Page 40 - 1963-03
P. 40
^ 8*AÔ, S «'Ur**'" '-«WIM.
# r. 2m
«masen
EgggagBPBC
DE PE ÎNTINSUL Scrisori de la corespondenţii voluntari
REGIUNII
J
%V--Si. F i e c a r e p r o d u s ImbunălSţlm Meşteşugarii
cti u n p r e ţ d e c o s t s c ă z u t
calitatea abţin noi m n m v
1 Micşorarea continuă a piciului de cost al pro'duselor prin mărirea pro- Micşorînd
' duetivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii, valorificarea largă a rezervelor consumurile , produselor Ca şi fn luna Ianuarie, mem
brii cooperativei meşteşugăreşti
interne ale producţiei, perfecţionarea tehnologiei şi modernizarea utilajelor specifice Turnătoria „Retezatul" din Haţeg şi-au în
ele. este o sarcină importantă pentru fiecare colectiv, un obiectiv impor deplinit planul de producţie pe
tant al întrecerii socialiste. Preţul de cost fiind indicele cel mai sintetic al de lingotiere luna februarie cu mult înainta
de termen. La ramura Industria
planului de producţie, el ne arată daca un colectiv a lucrat bine sau rău fi 1 a iabrlca noastră ponderea cea Aici, în cursul lunii trecute, lă s-a înregistrat o depăşire de
unde anume trebuie căutate deficiente le. ^ mal m are In preţul de cost al pe lingă faptul că planul de 24,33 Iâ sută, iar la prestări da
producţie a fost depăşit cu 6,5 servicii nelndustriale, de 50,46 la
Conducerile întreprinderilor, îndrumate de organizaţiile de partid, au p r o d u c ţ i e i o a r e m a t e r i a p r i m ă . E- la sută, s-a realizat şi un re sută. Aceste noi succese, consti
but mai mic decit cel admis. tuie pentru meşteşugarii noştri
luat măsuri care să ducă la îndeplinirea sarcinilor de reducere a preţului forturlle colectivului nostru au fost Aceasta se datoreşte unei mai o mîndrie şi ei se străduiesc ca
de cost pe fiecare produs şi la realizarea angajamentului cu privire la deci canalizate spre reducerea con bune organizări a locurilor de în această lună să obţină succese
economii, lată ce ne scriu ci/iva din corespondenţii noştri despre succesele sum urilor in toate fazele procesului muncă şi respectării tehnologiei şi mai frumoase.
obţinute de colectivele in mijlocul cărora muncesc in reducerea preţului de tehnoloqlc. In afară do aceasta s-a de formare, asamblare şi turna
c ă u ta t să se aplice m eto d e noi, a- re. Brigada de la formare, con N. SBUCHEA
dusă de comunistul Iuliu Kiş- planificator
cost al produefiei. vansate, care să m ărească simţitor ner, a redus rebutul în perioa
da 1 ianuarie — 1 martie a.e. (Din colectivul subredacţîei
p ro d u c ţia şl p ro d u c tiv ita te a m uncit. de la $.20 Ia sută admis, la voluntare Haţeg).
2,41 la sulă. De la turnare se
In planul de m ăsuri tehnico-organl- evidenţiază schimbul condus de
comunistul Gh. Moldovan şi e-
In prima !ană — zatorice s-a prevăzut In acest scop cbipa lui Augustin Lăcătuş, Circum scripţia sanitară G lrbova, raionul Sebeş, condusă de Dr. C
să se creeze condiţii optim e de func iar de la cubilouri schim H enegarîu, datorită activităţii' desfăgnrate pentru apărarea sănătăţii oa
bul maistrului Ioan Costai.
5Î5.000 lei economii peste plan ţionare a dulapurilor uscătoare de Rezultatele puteau fi şi mai bu m enilor m uncii, n prim it stmsmil de fru n taşă po raion.
piei cu aer cald. D upă vechea m eto ne dacă exista mai multă preo ¦v . T e x t »1 f o t o p r o f . V A S I L E U R S I I ,
cupare pentru ridicarea echipe
dă de uscare a pieilor se realizau lor rămase în urmă la nivelul şcoala de S ani Q irbova
celor fruntaşe.
