Page 39 - 1963-03

P R $ tff? A $ î fcîN T Ó A 7 2 T A M L E « W f P F A I
Indici de utilizare ridicaţi
producţie sporită de oţel
Cît m ai multe şarje r a p id e
r Anul acesta producţia de oţel va
trebui să crească m ult faţă de nive­
lul anului trecut. In plus, vor trebui
asim ilate noi m ărci de oţeluri nece­
sare industriei constructoare de ma­
şini. C reşterea producţiei da oţel pla­
nificată se va realiza exclusiv pe
seam a îm bunătăţirii indicilor de u-
tilizare a cuptoarelor Martin.
P o rn in d d e la e x p erien ţa m uncii
n o astre practice, dobindită tn anii
anteriori, sîntem convinşi că u n a din
rezervele m ari In creşterea indicilor
de utilizare, este scurtarea duratei
de elaborare a şarjelor. V alorifica­
rea acestei rezerve este strict con­
diţionată de: organizarea tem einică
a muncii, aprovizionarea din tim p cu
m aterii prim e şi auxiliare fn canti­
tăţi suficiente, reducerea tim pului de
reparaţii la cald, respectarea p ro ce­
su lu i teh n o lo g ic, p e faze, şi În c a d ra ­
rea în regim ul term ic stabilit al cup­
torului. We vom opri asupra cîtorva
din aceste cerinţe.
Se ştie că ajustarea cuptoarelor
joacă m are rol in sporirea producti­
vităţii. Cu toate acestea, deseori, do­
lom ita nu se calcinează din timp, v e ­
rificarea maşinii de ajustare se face
în u ltim u l m o m e n t. F ire şte că In a-
se m en e a situaţii, a ju sta rea în loc să
în c e a p ă cu 10— 15 m in u te în a in te de
elaborarea, şarjei, întlrzie. In uneia
cazuri ea Începe de-abia după des­
cărcarea rup torului. A şa se pierde
tim p preţios şl nici ajustarea nu se
face de calitate. Prim -topttorul Paul
O relt şl alţi şefi de eahipă, au d o ­
vedit eă tim pul afectat ajustării poate
fi r e d u s la 20— 25 d e m in u t e 1« c u p ­
to a re le d e 200 de to n e şi 30— 35 de
m in u te la e u p to a rîle de 400 de tone.
D ar lu cru l a ce sta pu-1 deaju n s. „Cu
o singură rindunlcă nu se face pri­
m ăvară". Este necesară perm anenti­
zarea rezultatelor bune. Experienţa
pozitivă trebuie folosit* de flecar*
• «Helar, în to a te sc h im b u rile şi la to a ­
te cuptoarele.
O altă cerinţă a procesului tehno­
logic se referă la Încărcarea cu p to ­
rului după instrucţiunile şl graflsele
stabilite. Unii prim -topitori nu ţin
seam a însă de particularităţile speci­
fice c u p to ru lu i, p e n tru ea *ă dirijeze
încărcătura în zonele cu ardere mal
Intensă. Se m anifestă încă lipsă de
răspundere tn stabilirea precisă a
tim pului optim de încărcare a fontei
lichide. De aceea se înregistrează se-
A colo de unde a p o r u t in iţia tiv a
După cum este cunoscut, cu diva
timp în urmă constructorii şantieru­
lui de locuinţe Cugir au pornit o
valoroasă iniţiativă, cure a avut ecou
în rînd-jl tuturor colectivelor de
muncă ale şantierelor de construcţii
din regiunea noastră. Angajamentul
lor este să execute fiecare bloc mai
repede şi mai bine. Astfel, durata
medie de execuţie a fiecărui bloc
va fi scurtată cu 10-15 zile fată
Primele măsuri — primele rezultate
In faţa colectivului nostru stau
sarcini deosebite. In acest an tre­
buie să -xeentăm şi să dăm în fo­
losinţă 270 apartamente. Aşa după
cum ne-am angajat, fiecare bloc va
fi construit mai repede, mai bine.
Pentru aceasta colectivul, nostru şi
conducerea şantierului au huit o sc­
rie de măsuri menite să asigure suc­
cesul. Iată cîleva dintre ele.
