Page 38 - 1963-03

I'll
PAG. *
La Leipzig s-a d e sc h is
Conferinţa muncitorilor
pe întreaga Germanie
j LEIPZIG 9 (Agerpres).
La 9 m artie, la Leipzig s-a des­
chis Conferinţa m uncitorilor pe în­
treaga Germ anie. A cest forum re­
prezentativ al oam enilor m unsii ger­
m an i s-a întrunit, potrivit tradiţiei,
în zilele T irgului d e la Leipzig.
L a c o n f e r i n ţ ă p a r t i c i p ă p e s t e 1.100
'de m u n c ito ri ş i activ işti sindicali
din G erm ania occidentală, delegaţii
ale U niunii sindicatelor libere g er­
m an e şi U niunii T ineretului Liber
G erm an, o delegaţie a Federaţiei
Sindicale M ondiale, condusă de
Louis Saillant, secretar general al
F.S.M., delegaţii sindicale dintr-o se­
rie de tăvi din Europa.
La conferinţă participă conducă­
to ri ai P.S.U.G., în fru n te cu W .
U lbricht, p rim -secretar al C.C. al
P.S.U.G., p re cu m şi re p re z en tan ţi ai
P.C. din G erm ania.
R aportul prezentat la C onferinţă de
un reprezentant vest-germ an subli­
niază că m uncitorii şi funcţionarii
vest-germ ani social-dem ocrati, creş-
Greva m inerilor francezi
continuă
\ Guvernul a respins revendicările greviştilor
I Muncitorii sînf hofărîţî să lupte pînă la victorie
PARIS 9 (Agerpres).
L upta dîrză a m in erilo r francezi şi
puternica m işcare de solidaritate cu
greviştii, care a cuprins întreaga tară,
au neliniştit serios guvernul, fran- •
eez. V ineri seara prim ul m inistru
G eorges Pom pidou a fost .nevoit să
rostească un discurs radiotelevizat,
în care a încercat „să explice“ şi să
justifice refuzul guvernului de a sa­
tisface revendicările legitim e ale m i­
nerilor,
Pom pidou a declarat că minerii
francezi nu ar trebui să se pîingă de
salarii reduse, întrucît în cursul ul­
tim elor opt luni salariile lor au fost
m ajo rate cu peste 7 la sută. A m a­
jora şi mai m ult salariile, a declarat
prim ul m inistru francez, înseam nă...
,,a d u c e ta r a la r u i n ă “. El a lă s a t lim p e ­
de să se înţeleagă că guvernul nu in­
tenţionează să satisfacă revendicări­
le. ju ste ale m in erilo r şi refu ză să
ducă tratative cu reprezentanţii lor
înainte de luna septem brie.
PARIS 9 (Agerpres).
G reva generală a m inerilor fran­
cezi a intrat în cea de-a doua săp-
t.ăm înă şi, d u p ă c u m re le v ă a g e n ­
ţiile occidentale de presă, în ciuda
tuturor presiunilor şi am eninţărilor
la ad resa m inerilor, greviştii conti­
nuă să m anifeste un înalt spirit de
luptă.
D upă cum reiese din relatările
agenţiei France Presse discursul ros­
tit de prim ul m inistru Pom pidou în
seara zilei de 8 m artie nu şi-a atins
scopul. N um eroşi m ineri care au
discutat cu trim isul special al agen­
ţiei au declarat că discursul radio­
telev izat „nu i-a co n v in s“ şi că
„sînt hotărîţi să lupte pînă la ca­
p ă t“.
In după am iaza zilei de 8 m ar­
tie greviştii au tinut num eroase mi­
tinguri şi dem onstraţii si au orga­
nizat un „m arş al greviştilor“ între
localităţile M arles şi A uchel. D e­
m o nstraţii au a v u t loc şi la m inele
de fier din L orraine u nde 35 la sută
dintre m ineri se află in grevă. P o­
trivit agenţiei France Presse, de­
m onstranţii au protestat îm potriva
concedierilor, au cerut redeschide­
rea m inelor închise. In oraşul Metz
p e s t e 1.000 d e m in e r i d e la m in e l e
de fier din Lorraine, unde greva
este aproajie ’totală, au dem onstrat
pe străzi şi au prezentat prefectului
o listă de revendicări printre c a r e :
anularea concedierilor ilegale, redes­
chiderea m inelor închise, acceptarea
discutării celorlalte revendicări ale
m inerilor.