/zvorul cel mai important în nului la producţia globală cu 600 b u c ă ţ i p i e i d e c ă t r e 10 o a m e n i N O V A T O R I şl I N O V A Ţ I I
sporirea şi creşterea veni 21,74 la sulă, la producţia marfă in 24 ore. A cum , in 3 ore se u su c ă La emailaj
turilor întreprinderilor, al ren cu 21,35 la sută şi la principa ?16 bucăţi piei, iar intr-un schim b în Mîndria secţiei
tabilităţii acestora îl constituie lele produse cu pondere mare care lucrează 4 oam eni se realizează Muncitorii atelierului de emai
reducerea preţului de cost. Cu în planul preţului de cost, pre 576 bucăţi piei. A plicarea acestei laj au reuşit să îmbunătăţească Strimgarni Sabin giti "ie fabricaţie. ieaseë fn-fl rfflce
cît preţul de cost al produselor m etode, pe lingă faptul că m ăreşte simţitor calitatea produselor e-
este mai mic cu atit creşte be cum şi creşterea productivităţii sim ţitor p ro d u ctiv itatea muncii, a- mailale. La vane-băi rebutul' a Girjob din secţia Comunistul Sabbi calificarea, si pă
neficiul, cu atit contribuţia fie muncii cu 7,8 la sută faţă de d u c e şi o e c o n o m ie d e 15.000 lei. scăzut de la 8,50 la 8,18 la
cărei întreprinderi în parte la plan, au dus la realizarea în sută. Ia articole sanitare de Ia Ill-a metalurgică Gîrjob a realizat trundă ir» tainele
creşterea acumulărilor socialis luna ianuarie a unei economii In luna ianuarie, noi am făcut o 2 la sută la 1,95 la sută, iar de Ia F. C. Orăştie, numeroase inova meseriei fi să re
te este mai mare. peste plan la preţul de cost al eco n o m ie Ia preţul de cost al p ro la cazune-băi de la 0,50 la 0,34 este unul din frun ţii. Inovaţiile pro zolve ev mecet eele
producţiei de 515.000 lei. • ducţiei de 21.000 lei. A c ea stă e co la sută. Pe atelier, rebutul a taşii secţiei, munci puse ’de el şi aplU mai complicate Pro
Colectivul de conducere al fa nom ie s-a realizat îndeosebi pe sea [ost redus în luna trecută de tor cu înaltă cali
bricii chimice din Orăşlie, ţinînd Rezultatele obţinute în prima ma reducerii consum ului de p iei.d e la 6,20 la sulă admis la 5,97
seama de sarcinile ce-i revin in lună a acestui an, atit în rea ovine la m.p. de produs. Astfel, n u Ia sută. Succesele obţinute în ficare fi inovator cate au adus fa bleme. Cm Sabin
reducerea preţului de cost pe a- lizarea şi depăşirea planului de mai prin îm bunătăţirea randam ente luna trecută se datoresc aten
cest an, îndrumat de comitetul producţie, cît şi în ce priveşte l o r s-a re a liz a t o e c o n o m ie d e 20.000 ţiei cu care s-a lucrat in toate de frunte. El nu-fi bricii peste 62.000, Girjob te mhndreţ-
de partid, a luat măsuri pentru reducerea preţului de cost, con lei. Econom ii s-au mai obţinut şt pe compartimentele şi întrecerii din
organizarea judicioasă a proce seam a creşterii productivităţii m un tre echipe pentru realizarea a precupeţeşte efor lei economii. ţ« nu numai sec
sului de producţie şi folosirea stituie pentru muncitorii, ingi cii cu 10,3 la s u tă fa ţă de p la n şi cît mai multe produse de cali
gospodărească a principalelor prin depăşirea planului la producţia tatea 1. Echipa lui Kelernen Fer turile pentru îm El manifestă mul ţia noastră, ei în
materii prime şi materiale. De nerii şi tehnicienii fabricii noas m arfă cu 2,58 la sută. dinand a realizat 76 la sută
asemenea a fost asigurată apro din plan numai vane-băi, de bunătăţirea proce tă atenţie faţă de, treg colectivul fa
vizionarea ritmică şi în canti tre un imbold puternic spre noi Colectivul fabricii de blănuri „V i calitatea I. Bune rezultate au
tăţile stabilite prin plan çu ma dra" m unceşte cu stăruinţă pentru obţinut şi tov. Erosz Geza fi sului de produc muncitorii mai ti bricii.
terii prime şi materiale a tutu succese în muncă. A\ a obţine In viitor rezultate şi mai Müller Cristian.