Prima măsură a fost reorganizarea
brigăzilor Dacă pînă nu de mult
aveam brigăzi mici. în prezent au
!*> fost formate brigăzi complexe fi
, mari. de specialitate care cuprind
ţ 25-30 oameni. La unele puncte de
( lucru cum este blocul B 2/11 se lu-
( crcază în doua schimburi iar din
A 15 martie toate brigăzile vor lucra
1J in două şi trei schimburi. De ase-
V menea, du fost întocmite toate do­
si cumentaţiile pentru predarea litcră-
\ iilor in acord global. Acest, sistem
Ş dc lucru este folosit încă de la 1
? martie. Au fost reorganizate si lo-
tuşile. In prezent avem trei loturi
S care se gospodăresc singure in a-
* provizionarea cu materiale, realiza­
rea unor lucrări de calitate ele.
Ca urmare a măsurilor luate am
îndeplinim angajamentul
Cind uin ho'ărlt să chemăm la în­ ţii din regiune, ne-am dat seama că exemple.
trecere ioaie şantierele de construc­ ne asumăm o mart răspundere. Dar
rloase variaţii in regim ul term ic al
cuptorului, ducînd la o topire gre­
oaie.
Nici In privinţa decarburării, altă
fază im portantă în procesul de ela­
borare a şarjei, lucrurile nu stau mai
b in e . P u t i n i p r i m i - t o p lt o r i se- î n g r i ­ pul planificat. A şa este cazul şarjei
jesc d e e v a c u a re a z g u rel p rim a re şi
form area unei zguri bazice corespun­
zătoare perioadei de afînare a şar­
jei. D ecarburarea cu m inereu este
încă de calitate necoraspunzătoare.
M inereul nu se intro d u ce treptat, în
oantităti mici, pe to ate uşile c u p to ­
rului.
Este ad ev ărat că noi am reuşit să
scurtăm m ult durata de elaborare a
unor şarje, cum este cea din 6 ia­
n u a rie a.c. do zată d e m aistru l V a le n ­
tin Căitun şi prim -topitorul A xente
M arian la care productivitatea cup­
to ru lu i a crescut la 40 to n e/o ră efec­
tivă fată de 34 planificat. S au ş a r ja
nr. 3275, d o z ată d s acelaşi prim -to-
pitor, ia care timpul a fost redus
de la 3 ore planificat Ia 6 o re şi
15 m inute, rc aliz in d u -se un sp o r al
p ro d u c ţiei de otel de 10,5 tonp/qxă
efectivă.
Rezultatele acestea au fost însă
sporadice. C onducerea tebnico-adrni-
; (•
de nornnlivele in vigoare. Aseme­
nea angajamente şi-au luat şi ce­
lelalte şantiere de construcţii de lo­
cuinţe din regiune.
De la pornirea iniţiativei au tre­
cut puţine zile. Totuşi pentru a se
cunoaşte măsurile luate şi rezultate­
le de pînă acum publicăm în rînduri-
le de mai jos părerile cîtorva to­
varăşi de la şantierul din Cugir.
obţinut şi primele succese. Pînă in
prezent au fost atacate 5 blocuri,
trei cu cile 32 apartamente şi două
cu cite 16 apartamente. Dintre a-
c.eslcu sini avansate blocul B 2/11,
care va fi dat în folosinţă in luna
aprilie. B l/IIl la care s-au termi­
nal lucrările de zidărie şi blocul
B l/II la care silit zidite trei nivele.
Noi însă nu ne mulţumim doar
cu măsurile luate piuă acum. Ca să
ne putem situa in fruntea întrecerii
vom lua şi alte măsuri. Pentru asi
gurarea şantierului cu fişii cu goluri
pentru planşen se lucrează intens
la amenajarea atelierului pentru con­
fecţionarea lor. De asemenea, pre­
lucrarea lîmplăriei se va face intr-un
atelier centralizat. Peste cîleva zile
la fiecare bloc se va afişa un pa­
nou cu termenul de execuţie şi an­
gajamentele brigăzilor care lucrea­
ză aici. Pentru ridicarea califică­
rii muncitorilor se va deschide un
curs. Luînd asemenea măsuri, orga-
nizînd bine întrecerea socialistă, sin-
tem convinşi că rezultatele noastre
vor fi dintre cele mai bune.
