Page 42 - 1963-03
P. 42
PAG, 4 BRUME M l M Nr. 2588
iMpmniarw
LT1M ELE. ŞTIRI * ULTIME.LE STtRl ¦. ULTIM ELE STlBj « U L T I M E L E STlRf * ULTIMELE ŞTIRI
Schim b d e scrisori între P roducţia de oţel a ţărilor socialiste
C. C. a i P. C, a l U n iu n ii S o v ie tic e creşte într-un ritm intens
şi €. €. a l P. I . Chinez GENEVA 11 (Agerpres). —
La 10 martie, Comisia economică O.N.U. pentru Europa, a dat publi
Agenţiile TASS ţl China Nouă aşa cura s-a mal anunţat In presă, cităţii un raport in care subliniază că în cursul anului 1982 producţia Pe şantierul hidrocentralei din Krasnoiarsk se lucrează intens la zăgăzuirea apelor fluviu- .
transm it ştiri cu privire la schimbul tovarăşul Mao Tze-duu, preşedintele de oţel a ţărilor socialiste din Europa a continuat să crească lntr-un
de scrisori dintre C.C. al P.C. al C.C. al P.C. Chinez, a primit pe to ritm Intens, în timp ce aceea a ţărilor europene capitaliste a manifestat lui Enisei. In prezent albia fluviului este de numai 50 m. Ea s-a îngustat de 14 ori. In foto s \
Uniunii Sovietice şl C.C. al P.C. varăşul Stepan Cervonenko, ambasa o tendinţă de scădere. Raportul a ra tă că In anul 1962 ţările socialiste
Chinez. dorul sovietic In R.P. Chineză, şi a din Europa au produs pentru prima oară, pesle 100 milioane tone de Pe şantierul hidrocentralei din Krasnoiarsk. '
avut cu el o convorbire. oţel, cu un ritm de creştere de 8,1 la sulă, Europa occidentală, adaugă
La 21 iebruarie 1963, — transmite raportul, a realizat o producţie de oţel mai mică cu 2,3 milioane tone
agenţia TASS — C.C. al P.C.U.S. a In după-amiaza zilei de 6 martie, decît In anul 1961, inrcglstrînd un declin de 2,2 la sută. Cele mal mari
adresat C.C. al P.C. Chinez o scri — transmite agenţia China Nonă — scăderi ale producţiei de oţel au fost Înregistrate tn Marea Britanic,
soare In care şi-a exprimat conside tovarăşul Den Siao-pln, secretar ge Spania, Austria, Germania occidentală, Luxemburg şi Franţa. Numai
rentele In legătură cu necesitatea de neral al C.C. ai P.C. Chinez, l-a pri datorită creşterii producţiei de oţel fn ţările Europei răsăritene, menţio
a se întreprinde eforturi comune de mit pe tovarăşul S. V. Cervonenko, nează raportnl, s-a reuşit ca producţia pe scara Întregii Europe să lie
către partidele frăţeşti In scopul În ambasadorul U.R.S.S. In R.P. Chine cu 2,6 la sută mal mare declt în an u l 1961.
tăririi unităţii mişcării comuniste ză, cu care a avut e convorbire In
mondiale. Tratativele sovleto-amerlcane privind toiaborarsa
problema unei Intîlnirl Intre repre
In această scrisoare, C. C. al în domeniul cercetării spaţiului cosmic
P.C.U.S. a reafirmat încă o dată po zentanţii P.C. Chine» ? şl al P.C.U.S.