ror secţiilor, s-au îmbunătăţit fru m o ase fn în d ep lin ire a plan u lu i la ţie şi perfec neri ‘pe care-i aju I. BEŞTRLE1E
caracteristicile chimice la oxidul toţi indicii şl p e n tr u a re aliz a si V. TĂ TA RU Ş
galben şi roşu de fier pentru STEI.IAN BRAICA 4‘ depăşi angajam entele luate. ţionarea tehnolo- tă cu grijă părin- mahfni
controlor tehnic de calitate
obţinerea unei producţii de şeful serviciului plan EMIL ROM CEA (Din colectivul subrcdacţiei Trei inovaţii « 23§J0§ tel economii
(din postul de corespondenţi planificator voluntare de la U. V. Călan)
calitate, au început să se exe v o lu n ta ri de la F. C. O răştie)
La „ Ceramica“ Bani Mare L a grupul de 285.000 lei. Prin noştri fruntaşi a-
şantiere T.C.M.M. tre inovaţiile cit mintfm pe tov. Mir-
cute unele matriţe pentru pro P rima lună a acestui an a fost in d ic ii a p l a n u l u i d e p r o d u c ţi e şi î n Coroieşti-Petroşani, mare eficacitate <?-, eea lonetas, 'X.
dusele din mase plastice cu un încheiată cu rezultate bune de deosebi reducerii consum urilor pla inovatorii desfăşoa conomică se numă Bogăţeann, Aurel
număr mai mare de cuiburi, către colectivul Întreprinderii nons- nificate de m aterii prim e şl m ate ră o activitate bo ră şi „Cilindru ‘dis Bălăceame, Fehlte
mărindu-se în acest fel randa tte şi în ce priveşte realizarea sar riale, com bustibil cit şi reducerii re gată. Numai trei 'Iosif, Carol Mob-
mentul pe maşină şi micşorîn- cinii de reducere a preţului de cost. buturilor. inova(ii realizate şi pozitiv peritm în ’?oveanu, C. ’Anos-
du-se costurile indirecte pe uni Noi am reuşit să facem o economie aplicate, aduc eco tostóte fi Schuster
tate de produs, la p re ţu l de co st a] p ro d u c ţie i de IOAN DAN nomii anitals de tins cartonul fi Eduard.
15.000 lei. A c ea stă re aliz a re se da- secretarul com itetului sindicatului
îndeplinirea şi depăşirea pla- to re ş te în d ep lin irii ritm ice şi la toţi pinza asfaltată pe y, MATBioims
fcdmieia»
timp ’de iarnă",
Dintre inovatorii,
m FO TO G R A FIE; inovatorii? Seb ta « frjo b
P ro p u n e rile L A E. M. TELIU O
a u f o s t tr a d u s e în fa p te
La începutul lunii trecute, în rnate şi mobilizate să munceas Angajamente depăşite
cadrul consfătuirii de producţie
s-a analizat cum a muncit colecti că cu răspundere pentru înde OotaotivTîJ SW&wruItil IU PJkfci?«* t rifle m o i te&int-e. F r u n t a ş »
vul nostru pentru realizarea sar plinirea sarcinilor de plan, să O r a r u lu i «-a a n g a ja t «S re alte'w » p la ruikid s l n t m i n e r i i d i n b rig ăzii®
cinilor de plan. Din referatul facă o dozare corectă a mate nul pa aceri an te m od ritm ic lună d u c e d e I. Ü rz lc S , B. B ă le a u , I. SSaţ,
prezentat atunci de ing. Valentin rialelor în fiecare şarjă. Organi da lunS, să axtragă m lnorau num ai
Răileanu, şeful secţiei, a reieşit zaţiile de partid pe schimburi au da b u n » e d ita ta ai eu u n coaţtorat A l e x . F e h e r $1 a l ţ i i . R e z u l t a t e b a s a
desfăşurat o susţinută muncă d e p w t « 47 1« s u t ă f l e r . î n t r e c e r e a
că am rămas datori furnaliştilor de educare a muncitorilor în m j s ţ i n u t ă <re s e d e s f ă ş o a r ă I n t r e b r i *u obţinut ai m inerii din brigada tal
cu 15.000 tone aglomerat şi a- spiritul răspunderii faţă de mun găzi, b u n a o rg a n iz a re al a p ro v iz io I o n M e r e u d e l a î n a b i ţ ă r i - i n v e s t i 111;
teasta, după cum s-a arătat în că şi agregat şi au controlat nare o locurilor de m uncă, au dus la
referat, din cauza aprovizionării zi de zi cum se realizează pla realizări frum oase. In prim a lună « C olectivul se e to ro ta l n o stru este,
neritmice cu minereu. Dar în a- nul pe schimburi şi calitatea pro anului nu a răm as sub plan n td o h o iM t eă lupt» pentru a realiza pla
b rig ad ă de m in e ri ?t s-nu d a t p e ste i r a i t e f i e c a r e l u n ă m a i r e p e d e , s ă ax-«
fară de această cauză externă, duc) iei. Aceste măsuri au făcut p re v e d e rile p la n u lu i de p ro d u c ţie 100 tragă şl să trim ită furnaliştilor tos®
fabrica a staţionat un mare nu să crească răspunderea muncito tone m inereu. In luna februarie, pla
măr de ore datorită defecţiuni rilor, inginerilor şi tehnicienilor nul de produotle * fost Îndeplinit an d e l u n ă , m i n e r e u m a l m u i t f i cm im
lor mecanice şi tehnologice. faţă de sarcinile de producţie.