DUMITRU MOGA
jef adjunct dc şantier
/ y v y v y vyv'/w v y w >
B BB
nistrativ ă a secţiei şi com itetul de
partid au dovedit prea puţină preo­
cupare in generalizarea lor. A şa se
explică faptul că şi în prezent con­
tinuă să aibă loc frecvente abateri
de la disciplina tehnologică. E labo­
rarea unor' şarje depăşeşte m ult tim ­
n r . 3602 , d o z a t ă d e m a i s t r u l I o a n Ct I-
şan şi prim -topitorul V iton Iancu,
c a re a u topit c u 1,65 la su tă carb o n
In loc de 0,8 la su tă planificat, ceea
ce a dus la prelungirea duratei de
a fîn a re cu o o ră şi 30 d e m in u te şl
la p ierd area a 2 tone de otel pe ora
efectivă. Din aceleaşi m otive, la ş a r­
ja nr. 3508, d o z ată de prim -to p ito ru l
C o n sta n tin E n ach e şi m aistru l V a le n ­
tin Căltun, prod u ctiv itatea cuptorului
a s c ă z u t c u 11 t o n e o t e l p e o r a e f e c ­
tivă.
Exem plele date ne dovedesc că po­
sibilităţi de elab o rare a cît m ai -multe
şarje rapide, există. Ele treb u ie fo­
losite insă cu pricepere şi simt de
răspundere.
Ing. SABIN F.
tehnologul secţiei
DUMITRU GRIGOROAIE
prim -to p ito r
o ţelă ria nr. 2 a C. S. H u n e d o a ra
noi ne cunoaştem posibilităţile şi
puterile dc. muncă. Brigada de zi­
dari pe care o conduc şi-a luat
angajamentul în această întrecere să
execute lucrurile de zidărie la blo­
cul B 21IV cu 32 apartamente, cu
!5 zile mai devreme. In timp ce
am executat o parte din lucrările
dc zidărie la blocul B Illll au fost
luate măsuri pentru ca la blocul
B 2!IV să se facă instalaţia electrică
necesară, cu brigada noastră să lu­
creze in două schimburi. Pînă in
prezent aici a fost turnată fundaţia.
Vrem ca lucrările de zidărie să fie
gala în circa 30 de zile in loc dc
•15 cit ne-am angajat. Ce măsuri au
fost luate ?
Iii Iară de organizarea muncii pe
două schimburi au fost asigurate
Calitatea lucrărilor,
mereu îmbunătăţită
Angajamentul şantierului nostru
cuprins in chemarea la întrecere a
fost şi aceia de a îmbunătăţi cali­
tatea lucrărilor. In acest scop, bi­
roul organizaţiei de bază din ca­
drul şantierului r convocat o adu­
nare generală de partid lărgită la
care au participat şefii de brigăzi,
muncitorii calificaţi, inginerii ,şi teh­
nicienii şantierului. Cu acest prilej
s-a scos în evidenţă faptul că in
anul trecut au fost executate unele
lucrări de slabă calitate. Aşa s-a în­
tâmplat la blocul nr. 2 din Orăştie
cu 48 apartamente unde lucrările
de instalaţii au fost prost exectuate
de echipele lui Ştefan Hăbădău şi suri aprobat de adunarea de partid
Ioan Almăşan. Au fost date şi alte lărgită a şantierului.
Pentru îmbunătăţirea calităţii Itt-
La cuptoarele
electrice
Respecttnd cu stricteţe instrucţiu­
nile tehnologice de elaborare a oţe­
lului, colectivul oţelăriei electrice
din C.S.H. a o b ţin u t anul acesta în ­
sem nate depăşiri de plan. De la în ­
c e p u t u l a n u l u i şi p î n ă i n 21 f e b r u a ­
rie a.c., el a d at p e ste p lan 359 to n e
oţel electric.
A ceste realizări au fost obţinute
îndeosebi pe seam a creşterii indi­
cilor de utilizare a cuptoarelor cu
2,65 la su tă şi a re d u ce rii reb u tu lu i
cu 1,99 la su tă , faţă d e 2,5 la s u tă
admis. Cele mai bune rezultate le-au
obţinut prim-lopitorii Vasile Soleau,
Hristos Cognaris, V asiie G eorgescn
şi alţii.
