Drumul socialis­
tărit să trim ită in acest sector pe cei rii prev ed erilo r planului de p ro d u c­ respectarea retetei de încărcare. de partid, în colaborare cu com itetul mului" din Bretea Romînă a cum­
m ai destoinici şi mai activi m em bri ţie ia G .A .C din L ăpuşnic este bine sindical de secţie, să le analizeze părat piuă acum, din fonduri
ai gospodăriei. Astfel, tov, Nicolae organizată. Ea a început încă de pe A poi, tot p e atunci, s-a pro p u s şi tem einic şi să urgenteze traducerea proprii 43 de oi fătătoare.
Băbuţă, G rafian Furca, G heorghe P o ­ acum să-şi arate roadele. Colectiviş­ construirea pe silozuri a unor gră­ lor în viată. Este în interesul nostru, (GHEORGHE ŞTEFANOIU).
pa, E ugen Iuga şi Silviu Sabin, m em ­ tii îşi cu n o sc sa rcin ile d e p la n şi tare pentru reţinerea bulgărilor mari al tuturora. Cu cit ele se vor înfăptui
bri şi candidaţi de partid, colecti­ m uncesc cu deosebită însufleţire do m inereu şi a bucăţilor m ari de mai repede, cu atît vor creşte posi­ ® Cu ocazia adunării generale
vişti cu m ultă dragoste pentru ani­ pentru realizarea lor în toate sectoa­ metal. A m bele propuneri au fost re ­ bilităţile noastre de sporirea produc­ a membrilor cooperativei „.Nico­
male, au fost chem aţi să răspundă de rele de activitate. Exem plul 'com uniş­ petate în consfătuirile urm ătoare, ţiei de fontă. lae Bălcescu" din comuna Dobra,
tilor, cuvîntu] lo r m obilizator, îi în ­ dar au răm as nerealizate. Consecin­ raionul îlia, s-a evidenţiat faptul
fe rm e le d a a n im a le d e la b rigăzile deam nă zi de zi pe loti colectiviştii ţe le se fac sim tite în fiec are zi. NICOLA TIMOFTE că activitatea cooperativei pe a-
din Lăpuşnic şi Brîsnic, iar com uniş­ să m uncească a i m ult elan, cu m ultă şef de echipă la încărcare nul 1962 s-a încheiat cu un bene­
tii A n d ro n ic G h ia ra şi T ra ia n Suba h o tă rîre p e n tru a ob ţin e producţii a- In luna ianuarie, anul acesta, s-a ficiu de aproape 300.000 lei. De
au primit sarcina să răspundă de ba­ gricoîe p a m ăsura condiţiilor ce le secţia a I-a furnale asemenea, s-a arătat că aprovi­
au. A ceasta le va perm ite să întă­ zionarea muncitorilor forestieri
za fu raje ră, A IU cu ace ştia eit şi cu rească continuu gospodăria colectivă, SPORI s-a îmbunătăţit -prin amenajarea
- ceilalţi m em b ri şi c an d id aţi d e partid, să-şi făurească un trai tot mai îm ­ a două magazine de deservire în
belşugat. parchetele „Valea Ţiganului" şi
care au prim it sarcina să lucreze în „Dosul Rîului". (T. OLARU).
sectorul zootehnic, biroul organizaţiei V. PÎŢAN
• Activitatea membrilor coo­
de bază a stat de vorbă, t-a tndru- perativei „Filimon Sîrbu" din
Orăştie a fost anul trecut deose­
— învăţătorul din Bozeş — ~~ TENIS DE M A SĂ Fieraru şl Ioan Popescu (Straja Lu­ bit de rodnică. Astfel, cooperativa
a încheiat anul cu un beneficiu
La Lupeni, în sala sportivă M inerul, peni). net de 2.227.860 lei, iar fonduri­
a avut loc faza orăşenească a cam ­ le proprii au crescut cu un milion
pionatului republican la tenis de m a­ FOTBAL “• lei.
să rezervat juniorilor. La concurs au
can h a r n i c « a c ílv is í c u lt u r a l participat cam pioni ai asociaţiilor din Daşi tim pul a fost relativ rece, la Prin magazinele sale — în nu­
Lupeni, Petroşani, Vulcan, Uricani, măr de 62 — cooperativa a vîndut
Organizîndu-şi judicios munca, cultural sini prezentate programe ar­ P aroşeni etc. intîlnirea am icală de fotbal dintre populaţiei numai în rate, diferi­