La 9 m artie, in a opta zi de g re­
vă, ; relatează agenţia France Presse,
situaţia continuă să vămînă neschim ­
bată, g rev a m inerilor francezi fiind
generală. R ezervele de cărbuni din
A v e y r o n şi T a rn cit şi în H a u te
G aronne, unde industria chim ică în­
cepe să cunoască serioase dificul­
tăţi in urm a reducerii producţiei de
gaz, continuă să scadă. A ctivitatea
l n_Ir ok continuă
represiunile singer oase
Trei conducători al P. C,
au fost executaţi
B A G D A D fl ( A g e r p r e s ) .
După cum transm ite agenţia MEN,
la 9 martie, postul de radio Bagdad
a anunţat că au fost executaţi trei
m em b ri ai C o m itetu lu i C entral al
P.C. din Irak.
In com unicatul guvernatorului mi­
litar al Irakului, sc arată că Husein
Radaui, se c re tar g e n era l al P.C. din
Irak (cunoscut sub num ele de Sa­
lam Adil), M uham m cd H usein Abu
AI-Is şi H asan Uveina, m em bri ai
C.C. al P.C. din Irak, au fost con­
dam naţi de tribunalul militar
m oarte prin spinzurare. Sentinţa a
fost executată în ziua de 7 m artie.
R e d a c ţ i a f i a d m i n i s t r a ţ i a « a r u l u i : r t r . 5 M a r t i * a r . 9 , T e M « i : 1W, 189, Í 5 , 174. (Taje* p t t l i f * ! » « o t i i e r i r « i n f o r m a p ro b I r ii D i r e c ţ ie i G e n e r a l * P .T .T .R . « r .
'I I Í I'll
DRUMUL SOCIALISMULUI team mxm moiaäsk-tamm Nr. .2552
ÜLT1MLLL ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI > ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI D ezbaterile Consiliului
d e a d m in is tr a ţie a l O.I.M.
— Intervenţia reprezentantului R. P . Romîne —
G E N EV A 9 — de la trim isul sp e­ v ină u n ad ev ărat focar In te rn a tio n a
cial A g erp res C, Benga: de instruire tehnică şi pregătire proi
Săptăm îna aceasta au avut loc la fesională. )
G eneva oiteva şedinţe ale Consiliu­ D upă analiza unor aspecte neclar*
lui de adm inistraţie al O rganizaţiei în le g ă tu ră au c rea rea centrului, re*
Internationale a M uncii, care au dez­ prezentantul rom in a propus ca atîî
L ibertate coloniilor portugheze In Italia va fi înălţat bătut o serie de problem e, printre ex am in area problem elor organizato-i
din áfrica! un m onum ent care şl aceea a creării Ia T orino a
unui centru internaţional de perfec­ rlce, cît şi a m en d area proiectului d#
al cosm onautului ţionare profesională pentru eadrele
de m u n cito ri p ro v e n in d din t&tile in­ statut prezen tat de directorul general''
ROMA Si (Agerpres). suficient dezvoltate.
In semn 'de recunoştinţă pentru s ă f i e î n c r e d i n ţ a t e u n u i o r g a n d e lu-»
primii exploratori ai spaţiului cos­ L uind cu v in tu l la dezbateri, Gri-
K E W YORK : 9 (Agerpres). p ă i ă c e s t o P . s t ă r i d e l u c r u r i : E l <8 mic, autorităţile italiene au hotă- gore Geam ănu, reprezentant guver­ m u creat ad-hoc. ;
După cum anunţă agenţia France subliniat neeesitatea prim ordială a rît ca în primăvara acestui an în J n a m en tal al R.P. R om îne, m e m b ru al
Presse, vineri au continuat dezba­ acordării independenţei tuturor te­ Piaţa „Paradiso de Marina di Consiliului a arătat, în tre altele, că In urm a dezbaterilor eare au a ri.