]|= ||= = ||= II= II= II= ||= IIII= !I= = II= H
ii II
[I Cunoscmd că una din rezer- Ii
= vele interne de sporire a pro-
iî ducţiei de olel este obţinerea =
î j unor indici înalţi de utilizare a i i
yj cuptoarelor, şefii de echipă ii
— Gheorghe Cordoneanu şi Toma jj
jj Bulgarii, de la oţelăria electrică =
= a C.S.H., acordă mare atenţie —
i! scurtării duratei de elaborare a -?J
1! şarjelor. = na Pantazopol, T eo d o ra Lazăr şi al­
JÎ IN FOTOGRAFIE: Echipele Şi
” celor doi prim-topilori dirijează H
II fierul vechi in baia de oţel a !7
ţy cuptorului, grăbind topirea lui. —
ll=»= 11=11=
toate condiţiile de lucru. A fost
montată macaraua, oamenii silit pre­
gătiţi mijloacele de transport la
fel. Materiale: fişii, cărămidă ele.
avem suficiente. A ii fost terminate
şi drumul de acces şi instalaţia de
ilumina!. Ceva mai tîrziu vom trece
la lucrul in trei schimburi. Fiecare
om din brigadă ştie precis ce are
de făcut. Pentru a realiza lucrări
dc calitate pe lingă fiecare zidar cu
mal multă experienţă a fost repai-
tizul, să lucreze cile unul tînăr pe
cure îl îndrumă şi controlează in
permanentă. Muncind astfel sîntem
convinşi că vom îndeplini angaja­
mentul.
SAMOII.A HUBER
şef de brigadă dc zidar.
crărilor a fost stabilit şi aprobat un
plan de măsuri cu obiective con­
crete. Astfel, s-a stabilit ca toate
lucrările să fie predate şi preluate
de echipe pe bază de proces ver­
bal, la fiecare bloc să se execute
un apartament etalon după care se
vor finisa celelalte, deschiderea u-
nui curs de minim tehnic şi multe
altele.
Constructorii, printre care mais­
trul Ioan Bildea, electricianul Ioan
Ursii şi alţii, s-au angajat să acorde
mai multă atenţie calităţii lucrări­
lor. Ei s-au angajat de asemenea
să traducă în viaţă planul de mă­
T. SIRIOPOL
norm ator şef
c" P e U n g ă a l t e c o n s t r u c ţ i i n o i , „¦
*¦ i n c e n t r u l o r a ş u l u i A l b a I u l i a a %
¦* I o s t d a t i n f o l o s i n ţ ă u n I r u m o s "¦
¦: b l o c d e l o c u i n ţ e . N o u l b l o c e s -
.¦ t e p r e v ă z u t Ia p a r t e r cu m a-
¦. g a z m e .
"¦a I N F O T O G R A F I E : v e d e r e >a
% din oraşul A lba Iulia,
Premiera dramei
istori ce
„Despot Vodă“
Sim bătă, la Petroşani, a av u t loc
în fata unui num eros public p re m ie ­
ra spectacolului p rezen tat de T eatrul
de stat „Valea Jiului" cu piesa „Des­
pot V odă" de V. Alecsandri.
Regia noului spectacol este sem n a­
tă de Petre Sava B ăleanu de la Stu­
dioul de televiziune Bucureşti.
La realizarea spectacolului şi-au
dat concursul Teodor Constantines-
cu şi M aria B o rtn o v sk i c are au e x e ­
c u ta t sc h iţele de d e c o r şi co stu m e,
ing. Lucian lonescu — ilustraţia m u ­
zicală şi alţii. O d eosebită c o n trib u ­
ţia la realizarea spectacolului a adus
tov, acad. C. D aicoviciu tn calitate
de consultant istoria.
Rolurile principale ale dram ei Isto­
rice sln t in te rp re ta te d e Io a n ThLfoi
(Despot), N. S ireteanu — A rtist em e­
rit — şi C. P ozsa (L ăp u şn ean u ), Gh.
Iordănescu (Motoc), Ana Colda (Car-
m in a ), R e a lin i L u p ş a şi I. C o s t e a
(Tomşa). Din distribuţie mai fac par­
te I. N e g r e a , D. B ita n g , C. M i r o n , D a ­
ţii.
N oul spectacol al T eatrului de stat
„V alea Jiu lu i“ a fost Îndelung aplau­
dat de publicul spectator care a um ­
plut sala pînă la refuz.