sprijinii îndeaproape de organizaţia tistice, fie de către formaţiile de. In urm a desfăşurării partidelor pri­ M in eru l Lupeni, c a te g o ria A şi Jiu) te mărfuri în valoare de peste
m ele locuri au fost o cu p ate la sim ­ 9 milioane Iei. ( IOAN ELENA
de partid, învăţătorul T. Selmăreanu, amatori din sat, fie de către elevii plu feminin, de Ionica Fieraru (Stra­ Petrila, categoria B au participat nu­ | şi T. LĂZĂRESCU).

directorul căminului cultural din Po- şcolii din localitate, instruiţi de în­ ja Lupeni) i la sim plu m asculin de m eroşi spectatori. A m bele echipe au

zeş, raionul Orăştie, a obţinut rezul­ văţătorul T. Selmăreanu, fie de alte G heorghe K rausz (Elevul Petroşani); prestat un joc tehnic, corect, V icto­
Ia dublu fem inin de su p lu l Liliana
tate bune In activitatea cultural-edu- formaţii din satele vecine cu care se ria a revenit pe m erit echipei M ine­
G ă rd ărean u şi Ionica F ieraru (Straja
eativă de masă. organizează deseori schimburi de vi­ Lupeni). La dublu m asculin au cîşti- rul care a dovedit un plus de efica­
gat Ioan Rusu şi G heorghe K rausz
La căminul cultural se fac săptă- zite- (Elevul Petroşani), iar la dublu m ixt citate în atac. Unicul gol al partidei
victoria a revenit jucătorilor Ionica
mtnal informări politice, brigada ar­ Pentru munca pe care o depune, a fo s t m a r c a t d e S ta u d t, în m in. 33,

tistică de agitaţie, soliştii şi recita­ pentru stima şi încrederea de care printr-un şut fulgerător, bine plasat,

torii prezintă spectacole cu regulari­ se bucură în fa(a cetăţenilor din sat, care a făcut inutilă intervenţia porta­

tate. In iiltimul timp au avut loc 5 organizaţia de partid a hotărit scî-i rului Gram.

spectacole cu brigada artistică de acorde cinstea de a fi primit în rin- D upă repriză, jocul a fost mai plă­

agitaţie, cu echipa de teatru şi cu dul candidaţilor de partid, cut. A tît M in eru l cit şi Jiu l au co m ­

formaţia da dansuri, ŞTEFAN ROMOLUS binat frumos, dar scorul a rămas

întotdeauna, duminica, la căminul corespondent 1 neschim bat.