ziţia P.C.U.S., pe care a expus-o to
varăşul N. S. Hruşciov, prim-secre- Tovarăşul Den Slao-pin a predat to
varăşului S. V. Cervonenko o scri
tar al C.C. al P.C.U.S. la Congresul ai soare a C.C. al P.C. Chinez, ca răs SOMA 11 (Agerpres). —• Academiei de Ştiinţe a U2R.S.S., Iar „Despre comunism“ Plenara C .C . al P.C,
VJ-lea al Partidului Socialist Unit puns la scrisoarea din 21 februa La 11 martie, la Roma au Început cea americană de profesorul Hugh
din Germania, cu privire la Înceta rie a C.C. al P.C.U.S. tratativele bilaterale sovieto-ameri- Drvden, director adjunct al Admi MOSCOVA 11 lAgerpres). - cititori, se arată turn comunismul din Austria
rea polemicii Intre partidele comu cane privind colaborarea în dome nistraţiei naţionale pentru problemele In Editura de stat pentru litera- se transformă din visul de veacuri
niste, şl a propus să se organizeze In aceste scrisori, care an iost niul cercetării spaţiului cosmic. De aeronauticii şi cercetării spaţiului 1 titra politică din Moscova a apărut al omenirii, in realitatea vie. I’e V1ENA 11 (Agerpres). —
Intîlnirl bilaterale Intre reprezentau schimbate de Comitetele Centrale legaţia sovietică la tratative este cosmic. s cartea „Despre c o m u n is m c a r e a bata unui bogat material faptic sînt După cum relatează ziarul „Volks-
ţii P.C.U.S. şi reprezentanţii P. C ale P.C. Chinez şi P.C.U.S., se rea- condusă de academicianul A. A. Bla ' fost scrisă de un grup de savanţi relevate marile succese care au fost stimme“, la Vlena a avut loc recent
Chinez şl ai celorlalte partide Iră lirmă necesitatea organizării unor gonravov, membru al Prezidiului Intîlnirile delegaţiilor so vor des- l de vată — filozofi, economişti, is- obţinute de poporid sovietic şi se Plenara C.C. al P.C. din Austria.
ţeşti în vederea discutării probleme intîlnirl intre cele două partide pen lăşura consecutiv la ambasada arată ce trebuie făcut pentru a Participanţii la plenară au ascultat
lor celor mai importante ale mişcării tru discutarea celor mal importante U.R.S.S. şi cea a S.U.A. de Ia Roma. > torid. apropia viitorul luminos — comu şi au analizat raportul lui F. Furn-
comuniste mondiale. probleme legaie de mişcarea comu I In această carte, scrisă iritr-o for- nismul. berg, secretar al C.C. al P.C. din Aus
nistă internaţională contemporană. Sărbătorirea ziarului englez „Daily Worker" I mă uşor accesibilă maselor largi de tria, cu privire la apropiatele alegeri
In legătură cu această scrisoare, prezidenţiale şi comunicarea iul F.
(Agerpres) L O N D R A 11 ( A g e r p r e s ) . — Iar econom ia trece p rin cea m ai s î- I-Iexmann, membru al Biroului Politie
La 10 m a rtie opinia p u b lică e n g le rioasă criză după deceniul al IV-lea. al C.C. al P.C. din Austria, cu pri
Lucrările Conferinţei ză, a sărb ăto rit a n iv e rsa rea a 33 da \ vire la situaţia din mişcarea comu
pentru dezarmare de la Geneva ani de la înfiinţarea ziarului „Daily Gollan a cerut guvernului englez nistă Internaţională.
W orker". să re n u n ţe la politica „Războiului r e Consfătuirea lucrătorilor
Cu acest prilej a avut loc un mi ce“ şi să contribuie activ la dezarm a din agricultura R.S.F.S.R.
ting la care au participat m ii de oa re şi la slăbirea în co rd ă rii in te rn a
ţionale. R aportorul a Îndem nat la in
G E N E V A 11 ( T r i m i s u l s p e c i a l A g e r tat că puterile nucleare occidentale m eni. In cu v în tarea sa, Jo h n Gollan, tensificarea luptei pentru dezvoltarea M O SCO V A îl (Agerpres). — Consfătuirea, ale cărei lucrări vor D escoperirea unui nou
p r e s C. B e n g a t r a n s m i t e :) încearcă să-şi justifice poziţia în p ro secretar general al Partidului Com u c o m e rţu lu i în tre la g ă ru l so cialist şi La 11 m a r t i e s - a d e s c h i s la K r e m d u ra d o u ă zile, va discuta p ro b lem e com plot antiguvernam ental
blema controlului prin afirm aţia ten nist din M area Britanie, a criticat po ţările occidentului. lin C onsfătuirea lucrătorilor din agri le folosirii ctt m ai b u n e a rezerv elo r
L a 11 m a r t i e a u c o n t i n u a t l u c r ă r i denţioasă că U niunea Sovietică, chi litica guvernului conservator. Din c u ltu ra R.S.F.S.R. — cea m a i m a re colhozurilor şi sovhozurilor, a rea în A rgentina