Cum a obţinut C.A.C. Âpoldul de Sus
3.015 litri lapte pe cap de vacă furajată
Problem a obţinerii de producţii
mari, pe cap de animal, constituie
un obiectiv deosebit de im portant
pus în faţa lucrătorilor din secto­
rul zootehnic al unităţilor noastre
socialiste, de Directivele celui de-al
III-lea C ongres al Partidului. Luptind
pentru traducerea in viată a acestei
sarcini, m em brii G.A.C. „Brazdă
N o u ă“ din Apoldul de Sus, raionul
S e b e ş ş i-a u p r o p u s să o b ţ in ă in 1962,
cile 3.000 litri lapte pe cap de vacă
furajată. Datorită luării unor m ă­
suri eficiente, au reuşit să obţină în
m edie cile 3 015 litri lapte pe cap
de vacă furajată.
Realizarea unei asem enea produc­
ţii d e m o n s tre a z ă o d a tă în p lu s eă
p r o d u c ţi i m a r i p o t fi o b ţ i n u t e şi' în
anii mai puţini prielnici printr-o ra ­
ţională organizare a îngrijirii in fer­
m ele de vaci.
G.A.C. Apoldul de Sus n-are con­
diţii d eo seb ite fată de alte g o sp o ­
dării pentru asigurarea bazei fura­
jelor. P entru cele 313 bovine (din
c are 106 v a d ) , 955 ov in e, 260 p o r­
cine şi 494 păsări, g o sp o d ă ria îşi a-
s i g u r ă f u r a je le d e p e c e le 185 ha.
fin eţe. 164 h a p ă ş u n e şi d in p a r ­
tea rezervată din terenul arabil de
724 ba.
Cum a reuşit să obţină producţia
de lapte arătată ?
A sigurarea bazei furajere, atit can­
tita tiv cît şi calitativ, a stat în fie­
care an în preocuparea conducerii
gospodăriei.
Fînetele naturale au fost îngrăşate
in t o a m n a a n u l u i 1961 şi în p r i m ă ­
v a r a a n u lu i 1962, în m o d d e o s e b it
cu urina colectată în bazinele sp e ­
cial a m e n a ja te şi cu b ă le g a r de
grajd. R ecoltatul lor s-a făcut în
tim pul optim. Astfel s-a obtinut o
p ro d u c ţie m are d e fin şi d e b u n ă cai
litale.
U nul din m arile av an taje pe care-1
oferă c re ş te re a b o v in e lo r e ste şi a-
cela că ele valorifică bine subpro­
dusele culturilor de cimp. N e refe­
rim în special la g r o s i e r e : paie, plea­
vă, coceni.
Colectiviştii din Apoldul de Sus,
au înţeles acest lucru şi au recoltat
cu deosebită grijă aceste subpro­
duse, le-au depozitat în bune con-
diţiuni.
Cocenii au fost tocaţi în întregi­
m e şi însilozaţi cu m e la s ă ,, paiele au
fost date în raţie num ai tocate, iar
pleava num ai am estecată cu borhot
sau sfeală tocată.
Un rol im portant în obţinerea
producţiei m ari de lapte l-a avut
organizarea conveierului verde. Se­
cara furajeră folosită suplim entar în
raţie în !una m ai a ridicat produc­
ţia la 305 litri lapte pe cap de vacă
f u r a ja ţi, faţă de 244 litri In luna
mm
Pentru a treia oară
•"
f r u n t a ş ăo o o o o o o o o o o o o o o <3OOOO<3< X X X X 5O O O O 0
oo
0 In sala clubului m inerilor din D e v a, au fost p re ze n ţi circa 200 de lu-<
X crăfo ri din ra z a se c ţiei L 7, C.F.R. D eva. E rau o a m e n i tin e ri şl v lrst-
nici, lu c ră to ri d e la d istric tele a p a r ţin ă to a r e secţiei şi alţi to v a ră ş i in -ţ
E v ita ţi de la u n e le secţii L d in c a d r u l D irecţiei re g io n a le C.F.R. TlmI-<
şoara. Din partea acestei direcţii a fost prezent tov. Popov Nlcolae, şe-J
•' f u l s e r v i c i u l u i L, c a r e î m p r e u n ă c u t o v a r ă ş i i N i c o l a e C a z a c u , a c t i v i ş t i
a! C om itetului reg io n al al P.M.R. H u n e d o ara , ing. Ioan Faur, şeful s e c ţie i<
L 7, I o a n L u c a , s e c r e t a r u l o r g a n i z a ţ i e i d e b a z ă d in c a d r u l s e c ţi e i , Io a n <
?A nghel, secretarul consiliului local al sindicatelor din oraşul Deva, Ion«
P ătraşcu, activist al C om itetului o ră şe n e sc P.M.R. Deva, şl Siralon V ic to r,|
. fruntaş în producţie, au luat loc in prezidiu.