Munca politică şi cultural educativă — antrenîndu-le m ai intens la obţine­ In co laborare ou bibliotecile te h ­ Iniţiativa consiliilor locale ale sin­ controlaţi m ai m ult în activitatea lor,
rea unor rezultate şi mai bune. nice, în baza unui plan com un, biblio­ d ic a te lo r d in H u n e d o a ra , O r ă ş tie şi a n tren aţi la o m uncă mai activă şi
strîns legate de sarcinile producţiei! tecile sindicale să organizeze mai Aiba-Iulia de a prezenta spectacole de calitate, ridicînd nivelul de inter­
Cu toate aceste rezultate obţinute, m ulte acţiuni cu cartea tehnică în aşa cu form aţiile reunite pentru fruntaşii p retare al form aţiilor artistice.
(Urmare din pag. l-a) dee tehnologice, la stăpînîrea şi con­ şi lista ultim elor cărţi intrate în bi­ m ai sînt încă unele com itete ale sin­ fel în eît n u m ăru l de cititori ai c ă r ­ în în tre ce re a socialistă şi familiile
ducerea cu pricepere a utilajelor m o­ bliotecă. d i c a t e l o r c a c e l e d e la E. M . „ G h e o r ­ ţii te h n ic e şi n u m ă ru l c ă r ţilo r c itite lor, p re cu m şi p e n tru o am en ii m uncii In p rezen t, cîn d se d e sfă ş o a ră oel
« a : „M etodele de îm bunătăţite a derne cu care au fost dotate şi uti­ g h e D o ja " Z la tn a , E. M . A n in o a s a , să c r e a s c ă cu m u lt fată d e a n u l 1962. aflaţi la odihnă, s-a b u cu rat de a p re ­ de al V II-]ea C o n c u rs al a rtiştilo r n-
calităţii cărbunelui cocsificabii“. late întreprinderile, o contribuţie de Ca u rm are a m uncii politice şi cul­ şa n tie ru l d e co n stru cţii din H a ţe g şi cierea unanim ă a m uncitorilor. m atori, va trebui ca form aţiilor artis­
„C unoaşterea şi aplicarea corectă a se a m ă a ad u s-o şi m unca d e m asa tural-educative de masă, a ridicării altele, care nu acordă suficientă atpn- Activitatea artistică — aproape tice aflate în concurs să le im prim ăm
m etodelor de îm puşcare selectivă“. cu c a r te a te h n ic ă . In a n u l 1962, b i­ neîncetate a nivelului de cunoştin­ ţie muncii de propagandă tehnică, de P reo cu p în d u -se de a organiza cît o activitate continuă, să nu
„M etode înaintate de arm are a aba­ bliotecile sindicale şi cele ale cabine­ ţe profesionale al m uncitorilor, a creş­ prom ovare a progresului tehnic, de de preocupările şi viaţa mai plăcut tim pul liber al oam enilor fie neg lijate şi să nu ne în d rep tăm a-
tajelor“, „Căile de ridicare a produc­ telor tehnice, au reuşit să organize­ terii conştiinţei socialiste a acestora, a p lic a re şi e x tin d e re a c e lo r m ai a- muncii, form aţiile artistice ale sindi­ tenţia doar spre acele formaţii pro­
tivităţii o ra re a lam inoarelor“. „Eli­ ze în com un sim pozioane, referate, din rîndul m uncitorilor s-au născut vansate m etode de m uncă folosite muncitorilor catelor au prezentat spectacole nu nu­ m o v ate la faza su p e rio are , u itîn d de
m inarea defectelor de lam inare“, recenzii, seri de în treb ări şi ră sp u n ­ initiative valoroase, care, prin apli­ de fruntaşi în înlrecerea socialistă. mai în în tre p rin d e ri şi secţii, ci şi rolul im p o rta n t pe c a re îl au to ate
„Procedee de încălzire a lingourilor suri direct la locul de producţie, ac­ carea lor, au dus la creşterea pro­ Iată de ce aici se m anifestă abateri Printre form ale muncii cultural-e­ p e n tru co lectiv iştii din sa tela din a- formaţiile artistice, chiar dacă acestea
pe calităţi“, „Lam inarea la toleran­ ţiuni care au atras un num ăr m are ductivităţii muncii, la reducerea pre­ de la procesul tehnologic, stagnări ducative de masă, un loc im portant propiere, asigurindti-se prin aceasta o nu au fost prom ovate la faze su p e ­