le C o m ite tu lu i c e lo r 18 s ta te p e n tr u purile, ar intenţiona după încheierea cauza politicii guvernului, a declarat V orbitorul a subliniat că este nece re p u b lică a U.R.S.S. La co n sfătu ire lizărilor ştiinţei, pentru a se obţine
dezarm are, discutlndu-se problem a în- acordului să-şi Încalce cuvinti.il şi să el, şo m aju l a atins în p re ze n t eel m ai sar să se ia m ăsu ri im ediate p en tru p a rtic ip ă N . S. H ru ş c io v şi alţi c o n In. a c e s t a n — c e l d e - n l e i n c i l e a a n «1 B U E N O S A I R E S 11 ( A g e r p r e s ) . —
«etării experienţelor cu arma nuclea p ro c e d e z e la explozii su b te ra n a . Or, în a lt n iv e l d in p e r io a d a d u p ă 1947, lichidarea şom ajului, pentru m ărirea d u c ăto ri ai P.C.U.S. şi ai g u v e rn u lu i A utorităţile argentiniene au anun
ră. a subliniat Ţarapkin, se ştie că nu pensiilor şi a ju to a re le de şom aj ete. sovietic. s e p t e n a l u l u l — m a r i s u c c e s e In a g r i ţat la 10 m a rtie d e s c o p e r ir e a u n u i
U n iu n e a S ovietică, ci S.U.A. şi A n nou com plot al u nor ofiţeri din forţe
R e p r e z e n t a n t u l ' S t a t e l o r U n i t e , C. glia sînt acelea care efectuează ex cultură şt creşterea anim alelor. le aeriene, naţionalişti de extrem ă
perienţe subterane, tar în p rezent o a- dreaptă, care au plănuit răsturnarea
Stelle, ş i - a c o n s a c r a t a p r o a p e ’’ î n t r e a Minerii francezi Lupta celor 40.000 mineri italieni grevişti- actualului guvern argentinian. A gen
sem enea experienţă este pregătită şi continuă cu hotărîre greva încununată de succes ţia F ran ce P resse a n u n ţă că in le
ga cuvîntare încercărilor de a răs de către Franţa. gătură cu aceasta, în dim ineaţa de
punde intervenţiilor reprezentanţilor P A R I S 11 ( C o r e s p o n d e n t u l A g e r v ergne ca şi la m inele din Prbvence. R O M A 11 ( A g e r p r e s ) . — ale Italiei care au dus la o Încetinire 10 m a r t i e a u fo st a r e s ta t! 30 d e p e r
U.R.S.S., R om iniei, P o lo n iei şi B ulga R eferindu-se la o re ce n tă d eclara p r e s t r a n s m i t e ;). P e de a ltă parte, cei 19.000 d e m i D e o ttev a săp tăm ln i, p e ste 40.000 de so a n e p rin tre c a re ş a s e co lo n ei şi d o i
riei în ş e d in ţe le a n te rio a re . El a în m ineri italieni de la m inele de căr a producţiei. maiori. Potrivit agenţiei m enţionate,
cercat în fel şl chip să justifice c ere ţie a Com isiei pentru energia a to I a începutul celei de-a doua săp- neri de la m inele de fier din Lorena buni, sulf şi m inereu de fier desfă D upă cum transm ite agenţia Reuter, patru dintre coloneii prestaţi se aflau
rile S.U.A, cu p riv ire la efectuarea u- mică a S.U.Â., potriv it c ăreia actu a tăm în i, g r e v a c e lo r 200.000 d e m in e ri care îşi continuă greva pe term en n e şoară o puternică luptă cu caracter puşi în retragere pentru că au parti
iiui num ăr m are de inspecţii în U niu la serie de e x p erien ţe n u cleare su b francezi continuă să fie totală. lim itat au hotărit să trim ită Ia Paris rev en d icativ In sp rijin u l Încheierii li acţiunile greviste ale celor peste cipat la reb eliu n ea eşuată din decem
nea Sovietică. Stelle a căutat să de o d e le g a ţ i e c o m p u s ă d i n 1.000 d e p e r n ul no u co n tract colectiv de m uncă şi 40.000 d e m in e ri italien i a u fost î n
m onstreze, de asem enea, necesitatea terane am ericane contribuie foarte In cursul dim ineţii de luni, în prin soane pentru a explica autorităţilor o m ăririi salariilor. M inerii au decla c u n u n a t e d e s u c c e s . L a 10 m a r t i e , p a
discutării in prim ul rînd a am ănun m ult la perfecţionarea bom belor n u cipalele bazine m iniere ale Franţei situaţia lor şi a face cu n o scu te opi rat greve periodice în diferite regiuni tronii m inelor au anunţat că au ac
telor tehnice ale organizării acestor ş u a v u t lom. m a n i f e s t a m la c a r e au ceptat satisfacerea revendicărilor m i
inspecţii, căutînd să îndepărteze co cleare, Ţ arapkin a relevat că. acesta, n e r ilo r d e a li s e m a j o r a s a la riile ou
m itetul de la discutarea problem ei de Începere de la 1 m artie.