terile în C om itetul special pentru ritoriilor portugheze din Africa. Carrara“ din localitatea Carrara problem a perfecţionării profesionale
exam inarea problem ei aplicării De- să fie ridicat un monument al cos­ şi tehnice se pune eu acuitate cres- mat, Consiliul a constituit u n grup'
-«Iaratiei- «u p riv ire la a co rd area in-' In cadrul dezbaterilor a luat, de monautului. cîndă în toate ţările insuficient dez­
dependenţei ţărilor şi popoarelor co­ asem enea, cuvintul reprezentantul Lucrarea a fost încredinţată voltate, unde, în ciuda eforturilor restrin s, în c a re a fo st a le s si. G ri-
lonial® a su p ra coloniilor p ortugheze. Cambodgiei, V oeusaî Sonn, care Ia Sculptorului Nardo Duchi. Statuia m ultilaterale depuse pe căi diferite,
tini şi com unişti din toate coifurile r'ndul său a condam nat fărădelegile care va fi construită din şase nevoile în dom eniul pregătirii ca­ gora Geamănu. '‘'..I '
R.F. G e rm an e s-au în tru n it la Leip- Luind cuvintul, reprezentantul Re- autorităţilor saîazariste în coloniile blocuri monolite de 12 m. înălţime d r e l o r d i n a c e s t e t<Sri s î n t d e p a r t e d e
zig p en tru a discuta, cu oam enii publîcii M ali, M am adou" Traore, a sale din Afriaa. şi va fi aşezată pe un soclu înalt a fi s a tis fă c u te . In continuarea lucrărilor, Consiliul
m uncii d in R.D. G erm an ă p ro b lem e ­ declarat că Portugalia, nesocotind de 2 m. va putea fi văzută
le luptei pentru m enţinerea păcii, hotăririle Organizaţiei N aţiunilor U- G uvernul portughez, deşi a fost la o distantă 'de mai multe mile In aceste condiţii, a spus rep rezen ­ de adm inistraţie a discutat m ăsurile
pentru realizarea înţelegerii reciproce. nite, a intensificat • politica sa de in largul Mării Tirenicne. ta n tu l ro m în , c re a re a s e n tru lu i d e la
represiune. El a arătat că teroarea invitat să partisipo la lucrările «o- Cu prilejul dezvelirii acestui mo­ Torino va avea fără îndoială urm ări internaţionale legate de reform a a-
R aportorul s-a pronunţat în spri­ s-a e x tin s n u n u m a i în A n g o la , ci m itetuluî, continuă să ignoreze lu ­ nument vor fi invitaţi să participe
jinul propunerilor cu privire Ia co­ şi în G uineea portugheză şi în insu­ cosmonauţii sovietici şi cnnericani. favorabile pentru econom ia noilor grară şi consecinţele el sociale, ia
existenta paşnică între cele două lele Capului V erde, regiuni în care crările acestui comitet. „Este inutil state angajate pe calea dezvoltării,
state germ ane. Portugalia a trim is puternice întă­ dacă el v a fl co n ce p u t şi realiz a t în vederea înscrierii asestel problem©
riri de trupe coloniale, iar m ii de pentru Portugalia să participe Ia
D upă eum se subliniază în raport, luptători pentru independenţă . au d e z b a t e r i l e a c e s t u i o r g a n i s m sil lum ina principiilor cooperării inter­ p e o rd in e a d e zi a C o n fe rin ţe i gene-»
pentru înfăptuirea acestor propu­ fost ucişi sau trimişi în lagăre dc naţionale. R eferindu-se Ia aetivitatea,
neri rezonabile este necesar să se concentrare. O.N.U.“ — se spune într-o notă a- program ul şi finanţarea centrului de râie a muncii. Luînd cuvintul, G ri­
obţină unitatea de acţiune a clasei d r e s a tă . O.N.U. d e g u v ern u l d e Ia
m uncitoare şi unirea tuturor forţe­ Lisabona. la Torino, G rigore G eam ănu a ac­ gore G eam anu a criticat lipsa de in­
lo r din R.F. G erm ană, eare se centuat că acest centru trebuie să d e­
pronunţă pentru pace şi înţele­ teres a Biroului International aî
g e r e r e c i p r o c ă , •• î m p o t r i v a p o l i t i c i i
Bcnn-ului, ostilă păciL M u n c ii (B.I.T.) în re z o lv a re a p r o b le ­
Raportul «ondam nă cu asprim e melor suscitate de reform a agrară şi
m ăsurile autorităţilor de la B onn în ­
dreptate spre stabilirea în tară a u- aceasta în tim p ce m ilioane de m un­
nei dictaturi, spre lichidarea libertă­
ţilor democratice. citori agricoli din diferite regiuni ala
D upă aeeasta, la conferinţă au lumii suferă de sărăcie şi foame. Re­
început dezbaterile.