te negative“, „Folosirea m aterialelor do m uncitori cititori al cărţii tehni­ ţului de cost. la îm b u n ătăţirea cali­ prin degradarea unor utilaje, efectua­ îl o c u p ă şi m iş c a r e a a rtis tic ă d e a m a ­ activitate obştească bogată. rioare.
plastice în construcţii“, „Extinderea ce, c a re au citit 80.270 volum e. tăţii produselor, la u şu rarea efo rtu ­ rea unor reparaţii necorespnnzătoa- tori. In regiunea noastră, datorită
si folosirea cofrajelor glisante", „G ri­ lui fizic. rei acte de indisciplină în producţie, preocupării consiliilor locale ale sin­ Deşi s-au făcut progrese im portan­ Să constituie o preocupare perm a­
le c re şte rii p ro d u c tiv ită ţii m u n cii si în zestrarea bibliotecilor eu cărţi ab sen te nem otivale etc. d ic a te lo r, cît şi a c o m ite te lo r s in d i­ te în m unca artistică d e am ato ri, tr e ­ nentă din partea consiliilor locale ale
a red u cerii preţu lu i de cost“ etc. nou apărute, schim barea cu regulari­ Iniţiativa „3 fîşii de c ărb u n e în 2 catelor, activează în cadrul în tre p rin ­ buie să arătăm însă că nu în sufi­ sindicatelor şi com itetelor sindicale­
tate a acestora, rep artizarea lor la bi­ zile", e x tin să la un n u m ăr m a re de A ceste lipsuri pot si tre b u ie să fie' derilor un num ăr m are ,de formaţii cientă m ăsură consiliile locale ala lor, ca p rogram ele brigăzilor artisti­
In a n u l 1962, la clu b u ri şi sălile bliotecile m obile din secţii şi secto a­ brigăzi din sectoarele de cărbune ale lichidate din activitatea consiliilor lo­ artistice de toate genurile, care au sin d ica lelo r şi c o m itetele sin d icatelo r
de cultură au fost organizate un n u ­ re, au d u s lă o mai targă p opulari­ E. M . Ţ e p e n i , a d u s l a î m b u n ă t ă ţ i r e a cale ale sin d icatelo r şi a co m itetelo r co n trib u it la rid icarea co n ştiin ţei so ­ au în d ru m a t şi sp rijin it a c tiv ita te a a- ce de r |itatie să conţină, pe lîngă
m ăr d e 1.882 c o n fe rin ţe tehnice, la zare a cărţii tehnice. calităţii cărbunelui cocsificabii, la ri­ sindicatelor, prin folosirea posibilită­ cialiste a o a m e n ilo r m uncii, ia ridi­ cestor form aţii. De pildă, num ărul
c a re au p a rticip a t 184.302 m un cito ri, dicarea productivităţii muncii în aba­ ţilor multiple, m obilizînd mai activ care a niv elu lu i lor cu ltu ral, la o rg a ­ brigăzilor artistice de agitaţie, care re fle cta rea re zu lta telo r p o zitiv e şi fo r­
tehnicieni si ingineri. A cţiunile cu cartea tehnică orga­ ta je d e la 1,147 to n e/p o st, c ît e ra a n ­ com isiile in g in erilo r şi tehnicienilor, n izarea in m od p lăcu t şi ulii a tim ­ au un m are rol în m obilizarea m u n ­ me da com batere în mod deosebit a
nizate de c o m itetu l sin d ica tu lu i d e Ia g a ja m e n tu l, la 1,151 to n e /p o s t. comisiile cultural-educative, care pului lib er al m u n cito rilo r şi fam ilii­ cito rilo r la re a liz a re a sarcin ilo r da absentelor nem otivale care, in anul
O con trib u ţie im portantă la p ro p a ­ I.CS.H., în colaborare - cu biblioteca au datoria de a organiza asem enea lor lor. plan, este încă mic faţă de posibili­
garea cunoştinţelor lehnlco-profesio- cabinetului tehnic, ca de exem plu re ­ De asem enea, iniţiativa m uncitori­ acţiuni de propagandă a cunoştinţe­ tăţile ex isten te in reg iu n ea noastră, 1962, au fo st d e s tu l d e m u lte în m a ­
n a le au a d u s - o r e l e 157 le c to r a te si feratele : „Cartea Instalatorului elec­ lor de la şantierul 2 construcţii lor tehnice, incit să fie cuprins un In anul 1962 n u m ăru l form aţiilor iar în unele întrep rin d eri nu s-a u r­ joritatea întreprinderilor regiunii