fond. este unu! din indiciile că S.U.A. nu
S telle a fost sp rijin it de d e le g atu l se g în d e s c in p re z e n t la în c h e ie re a lu at p a rte şi m u n c ito ri din a lte r a niei p u b lic e p ro b le m e le lor. brie anul traeut a generalului Cay©
Canadei, care a insistat, de asem enea, unul acord privind încetarea experi m uri îndeosebi m etalurgişti. Peste Cei 2.000 de m uncitori d e la Uzina M ilioane d e ţăran i Italieni d e m o n s tre a z ă Alsina, fost com andant al aviaţiei ar
ca num ărul Inspecţiilor să depăşeas en ţe lo r şl sîn t p re o c u p a te m ai m u lt 25.000 de m an ifestan ţi la V a len c ie n de gaz din A quitania (din sudul F ran pentru reform a agrară gentiniene. G eneralul A lsina urm a să
că num ărul cu care e stî de acord de găsirea unor m odalităţi de tergi nes, 20.000 la D ouai, în bazinul N ord, ţei), care sînt în g rev ă d e p a tru zile preia conducerea noii rebeliuni. Com
U.R.S.S. versare a tratativelor. 10.000 la M e rleb a ch , în b azin u l I.o- au hotjkît, la chem area com ună a ce R O M A . 11 ( A g e r p r e s ) . — ierea unui nou contract de m unca na plotiştii, ad au g ă agenţia, se spriji
lor trei centrale sindicale, să conti L a 11 m a r t i e , m i l i o a n e d e ţ ă r a n i ţional. R eprezentanţii m oşierilor au neau de asem enea, pe sim patiile unor
D elegatul Cehoslovaciei, Karel U rm ătoarea şedinţă a Comitetului ren a şi-au ex p rim at so lid aritatea cu nue greva pe term en nelim itat. italieni au luat parte la m itingurile fost nevoiţi să facă concesii. C ontrac com andanţi al m arinei „care nu şi-au
c e l o r 18 s t a t e p e n t r u d e z a r m a r e va şi dem onstraţiile care au avut loc tn
K u r k a , a s u b l i n i a t c ă tn p r e z e n t 1n greva m inerilor. Astfel de m itinguri şi M inerii continuă să se bucure de tul de m u n că o b ţinut la tratativ ele d«
m anifestaţii aii avut loc şi în cursul un sprijin larg din partea opiniei p u
S.U.A. se desfăşoară o cam panie Îm
a v e a loc la 13 m artie a.c. după-am iezii de luni în bazinul Au- blice. D um inică au fost org an izate în în tre ag a ţa ră cu p rileju l zilei d e luptă la R om a satisface re v en d icările prin- ascuns niciodată tendinţele lor ultra-
potriva unui acord cu privire la în
cetarea experim entării armei nuclea întreaga tară colecte pentru a veni pentru reiorm a a9rarS cipaie ale m uncitorilor agricoli. r e a c ţ i o n a r e “ ,!
re. La o lună după reluarea tratati in ajutorul m inerilor grevişti. Parla Cu această zi s-a încheiat săptăm î-
v e lo r, a sp u s el, sîn te m nev o iţi să Situafia din Siria m entarii com unişti şi socialişti au ce Mesajul preşedintelui Kennedy ca privire
subliniem cu reg ret că rezultatele aş rut în comun convocarea parlam en na m anifestaţiilor m uncitorilor agri la situaţia braţelor de muncă dîn S. U. A.
teptate nu au fost realizate. DAMASC 11 (Agerpres). — că citeva demonstraţii între care de tului, pen tru a exam ina m ijloacele de coli, iniţiată de A so aiaţia n aţio n ală a
Agenţia Reuter anunţă că la 10 monstraţia adepţilor liderului „baasiş- a s e a c o r d a m i n e r i l o r m a j o r a r e a d e 11 ţăranilor. In cursul acestei săptăm îni, W A S H I N G T O N 11 ( A g e r p r e s ) . — agenţia UPI, eă econom ia am erica
R eprezentanţii B ulgariei şl Polo martie a avut loc la Damasc o de tilor“ de Stingă, Akram Haurani. A- la sută. necesară pentru a face fată în toate regiunile şi provinciile Ita L a 11 m a r t i e , p r e ş e d i n t e l e K e n nă este tot m ai puţin în stare să
niei au scos in evidentă de asem e monstraţie la care au participat 3.000 genlia Reuter a anunţat că în urma creşterii neîncetate a preturilor. liei au av u t loc m ii de dem onstraţii nedy a adresat Congresului un m e asigure locurile de m uncă cerate de
de persoane. Demonstranţii purtau acestor demonstraţii postul de radio ale ţăranilor îm potriva politicii agta-
Intr-o m oţiune adoptată dum inică re a actualului guvern.