p rezen tan tu l R.P. R o m în e & co m b ă­
In eoiitinuare T raore a arătat că tut tendinţa de a se m m im aJiza im ­
.a c e a s t ă s i t u a ţ i e - c o n s t i t u i e , „ o a m e ­ S.U.A. refuză să acorde autodeterminarea p ortanţa şi urm ările reform ei agra­
O k in a w e iL
ninţare Ia adresa păcii şi securită­ re, cît şi faptul că o rg a n iz are a u n e i
ţii in te rn aţio n ale “ şi a ceru t lu area
largi dezbateri a acestei problem ă
de m ăsuri u rg en te care să pună ca- TOKIO 9 (Agerpres); I n f e l u l a c e s t a W a s h i n g t o n u l '& In C onferinţa in te rn aţio n ală a m tm cli
G eneralul' Caraw ăy, comisarul su­
prem al S.U.A. în O k in a w a a criti­ reafirm at prin em isarul său hotărî- e s te p r e v ă z u t ă a b ia p e n t r u a n u l 196Î.I
rea Pentagonului de a nu acorda au­
cat vehem ent A dunarea Legislativă todeterm inarea O kinaw ei de a nu
Aufortfăfile coloniale a acestor insule japoneze care cere retroceda Japoniei aceste insule pe Un raport sem nificativ •V,ir;W•-"at
nevoile să fixeze alegeri acordarea dreptului la autodeterm i­ care S.U.A, le-au transform at lnlr-o al senatorului Eilender
pentru aufoadmînisfrarca nare. El a declarat că locuitorii O- bază militară.
kinaw ei nu au crescut încă, chipu­ W A SH IN G TO N 9 (Agerpres). poliţist" şi a ch em at g u v ern u l S.U.A;
Kenyeî rile pehiru a-şi rezolva s in g u ri'p ro ­ D eclaraţia generalului am erican a La W ashington a fost dat publi­ să acorde ajutor econom ic acestei
blem ele lor. provocat un val de nem ulţum iri pe cităţii un raport volum inos adre­ ţări. E llender a ceru t de asem en.ee
NAIROBI ,9 (Agerpres). aceste insule ocupate de am ericani
şi o nelinişte serioasă în Japonia.
in num eroase întreprinderi care D uncan Sandys, m inistrul englez sat C o n g resu lu i S.U.A., d e se n a to ­ ca S.U.A. să sp rijin e politica P o rtu i
rul A llen Ellender care a întreprins gsliei în teritoriile coloniale, A ngoi
depind de bazinele carbonifere este al coloniilor şi p entru relaţiile cu Noi demersuri ale industriaşilor englezi recent o vizită în m ai m ulte ţări la şl M ozam bic, şl s-a pronunţat)
C om m onw ealthul a declarat la 8 pentru lărgirea comerţului Est-Vest din Africa. D upă cum se ştie, aceas­ Îm potriva acordării independenţei ai
încetinită. In întreprinderile oficiu­ m artie la o c o n ferin ţă d e p re s ă la tă vizită a fost presărată de num e­ ceslor ţări sub m otivul că „ele m i
roase incidente, senatorul am erican sînt pregătite pentru a se autoconi
lui naţional industrial de azot din fiind invitat să p ărăsească unele d u ce“;
ţări africane şi în altele i s-a refu­
Toulouse producţia este în scădere. zat viza de intrare din cauza decla­ S e n a t o r u l a m e r i c a n a d e p lî n s în:
raţiilor sale jig n ito are la adresa p r i m u l r î n d f a p t u l c ă A f r i c a n u ai
Situaţia din cocseriile .de cărbuni, N airobi că alegerile „care au ca j Scott a subliniat că Anglia ar putea ajuns în întregim e „sub sfera d e
scop să asigure autoadm inistrarea LONDRA 9 (Agerpres). achiziţiona din U niunea Sovietică popoarelor din Africa. influentă a Statelor U nite“ şi s-a
care alim entează cu gaz oraşele pentru K e n y a “, se vor ţine în in ter­ Tot m ai m ulţi oam eni de afaceri produse petroliere şi alte m ulte m ăr­ In raportul său senatorul am erican
valul 13-26 m ai 1963. englezi se pronunţă pentru lărgirea furi. Scott a co n d am n at d e asem en ea pronunţat pentru „o prezenţă m al
C arm au x şi Albi, se înrăutăţeşte, sim ­ com erţului cu ţările socialiste. restricţiile discrim inatorii ce stau în a sprijinit politica de apartheid a activă a S.U.A.“ pe acest continent:
prezent în calea legăturilor com er­ guvernului sud-african despre care a Referindu-se la aceasta el a arătat’
ţitor, întrucît rezervele de cărbuni ciale cu ţările socialiste. arătat că „trebuie să fie acceptabi­ «ă trebuie să se ajungă «a „ţările
lă lum ii în tr e g i“. El a afirm at că a f r i c a n e s ă v o t e z e c u n o i . 1« N a i
urm ează să se epuizeze luni. In sud- „Trebuie să fie lim pede pentru po­ „A frica de sud nu ar fi u n stat ţiunile U n ite“:
porul şi guvernul englez — a spus
vestul ţării mai m ulte uzine au D upă cum transm ite agenţia Reu- In această privinţă este sem nifica­ Scott — că,com erţul Est-Vest se va
dezvolta indiferent dacă Anglia va
trebuit să-şi închidă porţile. tor, D uncan S an d y s a d eclarat că tiv interviul acordat unui corespon­ participa la el sau n u “.