15 u n i v e r s i t ă ţ i m u n c i t o r e ş t i şi p u ­ trician" şi „Tehnica nouă în c o n ­ I.C.S.H. „Să îndeplinim planul săptă- n u m ă r m a r e d e m u n cito ri, m aiştri şi a rtis tic e ala s in d ic a te lo r a a ju n s ia m ărit activizarea celor existente, fapt noastre.
blice, la c a re a u p a rticip at 27.774 strucţii", sau sim pozionul „Cartea minal în 5 zile“, a făcut ca acest co­ tehnicieni. Să intre în practica com i­ 441, în c a re au fost c u p rin ş i 8.644 ce a făcut ea acestea să prezinte pro­
si re sp ec tiv 1.357 d e m un cito ri, te h ­ tehnică, sprijin preţios pentru Inova­ lectiv să-şi îndeplinească planul anu­ tetelor sindicatelor de a organiza săp- m em b ri şi c a re au p re z e n ta t 3.596 gram e sporadice sau num ai cu ocazia Va trebui ca în colaborare cu or­
n icien i sl ingineri. tori"; serile de Întrebări si răsp u n ­ al cu 65 zile în ain te de term en, faţă tăm înal, în clu b u ri şi sălile de c u ltu ­ sp ectaco le, p a rticip în d la a c e stea unor concursuri. ganizaţiile de tineret să a n tren ăm şi
suri pe te m a : „Factorii ce influen­ de 30 de zile cît era angajam entul. ră, acţiuni tehnice care să fie expuse 971.462 de o am en i ai m uncii. să atragem în form aţiile artistice de
Tn a c t i v i t a ' e a d e p r o p a g a n d ă tr h - ţează productivitatea muncii". „M eca­ de cei mai com petenţi ingineri, m aiş­ La C.S.H. din cela 24 de brigăzi a r­ a m a to ri nn n u m ăr cît m ai m are d e ti­
nicş, com itetele -indicatelor au an ­ nizarea si au tom atizarea m aşinilor u- De o m are eficacitate s-au bucu­ tri şi tehnicieni. Să se folosească cu In cadrul acestor formaţii, de o m a­ tistice existente doar 6 au o activi­ neri, d eo arece dispunem de puternice
trenat cn bune rezultate comisiile in­ nelte", au făcut ca Indicele de cir­ rat schimburile de experienţă organi­ mai m ultă eficacitate schim burile de re p o p u la r ita te s e b u c u r ă cele 163 b ri­ tate continuă, iar restul au o activi­ forte in acest sens.
ginerilor ţi tehnicienilor, care, îm ­ culaţie al cărţii tehnice să crească zate de Consiliul local ai sindicate­ experienţă în scopul prom ovării nou­ găzi artistice de agitaţie, care, prin tate sporadică. La I.C S.H ., din cele
preună cu comisiile muncii cultural- Ia 3,4 la su tă . in a n u l 1962, fa tă do lor H unadoara în tre furnaliştii din lui în p ro cesu l de p ro d u efie şi e x tin ­ p ro g ram ele lor, au sprijinit direct 13 b rig ă z i a r tis tic e d o a r 9 d e s f ă ş o a ­ •ic
educative de masă. au organizat ac­ 1 5 Ia s u tă r i t e r a la 1 iu lie a a c e lu ia ş i Călan si H unedoara, privind c reşte ­ derii celor mai avansate m etode de procesul de producţie, au popularizat ră o activitate prem anentă, iar res­
ţiuni cu caracter lolinico-prnfosional. an. rea indicilor de utilizare a volum u­ m uncă ale fruntaşilor în întrecerea fruntaşii şi m eto d e le lor d e m uncă, tul slnt ap ro ap e inexistente. Consiliile locale ale sindicatelor,
lui util al furnalelor, în tre m inerii de socialistă. au pus un accent deosebit pe cali- comitetele sindicatelor, în colaborară
La I .C S .H , do pildă, au fost o rg a­ La C om binatul siderurgio din H u ­ la G h elar şi Telîuc p e n tru extin d erea tataa lu crărilo r şi au c o m b ă tu t m an i­ O insuficientă preocupare în aceas­ cu organizaţiile de tineret, sub con­
nizate două sesiuni tehuico-ştiintifl- nedoara, cu prilejul unor conferinţe m e to d e ’nr de Înaltă p ro d u c tiv ita te în Pentru ca acţiunile tehnice să aibă festările negative, abaterile din pro­ tă d irecţie m an ifestă şi consiliile lo­ ducerea organizaţiilor de partid, au