n e a , i n c o n s i s t e n ţ a p o z i ţ i e i d e l e g a t u l u i portrete ale Iui N asser şi scandau lo Damasc a difuzat ordinul „Consiliu la P a r i s d e C o m i t e t u l n a ţ i o n a l al Participanţii la ate ste dem onstraţii saj însoţit de un raport al M inis o populaţie şl braţe de m uncă tot
am erican. zinci In sprijinul restabilirii Uniunii lui naţional al Comandamentului re partidului M.R.P. este c o n d am n ată au cerut aplicarea unei largi reform e terului M uncii privitor la situaţia mal num eroase, preşedintele Kennedy,
A luat apoi cuvtntul şeful delega siriano-egiptene, precum şi al creării voluţiei“ prin care se interzice orga „uşurinţa eu care a fost adoptat de agrare şi îm părţirea pământurilor ce braţelo r de m u n că din S.U.A. In m e arată că dacă actualul ritm da creş
unei uniuni între Siria, Irak şi R.A.U. nizarea oricăror demonslraţii precum cretul privind rechiziţionarea m ineri lor care îl m uncesc. N enum ărate rezo sajul său, K ennedy precizează aă şo tere a şom ajului se va m enţine, nu
ţ i e i U n i u n i i S o v i e ti c e , S. Ţ a r a p k i n , şi „adunarea în grupuri, arborarea lo r“. In m oţiune se c ere „reluarea luţii. în «are sîn t su sţin u te rev en d i majul a devenit „problem a econo m ăru l şo m e rilo r s e v a rid lsa în 1967
care referindu-se la cuv în larea re p re Trecînd prin, fata ambasadei Tur trata tiv e lo r cu m inerii privind sa tis c ării s ţăra n ilo r, so sesc la R o m a p e a- m ică nr, 1“ a S tatelor Unite. la 5.500.000, c e e a ce v a re p re z e n ta
z en tan tu lu i S.U.A.. a d eclarat că p o drapelelor, panourilor şi steagurilor". facerea revendicărilor lor de m ajo 7 la sută din totalul m unuitorilor
ciei, unde şi-a găsit azil fostul prim- In oraş au fost întărite patrulele mi
ministru ai Siriei Khaled el Azern, Subliniind, după cum transm ite disponibili.
z i ţ i a S .U .A . n u s e b a z e a z ă p e d a t e demonstranţii au aruncat cu pietre în litare. Pe străzi au apărut tancuri şi r a r e a s a l a r i i l o r “ . P î n ă şi u n i i p a r l a d i e s a g u v e r n u l u i F a n f a n l .
maşini blindate. După o luptă grevistă îndelungată,
ş t i n ţ i f i c e ci p i u m f l a r e a a r t i f i c i a l ă a clădirea ambasadei. Totodată, In alte m entari gaullişti au insistat ca g u v er m uncitorii agricoli au obţinut Înche \ GE
n e î n c r e d e r i i şi s u s p i c i u n i i . El a a r ă 4 părţi ale oraşului s-au desfăşurat în- Agenţia MEN a anunţat că „Consi nul să reia tratativele cu minerii.
liul naţional al Comandamentului re © <H adio
S c u rte ştiri
voluţiei* din Siria, care este alcătuit la 11 m a r t i e c ă 19 p e r s o a n e , î n t r e 13 MARTIE 1963
M O SCOV A. — Duminică s-a în a care m ai m ulţi m em bri de frunte ai
Ce urmăresc m iiitariştii de la Bonn din 18 ofiţeri, a emis ordinul prin ca poiat la M oscova A. A. G rom îko, guvernului şi adm inistraţiei centra P ro g ra m u l I: 5,40 M e lo d ii p o p u z i c ă u ş o a r ă ; 2 2 ,3 0 M u z i c ă de
re se interzice portul oricăror arme. m inistrul afacerilor E xterne al le, au fost arestate. D upă cu m a ra tă la re ro m in e şti ; 6,07 D in c in te c e le
Recunoaşterile ministrului de război vest-german Toţi cei care posedă permisul de port U.R.S.S., d in v izitele o ficiale p e c are com unicatul oficial publicat la Seul, ţărănim ii noastre colectiviste ; d a n s ; 23,10 V alsu l „ D u n ărea al
arme, au primit ordinul să-l predea le-a făcut în N orvegia şi Danem arca, cei a resta ţi sîn t în v in u iţi că a r fi 6,20 E m isiu n e a p e n tru s a te i 6,30
B O N N 11 ( A g e r p r e s ) . — I;tare depăşind un anum it tonaj, m i împreună cu armele la cel mai apro la invitaţia g u vernelor acestor ţări. organizat un complot îm potriva ac M u zică u ş o a ră ; 6,45 S a lu t v o io s bastră“ de Joh an n Strauss.