< D upă p rezen tarea unei dări de seam ă, secţiei L 7 l-a fost lu m in ată «
D ip lo m a şi In sig n a de o n o a re a M .T .T c. şi C. C. al sin d ica telo r d in ]
M.T.Tc., p en tru m erile deosebite în m uncă, pe trim estrul IV al anu-(
r lu i 1962.
> A u urm at discuţii. M ulţi lu cră to ri de la districtele Brănlşca, Bir-]
zava, Ilia, Zam, S im eria, H u n e d o a r a etc., a u v o rb it cu m în d rle desp re«
V rezu ltatele o bţinute în asig u rarea circulaţiei şi în tre ţin e rea căii. Ei]
v şi-au luat noi angajam ente tn m uncă, au exprim at convingerea tuturor«
colectivelor de m uncitori pentru a depune noi eforturi în m unca de ]
^ viitor, astiel ca unitatea lor să se m en ţin ă pe mai departe fruntaşă p e 1
1 d i r e c ţ i e . D e a l t î e l , s e c ţ i a L 7 D e v a , e p e n t r u a t r e i a o a r ă c o n s e c u t i v j>
fru n taşă. Şi p e trim e stre le II şl III 1962, a fost distinsă, c la sin d u -se p e 0
primul loc pe regională. Lucrătorii secţiei s-au angajat să nu cedeze O
acest loc, cu toate că tovarăşii lor de la secţia L A lba Iulia, aflaţi pe o
lo cu l II, c o n s titu ie tn p r e z e n t „ a d v e r s a r u l " nr. u n u tn in tr e c e r o . ^
In c a d ru l a d u n ă r ii fe stiv e , to v . Io a n B e ra ru şi Io a n F a u r a u io s t X
distinşi cu insigna „M eritul ceferist".
A urm at un program artistic dat de form aţiile clubului din Deva, iar<
seara o m asă tovărăşească. Un m a re num ăr de lucrători al secţiei au<
îost prem iaţi cu sum e frum oase de bani.
XXX>0dOOOOO«>OC«vy'(vvyx>i'< OOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOO
Ca 23 la sută mai mult
L a l i b r ă r i a „1. C r e a n g ă “ d i n P e ­ te 25 la su tă din v a lo a rea vlnzări-
troşani s-au făcut, în prim ele două lor s-a realizat de eătre difuzorii de
luni ale acestui an, vînzări In v a lo a ­ carte dtn În treprinderile şi Instituţii­
re d e 115.000 lei. In c o m p a ra ţie cu le oraşului.
aceeaşi perioadă a anului trecut v a ­
loarea cărţilor difuzate in perioada R. B A L Ş A N
am intită a crescut cu 23 la sută. P e s­ corespondent
aprilie. De asem enea, porum bul fu­ In afară de asestea, s-a avut gri­
rajer a ajutat la m ărirea cantităţii jă pentru a se alcătui raţii cores­
de lap te în lunile iunie şi iulie. punzătoare pe bază de norm e fu­
rajere.