ce pe tem a : „Calitatea lucrărilor de tehnice tinute tn cadrul lectoratelor a b atajele m iniere, precum şi în tre m axim um de eficacitate, ele trebuie cesul de producţie, lipsurile nem oti­ cale ale sindicatelor din Brad şi Pe­ datoria de a organiza mai tem einic
si la c u rsu rile de rid ic are a califică­ c o n s tru c to rii ş a n tie ru lu i 4 t.C.S.H. si organizate tn m od diferenţiat, pe ca­ vate şi chiulul. R eflectînd p reo cu p ă­ troşani care, deşi au largi posibilităţi m unca cultural-educ.âtivă de masă.
construcţii", „C reşterea productivită­ rii m uncitorilor, au fost org an izate c o n s tru c to rii d e Ia O n e ş ti în sco p u l teg o rii d e p ro fesii şi g rad u l de p re ­ rile colectivelor de m uncă din sec­ de a c o n stitu i b rig ăz i a rtistic e d e a-
şta n d u ri şi v itrin e cu cărţi tehnice, folosirii cofraielor glisanle la b lo cu ­ gătire al m uncitorilor, expuse pe înţe­ ţii, s î n t a ş t e p t a t e eu v iu in te r e s gitatie în fiecare sector, nu la folo­ Să folosim experienţa pozitivă do
ţii m uncii şi r e d u c e re a p re ţu lu i de prezentate liste de recom andări, m a­ rile turn. care. în prezent, se aplică lesul acestora, cu exem plificări prac­ de către muncitori. sesc pe deplin. pină acum pentru a îndeplini cu suc­
nuale da specialitate etc. cu m ult succes pe acest şantier. tice d e la locurile de m uncă, să fie ces sarcinile ce ne revin. Să apreciem
co st", la U. V. C ă la n , U.M. C ugir, cit mai in te re s a n te şi a tractiv e, cu De asem enea, în repertoriul echi­ Pentru îm bunătăţirea activităţii ar­ m unca cultural-educativă după creşte­
O formă interesantă de populariza­ Com rietele sindicatelor, prin com i­ scopul d e a în lă tu ra a b a te rile d e la pelor de teatru, al form aţiilor corale tistice de am atori, consiliile locale ale rea conştiinţei socialiste a m em brilor
C.S.H. au fo«l o rg a n iz a te c o n c u rs u ri rea egrţg tehnice folosită aici a fost siile m unci! c u ltu ral-e d u ca tiv e , au a- procesul tehnologic, care încă se m a­ şi de d a n su ri, al o rc h e stre lo r de m u ­ sindicatelor, vor trebui să se preo­ de sindicat, după com portarea lor de
şt editarea b uletinelor in te rn e infor­ siqurat o vi» n”b!icitate în jurul aces­ nifestă destul de frecvent în unele zică p o p u lară şi uşoară, au fost inclu­ cupe cu mai m ultă grijă de îndrum a­ zi cu zi, d u p ă rezu lta tele pe care le
„Cine ştie m eserie cîştigă" : „S3 ne mative, care conţin, pe lingă artico­ tor initiative si schim buri de expe­ tntreprinderi din regiunea noastră, rea com itetelor sindicatelor pentru obţin în procesul de producţia, după
le traduse din reviste tehnice străine rienţă, dinei posibilitate co leo tiv elo r întărind prin aceasta mai mult răs­ se piese care reflectă viata şi preo­ antrenarea si activizarea tuturor ge­ c o n trib u ţia pe care o ad u c la d e z ­
cunoaslern m eseria de turnător", de de m uncă să-şi com pare rezultatele, punderea personală a fiecărui m un­ nurilor de formaţii, pentru ca acestea voltarea perm anentă a economiei pa­
c ito r,m a istru , te h n ic ia n şi ing in er. cupările m uncitorilor, m area lor m ajo­ să-şi îm bogăţească in perm anentă re­ triei n o astre socialiste. N um ai in a-
strungar, de o telar de instalatori etc. cest fel v om p u te a sp u n e că am fo­
ritate fiind in te rp re ta te la un Înalt pertoriile. In structorii salariat! să fie losit din plin baza m aterială d e c a ­
La rid' - ie e riivH ilni p rofesional nivel artistic. re dispunem, că am folosit form e m ul­
tiple, v a r ia te şi a tra c tiv e p e n tru ed u -
a 1 m uncitorilor, la cu n o aşterea da că­ earea socialistă a oam enilor m unrili

tre 'm uncitori s celor mal noi proce­