M inistrul de război vest-german, nistrul d e răzb o i al R. F. G e rm a n e a piat post de politie sau militar. tualului şef al juntei m ilitare, Pak d e p io n ie r ; 7,10 C în te c e ; 7,30
Von Hassel a acordat un interviu u- arătat că G erm ania occidentală v a TAŞKENT. — In ap ropiere de ca Cijan Hi. La Seul s-a anunţat că ur Sfatul m ed icu lu i : U rticaria la Buletine de ştiri şi radiojurnale:
n u i co respondent al agenţiei am eri eluda în m odul cel mai sim plu aceas ? pitala U zbekistanului, Taşkent, a m ează a fi o p erate noi arestări. c o p i i ,- 7 ,4 5 M u z i c ă p o p u l a r ă r o m i -
c an e A sso ciated Press la term inarea tă interdicţie stipulată p rin tratatu l luat fiinţă o stalie ioriosferică. Co n e ască ; 8,08 M u zică u ş o a ră de 5,00; 6,00; 7,00, 13,00; 17,00;
vizitei la Bonn a lui M erchant, re de creare a Uniunii Europei Occi Agenţia Associated Press anunţă laboratorii e i . v o r lua parte la cer TOKIO. — Plenara C C . al Fede com pozitori ro m în i ; 8,30 D uete
prezentantul special al preşedintelui din Damasc că noul regim din Siria cetările din cadrul program ului A nu raţiei generale a sindicatelor m un din o p e r e 9,30 C întece din fol 20,00 ; 22,00; 23,50 (p ro g ram u l
K ennedy, în care a scos în evidentă dentale, prin faptul că navele respec a intensificat acţiunile de urmărire lui International al Soarelui Calm. Cu citorilor de la căile ferate p a rtic u la clorul nou şi jocuri populare ro-
faptul că guvernul vest-germ an in tive vor urm a să fie incluse în flota împotriva liderului aripii de stingă a a ju to ru l rad io so n d ării la o în ălţim e re, care a av u t loc la Tokio, a ho- m în e ş t i ; 10,00 T e a t r u la m ic r o I); 12,00; 14,00; 16,00; 18,00;
sistă.să se înceapă de urgenţă pregă partidului „Baas“, Akram Haurani şi de 350 de k m , oam enii de ştiinţă tărît ca în întreaga tară să se orga fon : „U n m ilion pen tru un su-
tirile în v e d erea creării u nei „flote N.A.T.O. De altfel, prin m etode si a fostului comandant al armatei si vor face observaţii perm anente asu nizeze o g rev ă d e 24 d e o re dacă î i s “ ! 12,00 M u z ic ă d e e stra d ă ; 2 1,00; 23,00 ( p r o g r a m u l II).