Muncitorilor noştri nu le-a fost Controlul şi îndrumarea perma c o n ţin u t oft m at bogat.
indiferentă această situaţie. Lu- nentă a organizaţiilor de partid
LEOPOLD GAROI,
m aistru
înd cuvîntul ei au criticat condu au dus la obţinerea acestor rea Brigăzi fruntaşe şi rămase în urmă
cerea secţiei pentru lipsurile a- lizări imporlante. Maistrul Gri- Iniţiativa „Nici un vngonet de m i m unca la staţia de sortare «are a
vute, au arătat cauzele staţionă gore Morarii, a arătat că cele nereu rebutat“ a pornit de la secto fost oprită p entru a se p u tea alega
rilor şi au făcut propuneri valo 261 lone aglomerat date de bri r u l II a! E. M . T e l i u c . S c o p u l u r sterilul de pe bandă, deoarece se
.h ?z A -R \\s v R ;y X v ^ .\ v X ^ N v X v '.; .> N ; mărit este de a se trim ite furnalişti descărnaseră două vagoane cu „mi
lor num ai m inereu de calitate. Noi n ereu“ extras de cele două schimburi.
roase pentru îmbunătăţirea gada pe care o conduce împreu De asem enea, vagonetele încărcate ca
rpuncii. AglomeratoristuL Gh. nă cu maistrul Augustin Haiduc, n e r a l n d r i m ou b r i g ă z i l e d e m i n e r i acest m inereu de proastă calitate nu
Dincă a propus ca dozarea ma se datoreşte ajutorului şi spriji au p u tu t ft re d a te în circuit, tim p
terialelor să se facă cît mai co nului primit din partea organi Gata pentru lucrările de primăvară Pe lingă celelalte form aţii c o n d u s e d e N . D ă n ă i l ă , I. T i m o f t e , I. de peste 24 ore. A sem en ea fapte nu
rect şi să se repare sistemul de ale căm inului cultural din O- Bănuţ, Gh. Ioniţă şi alţii care în d e fa» c in ste c o le ctiv u lu i n o stru şi n-
funcţionare al pendulelor pentru zaţiei de partid, întrecerii şi en Anul trecut, lucrătorii S.M.T. Lucrătorii staţiunii de maşini răştioara de Jos a luat fiinţă plinesc şi depăşesa planul lună de ceasta ar trebui să dea de gîndit m i
a se asigura uniformitatea stra tuziasmului cu care au lucrat Orăştie au obţinut rezultate fru şi tractoare din Orăştie sînt bine şl o brigadă arlistică de agi lună şi dau n u m ai m in ereu de bună nerilor din schim burile am intite şl
tului de material pe suprafaţa muncitorii din brigadă. moase în îndeplinirea sarcinilor taţie care desfăşoară o activi calitate. A c este b rig ăz i şl m u lte al şefului de brigadă M ihai Gavrileţ.
maşinilor de aglomerat, iar I. O- de plan. Ei au arat peste plan pregătiţi. Ei aşteaptă timpul pri tate rodnică. tele nu au avut în luna trecută nici Com itetul sindical de secţie ar tre
Controlul sistematic şi perma un vagonet cu m inereu rebutat. bui să-i supună judecăţii colectivu
elnic pentru ieşirea pe cîrnp. I n c li ş e u : C o l e c . . . >şlii din lui, să le a r a te ce p re ju d icii a u a d u s
brigada artisiică de agitaţie In afară de fruntaşi, în sectorul no ei m uncind de m în tu iaiă şi fără ră s
proiu a propus schimbarea pîl- nent asupra activităţii conducerii, aproape 4.000 hantri, au redus Invăţînd din experienţa anilor după prezentarea spectacolului stru m ai sînt şi brigăzi ră m a se în pundere, pen tru a-i a ju ta să se în
niilor din groapa benzii nr. 20 exercitat de către organizaţia de preţul de cost cu 1,31 lei pe trecuţi, lucrătorii clin cadrul dat în ziua de 3 m artie. urm ă. N it ne p u tem m în d ri deloc cu drepte, să se ridice la nivelul brigă
pentru ca returul să cadă uşor brigada lui M ihai Gavrileţ. In ziuă zilor fruntaşe.