Pentru ca p ăşunea să poată oferi
o m asă verde bogată, gospodăria a Cum s-au asigurat toate elem en­
în g răşat 78 ha. cu în g răşăm in te chi­ tele necesare în raţie ? In prim ul
mice. De aceea, In v ara secetoasă rînd prin alcătuirea el din m ai m ul­
a a n u lu i 1962, p ă ş u n e a g o s p o d ă r i e i te feluri de furaje. Astfel, obişnuit
colective din A poldul de Sus apă­ în raţia vacilor au intrat şl intră şl
rea ca un covor verde între păşu­ aaum , Intre 6-9 so rtu ri diferite c are
nile îngălbenite din jur. In lunile se com pletează u nul pe altul. D in
se p te m lm e si octom brie producţia
pe cap de vacă furajată a fost mai fiecare se dă clte puţin. Iată spre
m ică (225 şi resp ectiv 229 litri) din
cauză că tocm ai în această perioadă, exem plu care a fost în m edie raţia
conveieru) v erd e a lipsit, hran a fiind
asigurată num ai de păşune şl con­ pe cap de vacă furajată In luna d e­
centrate. c e m b r ie 1962, e în d s -a u o b ţin u t'
2 6 5 1. l a p t e d e l a f i e c a r e v a c ă ( s p u *
N utreţul m urat, bine pregătit, n-a
nem In medie, deoarece furajarea se
lipsit din raţie, de toam na p înă p ri­ N. DURA
m ăvara. Gospodăria a întrebuinţat m edic veterinar
circum scripţia v eterinară M iercurea
în hrana vacilor tărîţe, care au fă­
S. K L U S C H
c u t p a rte p e rm a n e n t d in ra ţie şi brigadier zootehnic
G.A.C. „Brazdă N o u ă “ A poldul de Sus
borhotul primit tn contul contractu­
(Continuare in pag. 8-a)
lui de sfeclă dc zahăr.
P en tru siaccesial eam p aisiei
agricole de prim ăvară
Au început semănatul
ovăzului
A ceastă m uncă organizată a per­
Pregătiţi din timp, colectiviştii din mis colectiviştilor din S lncrai să
B îrsău şi Şoim uş, ra io n u l Ilia, au în ­ transporte întreaga cantitate de gu­
ceput zilele acestea sem ănatul ovăzu­ noi de grajd, să term ine răsadniţe­
lui. La B îrsău de exem plu, din cele le care au şi fost însăm în jate, ca şl
15 ha. p la n ific a te a se î n s ă m î n ţ a cu
ovăz, în prim a zi au fost însăm înta- celelalte lucrări pregătitoare, fiind ga­
te 4 ha. De asem enea, la Soim uş au
fost sem ănate pînă ieri 8 ha. de ovăz. ta să înceapă «ampania, im ediat ce
Dintre colectiviştii care au parti­ timpul le perm ite. La «caste lucrări
cipat la sem ănat, am intim de la Bîrsău
pe iov. N icolae G abor, N icolae M e- s-au evidenţiat colectiviştii V iorel
drea, Luca Jigu şi Ioan Pleter, iar de
la Ş oim uş colectiviştii Ioan Turcu, Novac, G heorghe Cosmescu, G heor­
ghe U ieţ şi alţii.
G heo rg h e Butari, Ioan Şuteu şi Ioan
Lupaşu. M IRON M UNTEANU
corespondent
DUMITRU BOGZA
Hotărîrea colectiviştilor
MARIA CERCEA din Strei
corespondenţi
.Spre sfirşitul lunii trecute, G.A.C.
Munca a (ost bine „V alea Streiului“ din Strei a term i­
organizată nat toate pregătirile în vederea b u ­
nei desfăşurări a cam paniei agricole
Pentru pregătirea cam paniei agri­ de prim ăvară. A u fost rep arate u ti­
cole de prim ăvară, consiliul de con­ lajele, s-a transportat gunoiul de
d u cere al G.A.C. „U nirea“ din Sîn- grajd şi s-a asigurat Întreaga canti­
crai a organizat din tim p m unca. tate de săm înţă din soiuri de m aro
A stfel, un ele echipe din brigada I-a productivitate, cum este de exem ­
s-au ocupat cu transportul gunoiu­ plu s ă m în ţa d e p o ru m b H.D. 101, 103
lui de grajd pentru fertilizarea solu­ şi 203. D u p ă te r m in a r e a lu c ră rilo r
lui, echipele din b rig ad a a d o u a — pregătitoare, intr-o adunare gen era­
Călanul Mi» — au pregătit răsadni­ lă a G.A.C., colectiviştii au fost o r­
ţele, Iar altl colectivişti s-au îngrijit ganizaţi in brigăzi şl echipe. Cu a-
cest prilej ei au h o tărît să apliae c e ­
?e RţegăUre.i te®lpţţ>l©r u e c a sa rţ,
le m ai eficiente m ăsu ri a g ro te h n ic e
pentru a obţine o produajie sporită
iată de prevederile planului de pro-
d u c ţie cu c lte 200-300 kg. grj,u ţ l p o ­
rumb, U h a , " -------- -----------—