nucleare m ultilaterale a N.A.T.O.“. riene (pînă la unificarea Siriei cu E- pra stării ionosferei, a interacţiunii adm inistraţia societăţii căilor ferate 14,00 C o n c e rt d e p rin z ; 14,44 M u
G rab a m inistrului v est-g erm an îşi m ila re c erc u rile m ilitariste d in R. F. giptul — N.R.), generalul Arii Bizri. Au acesteia cn Soarele. particulare nu va satisface revendi z ic ă u ş o a r ă ; 15,00 D in ¦c e le m ai (C in e m a
găseşte explicaţia în precizarea că G erm ană elim ină treptat „interdicţii cările m uncitorilor cu p riv ire la m a frum oase m elodii populare rom î-
acest lucru „va satisface în m are m ă le“ în jurul cărora făceau atita zarvă îost arestaţi foştii prim-miniştri Ma DAMASC. — După cum a anunţat jorarea salariilor. n e şti ; 15,30 F ra g m e n te din o p e 13 MARTIE 1963
s u r a c e r e r e a n o a s t r ă (a R. F. G e r m a puterile occidentale. ura! Daivalibi şi Maamun Kuzbari. postul de radio Damasc, vicepreşedin r e t a „ V i n i d e l i b e r t a t e " ,¦ 16,15 DEVA : Magistratul — cinema
ne) de a obţine rachete cu rază me tele Consiliului de M iniştri al Ira RIO DE JANEIRO. — Ziarul bra V o rb e ş te M o s c o v a ; 16,45 M u z ica tograful „Patria“ ; HUNEDOARA :
die de acţiune". In in te rv iu l său, v o n H assel, .a r e ? kului, Saadi, care a sosit in ziua de zilian „Ultim a H o ra “ a anunlât că u şo a ra in te rp re ta tă la h a v aian ă ; 'Tinerii — cinematograful „Victo
R ecunoaşterea lui von Hassel scoa levat,' de asem enea, că în p rezen ţ 10 m a r tie î n S iria, î n f r u n t e a u n e i la frontiera dintre Bolivia şi Brazi 17,15 M u z ic ă ; 19,00 J u r n a lu l s a ria“; SIMERIA Soare şi umbră —
,R. F . G e r m a n ă a l o c ă d i n b u g e t u l s ă Agenţia MEN a anunţat că frontie delegaţii guvernam entale irakiene, a lia s-a răsp în d it o p u tern ică ep id e te lo r ; 19,25 M u zică u ş o a r ă ro m i- cinematograful „llie Pintilie" ;
pentru înarm are tot atît cît alocă ra dintre Siria şi Liban continuă să propus să se creeze com andam entul m ie de cium ă care produce u n n u n e ască ; 19,40 P ro g ra m d e r o m a n PE'I ROŞA N I: Omul cu obiectivul
F ranţa şi Anglia. iie închisă. Comunicaţiile telefonice a rab u n it al arm alelo r R.A.U., A lg e m ăr m are de victime în rîndurile ţe ; 20,30 N o a p te bună, copii : — cinematograful „Alexandru Sa
au fost întrerupte şi a fost interzisă riei, Yem enului, Irak u lu i şi Siriei. populaţiei din această regiune. „Păţania p u işo ru lu i“ ; 21,30 M u bia" ; Lupeni 29 — cinematogra
aducerea în Siria a ziarelor străine. zică populară cerută de ascultă ful „7 Noiembrie"; ALBA IULAA :
T O K IO . — In tra re a îri p o rtu rile B A G D A D . — La 10 m artie, trib u tori; Hamlct — cinematograful „Victo
le în evidentă faptul că prin plai japoneze a subm arinelor atom ice nalul m ilitar din Irak a condam nat ria“ ; Camufla — cinematograful
am e ric a n e, v a d u c e la în a rm a re a la m oarte alţi 25 de 'com unişti ira P ro g ra m u l II : 12,45 D in fo lclo „23 August" ; SEBEŞ: Magistra
privind crearea forţelor nucleara Scopul vizitei lui Merchant la Londra atom ică a Japoniei, a declarat Ka- kieni. D upă cum transm ite corespon rul p o p o a relo r ; 13,25 C o n cert de lul — cinematograful „Progresul“ :
m ultinaţionale în cadrul N.A.T.O, wakam i, preşedintele Partidului So dentul din Bagdad al agenţiei MEN, e strad ă ; 14,30 C în tă T eo d o ra Drumul spre înalta societate — ci
S.U.A. în cu rajează în m od cialist dm Japonia, in cadrul unei ei au fost acuzaţi că au opus „ re nematograful „M. Sadoveauu“ ; O-
deschis întruniri din oraşul Kito. De aceea, zistenţă arm ată“ noului regim din L u ca ciu şi C o rn e l S la v ru ; 16,30 RĂŞTIE: Pcdro pleacă în Sierra
Partidul Socialist din Japonia va des tară. — cinematograful „V. Boaită“ :