pe suprafaţa acestei benzi. Tot partid, îmbunătăţirea organiză hantru şi au mărit productivita S.M.T. Orăştie sînt hotărîţi ca T e x t şi foto: de 25 fe b ru a rie, d e lă sch im b u l III
rii muncii, înfăptuirea propune tea muncii pe cap de muncitor în campania de primăvară să ob FLORIAN FENESAN. şl in ziu a d e 26 fe b ru a rie de la AUGUSTIN BOGA
în scopul îmbunătăţirii aglome rilor făcute de muncitori, măsu cu 15 la sută. ţină noi şi importante succese s c h im b u l I, a fo st r e b u ta tă în tr e a g ă m uncitor — puţul de extracţie
ratului s-a propus repararea şu- In sp ecto r la C.E.C. producţie deoarece a avut un pro (Din colectivul subredacţioi voluntare
în îndeplinirea sarcinilor ce le cent ridicat de steril. In afară
de faptul că aceste schim buri au lu d e la E. M . T e l i u c )
bereior din staţia de dozare şi rile politice privind ridicarea Hotărîţi să obţină şi în acest revin. c rat d a m intuinlS, au în c u rc a t şi
a buncherelor de ia expediţie. In conştiinţei şi răspunderii munci an rezultate bune, ei s-au pre SIDONIA MUREŞAN
total s-au făcut li propuneri şi torilor faţă de sarcini vor duce gătit temeinic pentru campania
din acestea s-au aplicat în cursul şi in viitor la mobilizarea largă agricolă de primăvară. Datorită casnică
lunii trecute 9. a colectivului fabricii noastre şi bunei organizări a muncii pla
Ia obţinerea de noi succese în nul de reparaţii a fost îndeplinit (din colectivul subrcdacţiei
Bilanţul lunii februarie a fost
pentru colectivul nostru deose % voluntare Orăştie)
bit de bogat. S-au produs peste îndeplinirea şi depăşirea planu cu 3 zile înainte de vreme. Au
prevederile planului 3.500 tone lui de producţie. fost reparate 233 tractoare, 294 Sala şcolii personalului devenise Intre noi sînt mulţi mecanici tineri care tone, a ajuns în bune conditiimi la punere numai cărbune cocsificăbil, a fţ
nu au p>ea multă experienţă şi noi, Petroşani. Dar, de abia acum înce ajuns cu bine la destinaţie, iar căr ) '
aglomerat, declasatele au scăzut IOAN CATANA pluguri, 239 semănători de ce neîncăpătoare Acest lucru se intim- mecanicii mai vechi, sîntem obligaţi pea greul. De la Petroşani la Băni
tu 10 la sută faţă de luna ia plă aproape întotdeauna cind meca să Ie împărtăşim din experienţa tă remorcarea se face cu trei loco bunele transportat. în plUs a fost
nuarie, iar staţionările din cauza maistru reale, 100 semănători de porumb, nicii din depoul de locomotive C.F.R. noastră. Eu voi remorca chiar astăzi motive, două in cap şi una impin-
defecţiunilor mecanice s-au re Petroşani au cursuri dc reîmprospă trenul 2.673 cu 2.000 lone... gătnare. Este necesar ca cele trei binevenit pentru siderurgiştii hunc- t
dus cu 15 ore, iar cele din cauze (Din postul de corespondenţi 31 cultivatoare, 40 de grape cu tare a cunoştinţelor. Mecanicul in locomotive să lucreze ca tina singu f
tehnologice cu 7 ore faţă de 'lu de la fabrica de aglomerare discuri, 24 remorci, 38 cisterne structor Gligor Crişan făcea de astă Mecanicul instructor luă legătura ră, numai aşa se vor putea învinge doreni.
a minereurilor C. S. Hunedoara) ş.a. cu regulatorul de circulaţie. rampele şi curbele de pe traseu.