v o r a v e a loc a le g e ri separate, p e n tru a- dent al ziarului „Daily W o rk e r“ da
In ciu d a tu tu r o r p re siu n ilo r, g r e ­
viştii francezi continuă' lu p ta lor re ­ d u n ă r il e r e g io n a le , p r e c u m ş i p e n ­ c ă t r e i n d u s tr ia ş u l e n g le z B. S cott, p r e ­
vendicativă. A genţia Franco Presse tru cam e: e le su p e rio a ră - şi in fe rio a ­ ş e d in te le S ecţiei ru s e d in C am era
anunţă că răspunzînd am eninţărilor ră ale parlam entului. de Com erţ londoneză. Relevînd popu­
primului m inistru Pompidou, Comi­
tetul central de grevă care grupea­ A c eastă declaraţie a lui Sandys laritatea ideii lărg irii com erţului cu
ză toate sindicatele m inerilor gre­ constituie o concesie silită făcută U.R.S.S., S cott a c o m u n ic at p rin tre al­ La 7 m artie o em isiune a televi­
m işcării de eliberare naţională din tele că in prezent secţia num ără ca ziunii com erciale, care a difuzat un
vişti din bazinul carbonifer Lore- Kenya, care cere independenţa ime­ m em bre, apro x im ativ 420 dé firmé, reportaj de la T îrgul com ercial de la
diată. in . com paM ţie-- eu I3 l firm e în 1954. Leipzig, a fost consacrată legăturilor
na, a adresai Iui Pom pidou o scri­ com erciale ale Angliei cu ţările la­
g ăru lu i so c ia list Intr-o c o n v o rb ire a-
soare in titu lata; „Nu. dom nule v u tă cu u n co respondent al televiziu­ Ce p lă m iie ş ie C hom be
nii, d e p u ta tu l laburist A. Lewis, care
P o m p i d o u “ . Iii s c r i s o a r e s e « r a t ă :
se află ia Leipzig, a declarat că co n ­
in ioc să jigniţi pe m ineri luind BRUXELLES 9 (Agerpres). tru a putea exercita o influenţi m ai
D upă cum reiese dintr-un interviu m are asupra diverselor aspeate al«
h o tă iîr e a p riv in d a d u c e re a lo r Sor­ D. STJKKER despre neînţelegerile acordat de Chom be ziarului belgian politicii g u v ern u lu i: C hom be a a«
din tabăra atlantică „lib ré Beîgique“, şeful secesionişti- firmat că u n a din u rm ătoarele mă»
tată la m uncă, satisfaceţi fără terg i­ lor katanghezi plănuieşte în prezent suri care a r trebui luate ar fl im
versări revendicările lor legitima.
S e in te n sifică to t m a i m u lt şi
m işcarea de ' solidaritate cu lupta V AŞHINGTON 9 (Agerpres). neînţelegere care se traduce prin tac tele cu R ă să ritu l v o r fi de m a re să obţină o funcţie im portantă în cluderea u n o r m em bri ai clicii sal«
m inerilor grevişti. Potrivit agenţiei e x asp era re “. S tik k er a recunoscut folos atît din punct de vedere co­ guvernul central congolez. Este un în guvernul sentral. El pune Insă
France Presse, A dunarea prim arilor In cadrul urjci conferinţe pe care a astfel gravele neînţelegeri dintre ţă­ mercial, cît şi sub aspectul lichidă­ vechi plan al cercurilor colonialiste condiţii pentru participarea secesio-
din bazinul carbonifer Pas de Ca­ tiriut-o v in e r i la „ N a tio n a l P re s s rile m e m b re a le N .A .T.O . şi, in le ­ rii barierelor ridicate între Est şiV est c a r e î l s p r i j i n ă d e a -1 v e d e a p e niştilor la guvern şl anum e p ro m o
lais a votat o rezoluţie în care cere Clîib“ din W ashington, secretarul ge­ gătură cu aceasta, a adresat un ca urm are a războiului rece. Chom be într-o funcţie însem nată in varea unei politiai care să convină
convocarea „unei sesiuni extraordi­ n e ral al N .A .T.O . Dir'k S tik k er, a apel la „m enţinerea coeziunii şi u- guvernul central al Congo-ului pen- acestora şl protectorilor lor. -
n a r e a p a r l a m e n t u l u i p e n t r u ¦d i s c u t a - declarat că in prezent, in rindul ta­ nitaţii acestei organizaţii“.