m ilitarism ul vest-germ an, care în ne L O N D R A 11 ( A g e r p r e s ) . — rea forţelor n u cleare ale N.A.T.O., făşura o am plă cam panie de luptă M e lo d ii p o p u la re r o m in e ş ti; 17,00 Expresul de seară — cinematogra
î n p a r l a m e n t , ş i î n .. a f a r a s a ,. . î m p o PARIS. — A sociaţia de prietenie V alsuri din operetele lui Johann ful „Flacăra“ ; IIATEU: Acord
num ărate rînduvi şi-a m anifestat făţiş C om entatorii m ulto r ziare engleze alcătuite din su b m arin e în zestrate eu triva folosirii porturilor japoneze de ’ Franţa—Rom înia a organizat recent S t r a u s s şi E m e r i c K a l m a n .- 18,05 final — cinematograful „Popular"-:
către subm arinele am ericane. M u zică p o p u la ră d i n ’ R.S.F.S. BRAD: Mongolii — cinematogra
dorinţa de a obţine arm a nucleară. pun la îndoială succesul ap ro p iate rachete „Polnris“. la P aris u n dineu-dezbatere, dedicat ful „St. roşie" ; LONEA : Meşter
o p e r e i I u i I. L. C a r a g i a l e . A d u n a r e a
In ace>t sens, von H assel a ream intit lor tratative dintre trim isul special M isiunea lui M ercliant, scrie Pin- la toate — cinematograful „Mine
că „ G erm an ia o c cid en ta lă d o re a de al p re şe d in te lu i K e n n e d y , L, M er- cher, c o m e n ta to ru l p e n tru p ro b le rul“ ; 7EIUŞ: Circul fără cupolă
— cinematograful „V. Roailă“ ;
m u lt s ta ţio n a r e a p e te rito riu l s ă u a c h ă n t, c a r e a so sit la L o n d ra , şi m i m e le m ilita re a! z ia r u lu i „ D aily Ex-, ZLATNA : Umbre albe — cinema
tograful „Muncitorul" : ILIA:
unor astfel de racilele“. niştrii C abinetului englez, cu privire- press“, este de a „im pune A ngliei o Aventurile lui Hutklehery Fum —
V o rb in d de v iito a re a c o n d u c e re a ă- la în făp tu irea p lan u lu i a m e ric a n de co n trib u ţie tn folosul N .A .T.O . de
ceştei „flote nucleare a N.A.T.O.“, creare a aşa-num itelor „forţe nu- încă 300 m ilioane lire' ste rlin e “. Pin-
von H assel nu a ascuns că G erm ania culeare m ultilaterale“ ale N.A.T.O. cher cere guvernului englez să res
occidentală va face totul pentru a o Com entatorul pentru problem ele pingă plar ul am erican de creare a
pune sub com anda unor ofiţeri vest- m ilitare al ziarului „Tim es“, califică „forţelor, nucleare m ultilaterale" ale
germ ani. Nu văd nici un m otiv pen a c e s t e -t r a t a t i v e ' cj'rept ’„ î n c e r c ă r i ' ’d e N.ţA.Ţ.O:, e h ia r -m im ai p e c o n s id e re n
t r u c a r e n u a r fi a l e s u n c o m a n d a n t t u l c ă e s t e c o s t i s i t o r . ‘P i n c h e r a v e r
a rezolva 'im'posibilul“. Din conside
v est-g erm an , a sp u s el, referin d u -se
la a c e a s tă p ro b lem ă. ren te financiare, scrie el, A n g lia v a tizează că participarea G erm aniei oc , SEUL. — In C oreea de sud con a fost prezidată do prof. univ. E rnest R u s ă ; 19,00 M elo d ii liris o ; 20.40 cinematograful „Gh. Doja“: APOI.-
cidentale la a c e s t' plan v a in te n si tin u ă lupta pentru p u tere în tre di ¦ Labrousse. A u participat' n u m e r o a s e ' Cîntece populare rom ineşti de DUL DE SUS: Pompierul atomic
In. ce .p riv eşte in terd icţia im pusă prefera să n u se. a n g a je z e în d a tă în fica, tq n d jn ţa ei d e a o b ţin e a rm a n u v e rse le fra c ţju n i a le ju n te i m ilitare. p e rso n alităţi, c u ltu ra le fran ceze, sc rii d r a g o s t e ; 2 1,15 I n t e r p r e ţ i d e m u - — cinematograful „23 August"
R. F. G e r m a n e d e a c o n s t r u i n a v e m i- p l a n u l a m e r i c a n c a r e p r e v e d e c r e a - c l e a r ă . ¦¦¦>.' . G u v e r n u l a a n u n ţ a t î n m o d oficial tori şi ziarişti.
. ¦ ¦v c : t ' . 1 • st. ' ¦ ¦
Redacţia şi administraţia ziarului-.sir. 6 Marti« nr 9 T»1?fon : iŞS. (89, 75, 574. Taxa plălHl in numerar ««nîorrn aorobărli Direcţiei Generai» SCT „OO J ] „