Remorcarea trenurilor ci/- toiuife t
na ianuarie. dată o expunere privind remolcaren — Alo regulatorul, mecanicul I. sporite a căpătat un caracter de i
masă la depoul din Petroşani. Zi ţ
La obţinerea acestor succese trenurilor cu tonaj sporit pe timp de zi tot mai mulţi mecanici cer I
au contribuit măsurile luate de de iarnă. După ce termină expune
rea, el întrebă pe cei prezenţi dacă să remorce astfel de trenuri. La cîte- f
Adunarea generală a cooperativei tie creditconducerea fabricii, la indicaţia au înţeles cele spuse. Toţi mecani va zile după mecanicul I. Victoi.
mecanicul Constantin Mnrcu a re 4
organizaţiei dc partid, pentru a La Ilia a avut Ioc de curînd adu cioasă a fondurilor s-a realizat cii răspunseră că au înţeles şi vor .La cSe&ini ea to n a j1 spariL morcat trenul 2.604 de la Simeriri la
traduce în viaţă propunerile fă un beneficiu de 3.235 lei. Numă căuta să pună în practică cele învă Petroşani cu o singură locomotivă f
cute de muncitori în consfătuirea narea generală a membrilor coo rul membrilor a crescut cu 125. ţate. Deodată, se ridică în picioare in Ioc de două, iar mecanicii Va- f
de producţie. De asemenea s-a perativei de credit. Din darea de Pentru anul 1963 s-au prevăzut mecanicul l. Victor. ä
seamă prezentată de tov. Teofil I
Popa, preşedintele cooperativei, — Tovarăşi, spuse el, vreau să
Victor cere să remorce trenul 2.673 înainte 'de a intra pe tren l. Vic sile Ardeleana şi Ştefan, Rent tre )
trecut la ţinerea unor şedinţe o- a reieşit că împrumuturile date împrumuturi în valoare de fac o completare. Locomotivele noas cu 2.000 tone. tor stătu de vorbă cu ceilalţi doi nul 2.603 cu două locomotive in loc t
mecanici. Le mai explică o dată ce de trei. f
perative de lucru în fiecare di anul trecut s-au ridicat la 243.450 298.000 Iei şi înscrierea a 150 tre pot remorca mai mult. Tonaje — S-a notat şi se va da dispo au de făcut. Cei doi erau cei mai f
mineaţă în care se analizează Iei, cu 35.000 lei mal mult ca noi membri. In primele două le remorcate de noi în plus sînt ziţie de compunere a trenului la a- tineri mecanici din depou, De la începutul anului şi pînă e
cum a muncit schimbul de noap în 1961. împrumuturile acorda luni ale acestui an planul la încă mici fată de posibilităţi. Şi cesl tonaj, a fost răspunsul opera în prezent au fost remorcate da f
te şi se dau îndrumări concrete te au fost folosite de membrii fond social, înscrieri de noi acum, pe timp de iarnă, se pot torului. — Nit te vom face noi de rîs, mecanicii din depoul Petroşani 325
remorca pe secţia Petroşani—Bănită ii spuseră mecanicului l. Victor ti trenuri cu tonaje sporite, iar tona f\
începură ds îndată să sune telefoa nerii Gh, Olărdiu, şi Emil Costea. jul remorcat în plus se ridică la
de remediere a deficienţelor care cooperativei pentru cumpărarea membri şi acordarea de împru 2.000 tone. nele. Stafia Lupeni, de unde urma Deşi sîntem tineri, am învăţat multe 40.000 tone. Prin aceasta s-au eco t
să se formeze trenul, a fost anun nomisit 20 locomotive pe distanţa (
au influenţat negativ procesul de de maşini de cusut şi de spă muturi a fost depăşit eu 2 Ia Toţi colegii îşi îndreptară privi ţată să compună trenul la acest to de le ’dumneavoastră, mai virstnici.
naj. Petroşani—Simeria fi retur.
producţie. Echipele de Ia dozare lat, aragazuri, aparate de radio, sută. rile spre el. Trenul remorcat ’de mecanicul /.
T r e n u l , c u teri SfclM/' sp jo r tt d i $ 4 2 I. CRIŞAN
Victor, cu 1\9M tone, avînd Sn
şÎŞi, hotărăsc d« fapt biciclete, material# de «onsţrui r TRAIAH BARBANŢAN Văd că ttu mă tr/deţl- E normal. fcngkgaţ dţ mişca?«
‘ fe ls iili t» S E' t u ţii m f r i m «b&QÄßrtre# ÎSvîsor esBÎafrS