rilor m em bre ale Pactului A tlantic
tarea problem elor m in elo r“. „există o anumită, nesiguranţă şi o 'R eferin d u -se la eşecu l tratativ elo r
de la Bruxelles cu privire la adm i­
Constituirea noului guvern ai Siriei terea A ngliei în Piaţa comună, se­ După turneul lui Merchant în Europa
cretarul. general, al N.A.T.O. a d e ­
DAM ASC 9 (Agerpres). Salah Ed-Din Bilar a deţinut func­ clarat că „atitudinea M arii Brita­ BONN 9 (Agerpres). lu! fed eral in p ro b lem a creării forţei Y ork T im es“, în le g ă tu ră cn rezu li
După cum relatează agenţia France ţia de m inistru de externe înainte nii în -m om entuL creării Pieţii com u­ R eprezentantul special al p reşe­ nucleare a N.A.T.O.“. ţaţele vizitei lut M erchant la Bonn*
Presse, citind postul de radio D a­ ne nu a fost atît de suplă şi de dintelui K ennedy, Livingston M er­ sc arată că partea Germ aniei occi­
m asc, la 9 m artie a fost constituit d e i n c l u d e r e a S i r i e i în R e p u b l i c a ’' A - receptivă ca în prezent. V oi ii sin­ ch an t, c a r e în tre p rin d e u n tu rn e u in In schim bul accesului revanşarzilor dentale în cheltuielile pentru erearea
noul guvern al Siriei. In funcţia cer, a a d ă u g a t el, atu n c i cîn d afirm E uropa occidentală, a sosit la L on­ de la Bonn la arm a nucleară prin in­ „flotei Înzestrate cu rachete“ a
de prim -m inistru şi m inistru a l . afa­ rabă Unită, iar apoi a fost ministru că am considerat întotdeauna că M a­ dra, după ce tim p de cîteva zile a term ediul forţei „m u ltilaterale şi N.A.T.O. va fi de a p ro x im ativ 35—
cerilor externe a fost num it Salah de stat în guvernul R.A.U. al p re ­ rea Britanie a început să întreprin­ dus tratative la Bonn cu oficialită­ m u ltin aţio n ale“, S.U.A. p retin d ca 40 la su tă. R.F.G. v a tre b u i să c h e l­
Ed-Din Bilar. V icepreşedinte al C on­ şedintelui Nasser, din care a dem i­ dă prea tîrziu eforturile ei pentru ţile vest-germ ane. Din com unicatul R.F.G. să-şi s p o re a s c ă c o n trib u ţia la tu ia sc ă a n u a l în a c e st sco p p în ă In
siliului de M iniştri şi m inistru al sionat. D upă proclam area Republi­ a adera la Com unitatea Econom ică publicat după întrevederea A denau­ N.A.T.O. in ceea ce priveşte spriji­ 2 m iliarde de dolari. In schimb, e-
justiţiei a fost num it N ih ad El-Kas- cii A rab e Siria, el s-a p ro n u n ţat în Europeană“. Stikker a cerut partene­ er-M erchant nu se desprinde, dincolo nul fin an ciar, a rm a m e n tu l clasic şi chlpajele navelor purtătoare de ra-
scra. Din noul guvern m ai fac parte sprijinul independenţei ţării. Salah rilor europeni ai alianţei atlantice de form ulele obişnuite despre cola­ efectivele m ilitare. Secretul care a c h e tî ale viitoarei „flote nucleare" a
colonelul M oham m ed Toukhy, in ca­ Bltar este unul din conducătorii „să uite de interesele lor im ediate borarea am ericano-vest-germ ană, vre­ învăluit tratativele duse de M erchant N.A.T.O. v o r fi constituite „deocam ­
litate de m inistru al apărării, Amin partidului naţionalist arab Baas. din E u ro p a o ccidentală şj să tină un elem ent deosebit, în afară de pre­ si L em n itzer re flectă te a m a faţă de dată" în proporţie de 40 la sută din
El-Haîez, m inistru de interne, Ja- seam a de faptul că problem ele lor cizarea că „discuţiile asupra proble­ reacţia opiniei publice la parspectiva m arinari vest-germ ani. Printre m ari­
m al EI-Alassi, m inistru al înîorm aţii- N oul regim din Siria a fost recu­ econom ice nu sînt num ai de resor­ m elor implicate de înfiinţarea forţei narii flotei înzestrate cu rachete „Po-
lor, şi alte persoane. noscut ia 9 m artie de către guver­ n u cleare a N.A.T.O. v o r co n tin u a“. ca printr-o sporire a contribuţiei vesl- Iaris“ v o r fi 3.000 de vest-g erm an i, iar
n ele R.A.U. şi Irakului. tul lo r“. M inistrul de război vest-germ an, von a p ro x im ativ 10 n a v e de su p ra fa ţă cu
Hassel, a preoizat .că au fo st-co n sti­ g erm an e la N.A.T.O., generalii Bun- rach ete strateg ice la bord, v o r av ea
Muzica sferelor cereşti în pericol tuite trei grupe de lucru, — pentru drept com andanţi ofiţeri vest-ger­
desw ehrului să facă un salt spre
„butonul de d eclan şare“ atomic.
După cum reiese din relatările pre­
» ziune nu emit. In prim ul rînd va r problem ele operationale, pentru sei, n eg o ciato rii R.F.G. s-au a ră ta t m ani.
avea. de suferit m arele radioteţescop * problem e financiare şi pentru pro­ dispuşi să facă anum ite sacrificii în Z i a r u l v e s t - g e r m a n „ G e n e r a l A 11-
t Este încă . proaspătă în am intire «cord ca banda de frecventă între de la U niversitatea din Illinois, a t blem e juridice. Vizita lui M erchant schim bul grăbirii accesului la arm a
* indignarea stirn ită prin tre savanţii 604 şi 614 m egacicli să fie rezer- la Bonn a coincis cu p re ze n ta g e n e ­ nucleară, iar cei am ericani s-au stră­ zeiger“ atrăgea atenţia «ă „preţul
ralului Lemnitzer, com andantul su­ duit să păstreze controlul am erican (participării v est-g erm an e la forţa
J din întreaga lume, • inclusiv m ulţi vată exclusiv scopurilor ştiinţifice, prem al forţelor N.A.T.O. în Europa, asupra arm am entului nuclear, lăsind nucleară a N.A.T.O.) va trebui să fie
ceea ce, după cum rem arca ziarul doar o -cale îngustă pentru satisfa­ plătită dc co ntribuabili“.
^ sav anţi din S.U.A., d e proiectul a- în sp eţă radioastronom iei. S.U.A. au c ă ru i c o n stru ire a c o stat 750.000 de * „Suddeutsche Z eitung“, „subliniază cerea nerăbdării vest-germ ane.
d o la ri ş p c a ro îri m o d p ra ctic va im portanţa hotăritoare pe care W a ­ Vizita lui M erch an t la Bonn se În­
ţ m erican W estford care prevedea refuzat însă să se alăture acestui deveni de nefolosit. shingtonul o acordă poziţiei guvernu- Intr-un articol difuzat de biroul d î scrie pe linia amplificării cursei înar­
f l a n s a r e a ,in s p a ţiu l c o s m ic a u n u i. a c o rd . In 1961 C o n g r e s u l S.U.A. a presă al ziarului am erican „N ew mărilor, ea constituind un nou pas
s p re în a rm a re a a to m ică a R.F.G.
I ecran form at din d te v a . m ilioane votat o lege prin care se perm ite D upă cum -se ştie, cu ajutorul ra-
J de ace de cupru. A cest proiect, stabilirea de canala de televiziune diotelescoapelor sînt captate radia-
J d a c ă a r fi r e u ş i t, a r fi t u l b u r a t se - D IN PRESA tiile stelare. In trecut oam enii an ­
tichităţii şi ai Evului M ediu, v o r­
ţ r i o s . com unicaţiile prin radio si di- beau despre m uzica sferelor cereşti.
t verşii sateliţi şi n a v e cosm ice pla-
^ saţi pe orbită în acel m om ent sau S TR Ă IN Ă A ceastă m uzică este .în pericol de
\ care u rm au să fie’ p lasaţi în viitor.
a fi în lo c u ită d e o alta: a c e e a a
^ Din fericire, după cum se ştie, pro- reclam elor zgom otoase pentru pas­
tele de dinţi sau crem ele de ras.
ş ied u l a eşuat, întrucît acele nu •au în benzile de frecvenţe .foarte înal
f t o r m a t u n e c r a n c o n t i n u u d s -a u te.- U n u l d in a c e s t e c a n a le , c a n a lu l N o u a a c ţ i u n e î m p o t r i v a ştiinţei
t strîn s în m ai multe, n u c le e izolate. 37, c u p rin d e to cm a i b a n d a în tr e ş tir b e ş te p r o te s ta i leg itim a l cerc u - T O K IO : Circa
{ O altă ex p erien ţă am erican ă însă, 6 0 4 'şi 614 m egacicli. In m om entul rilor ştiinţifice ş i . a l opiniei publi­ 8.000 d e fu n c ţio ­
ci şi a n u m e d e t o n a r e a u n o r d i s p o z i t i - d e f a t ă a u t o r i t ă ţ i l e d e r e s o r t s î n t c e l a r g i . C h i a r î n S t a t e l e U n i t e —- ^
f ve n u c le are in C osm os a p u tu t fi b o m b ard a te de un m a re num ăr de şi acest lu cru e ste -s e m n ific a tiv — f n a ri şi m uncitori
din serviciile pu­
<• d u s ă l a c a p ă t ş i e a a p r o v o c a t r u - c e r e r i d e a u t o r i z a ţ i e d i n p a r t e a a u î n c e p u t s ă s e r i d i c e n u m e r o a s e i b l i c e a u o r g a n i z a t
* perea centurii de radiaţii din jurul staţiilor de televiziune com erciale voci care cer păstrarea canalului j o dem onstraţie de
i P ă m â n t u l u i ( c u n o s c u t ă s u b . n u m e l e ( a d i c ă c e l e c a r e s e o c u p ă c u t r a n s - 37 f l u m a i p e n t r u f u n c ţ i o n a r e a r a -
¦ protest îm potriva
^ de centura V an Allen). La vrem ea m iterea reclam elor) care v or să diotelescoapelor. .„D acă ţările eu- tratativelor japo-
f sa, acest lucru a fost d e n u n ţa t de funcţioneze" p e ’ aceste canale, in- ro p e n e,’ dacă U niunea Sovietică pot no-sud-coreene şi
f opinia publică ştiinţifică p en tru se- olusiv pe canalul 37. respecta şi preţui cunoştinţele că- pentru m ărirea sa­
i r-ioasa.. . p e r t u r b a r e p r o v o c a t ă în c o- ’. A c e a s t ă s i t u a ţ i e a p r o v o c a t o se- p ă t a t e p r i n s t r ă d a n i a r a d i o a s t r o n o - lariilor lor.
m unicătiile radjb, ş i . pentru gravul, rioasă . îngrijorare; în rtndurilc oa- milor, Statele Unite nu-şi pot per- IN FO T O : De­
pericoî ’ creat p en tru viata cosm o- m ehilor de ştiin ţă’ care au arătat m ite să facă altfel. A r fi tragic m onstranţii poartă
nauţilor, printre care şi cosm onau- că alocarea acestui canal pentru dacă ele s-ar situa pe o altă po- o p a n c a r tă ca in ­
P tilor am ericani; televiziunea com ercială ar av ea re- ziţie...“, scrie în această p rivinţă scripţia: „Jos tra­
^ A cum în presa am ericană au a- percusiuni profund negative asupra „C hicago Sun Tim es", A rm onia sfe- tativele japono-
J părut inform aţii despre o altă ac- radioastronom iei. Interferenţa care relor eereşti trebuie păstrată: A-
J tiune cu un caracter tot atît de se va produce va restrînge funoţio- ceasta este cererea tuturor celor sud -co reen e“:
) dăunător. narea' radiotelescoapelor din.S.U .A : interesaţi in prom ovarea ştiinţei si 5
i D upă curo *e ştie,oam enii d e şi. d i n m u l t e a l t e p ă r ţ i , a l e l u m i i n u - a c o l a b o r ă r i » ş t i i n ţ i f i c e I n t e r n a t i o - J
la f ştiin ţă ş i g u v e rn e le d in U.R.S.S. 'şi mai. Ia acele p u ţine ore din zi în nale; f
5 din alte ţări ale lum ii au căzut de care staţiile com erciale de lelevi- R. C,
-A;
wî« * « n U - i i v r . im n