Page 43 - 1963-03

—**rTt*maua“v>í?niraia
Î n Î ntreprinderile forestiere
Planul primului trimestru !nfense pregătiri pentru campania
poate fi realizat în întregime
' In ultimii ani exploatările fo­
restiere din regiunea noastră au
fost înzestrate cu utilaje noi, de
înaltă productivitate. Maşinile şi
instalaţiile mecanice au înlocuit
în mare măsură operaţiunile gre­
le, cu volum mare de muncă. Cu
toate acestea activitatea multor
exploatări forestiere nu s-a ridi­
cat la nivelul gradului de înzes­
trare tehnică de care dispun.
Planul producţiei globale şi
marfă pe D.R.E.F., în primele
două luni ale anului, nu s-a rea­
lizat. La sortimentul buşteni ga-
ter-fag pentru fabrici s-a realizat
mai puţin cu 7.650 m.c., la buş­
teni pentru derulaj cu 1.390 m.c.,
la lemn de foc s-a rămas sub
plan cu circa 7.000 de tone. Nici
la celuloză de fag, lobde indus­
triale şi alte sortimente impor­
tante planul nu s-a realizat.
La încheierea unui bilanţ nesa­
tisfăcător, pe lîngă greutăţile pri­ mună de analiză. Au fost aspru
cinuite de zăpada şi gerul din
iarna aceasta, o mare parte din
lipsuri se găsesc în slaba organi­
zare a producţiei. Multe, din par­
chetele care trebuiau să asigure
producţia anului 1962 nu au fost
exploatate în timpul planificat,
ceea ce s-a răsfrînt negativ în
realizarea ritmică a planului şi
crearea stocurilor necesare pro­
ducţiei din anul acesta. In acest
sens pot fi citate exploatările fo­
restiere Haţeg şi Hunedoara. Alte
exploatări cum sînt Orăştie şi
Petroşani, nu au asigurat din
timp stocurile pe rampele de în­
cărcare a funicularelor. In gene­
ra!, ponducerile I. F. nu s-au
preocupat de formarea unor pro­
porţii juste între diferitele faze
dc exploatare.
Urmările s-au văzut în folosi­
rea incompletă, cu intermitenţă,
a parcului de maşini din dotare.
Zile în şir tractoarele au staţio­
nat pentru că la faza doborît-
secţionat cu fierăstraie mecani­
co nu s-a realizat productivitatea
planificată. In timp ce o mare
cantitate de masă lemnoasă aş­
teaptă pc rampele de încărcare,
la drum de acces pentru a fi tran­
sportate, circa 27 autobasculan­
te nu sînt utilizate din lipsă de
conducători auto. Alte maşini au­
to n-au combustibil. Din vina
Economisirea metalului — preocupare
de seamă a siderurgiştilor huraedoreni
R egionaM
Hunedoara-Deva
PROLETART DIN TOATE ŢĂRILE,. UNîfl- VA ! 1 Plecarea delegaţiei ramine Si
m la Congresul Frontului
Patriei din Republica mm.
Populară Bulgaria
Marţi seara a plecat în R.P. Bulgaria delega­
ţia romînă care va participa la Congresul al
V-lea al Frontului Patriei.
Din delegaţie iac parte tovarăşii Gh. Stoica,
membrii al C.C. al P.M.R., şeful Direcţiei pentru
organele locale ale administraţiei de stat a Con­
siliului de Miniştri, Ion Predescu, membru su­
pleant al C.C. al P.M.R., deputat în Marea Adu­
nare Naţională, preşedintele Comitetului execu­
In G .A.C. din raionul H a ţe g i tiv al Sfatului popular regional Oltenia, şi Vasile
Mauriciu, membru al Prezidiului Uniunii Sindi­
catelor muncitorilor din industria metalurgică şi
construcţiilor de maşini. Din delegaţie face
de primăvară parte, de asemenea, tov. Ion Beldean, ambasado­
rul R.P.R. la Sofia.
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO ocoococoocoacooe oooooooa
La plecare, în Gara de Nord, delegaţia a fost
serviciului de aprovizionare, în | In ţoale gospodăriile agricole colective 'din raionul Haţeg, s-au făcut | condusă de membri ai C.C. al P.M.R., activişti
de partid şi de stat.
zilele de 1 şi 2 martie, la I. F. § şi continuă să se facă intense pregătiri pentru asigurarea unei bune desfă- g
Au fost de faţă Ivan Kinov, ambasadorul ex­
Dobra nu s-au transportat 500 | şurări a lucrurilor agricole din campania dc primăvară. Iată cîte-1 traordinar şi plenipotenţiar al R.P. Bulgaria la Minerul loan Tunase conduce una din brigăzile frun­
m.c. buşteni-gater şi circa 700 m. g va aspecte din munca cc se desfăşoară in aceste zile, la mai multe § Bucureşti şi membri ai ambasadei. taşe de la sectorul IU al minei Pc trila.
steri lemn pentru foc. Exemplele
pot continua cu alte tipuri de u- | gospodării colective. 8
tilaje. In cursul lunii februarie O O
UOOOOOOOOOOOOOOO0 0 0 0 0 0 0 0 COCCOOOOOOOOOOOOooccocoo
la I. F. Orăştie cu un singur co­ BĂRĂŞTI printre fruntaşii raionului. Pînă Sporim continuu
jilor mecanic s-au cojit 281 m.c. acum ei. au efectuat stropirea de
buşteni, în timp ce la I. F. Sebeş, Pentru însămînţatul culturilor productivitatea m uncii
cu două utilaje de acelaşi tip, din prima urgenţă, la G.A.C. din iarnă la un număr de peste
s-a'u cojit numai 68 m.c. buşteni. Bărăşti s-au executat arături pe 4.500 pomi din plantaţiile tinere La fiecare sfîrşit de an, co­ Nicolae Raţiu, precum şi la alte re a preţului de cost, dar ea
o suprafaţă de 25 hectare. Dc şi pe rod. Pentru înfiinţarea lectivul nostru a raportat înde­ locuri de muncă. prezintă dezavantajul că diluţia
Conducerea D.R.E.F. sesizîndu- asemenea, colectiviştii, de aici unei noi livezi au executat şi plinirea sarcinilor de plan şi a e mare. De aceea ne-am orien­
se — ce-i drept cam tîrziu — de au asigurat şi sămînţa necesară angajamentelor luate în întrece­ In abatajele unde s-a aplicat tat asupra unei alte metode, care
aceste deficienţe a convocat pe 2.000 gropi. re. Anul trecut, de pildă, am metoda de exploatare cu surpa­ să asigure şi o diluţie redusă în
extras peste prevederile planu­ re în subetaje s au redus mult minereu. Este vorba de metoda
toţi şefii de exploatări, inginerii din timp şi au reparat toate a- TOTEŞTI lui numeroase tone de minereu; eforturile fizice depuse de oa­ exploatării cu frontul scurt,
acest succes a fost dobîndit nu­ meni, iar productivitatea mun­ care, pe lîngă creşterea produc­
şefi şi şefii serviciilor de bază din telajele fiind astfel gata pentru Cu s c o p u l d e a a s i g u r a c e lo r 177 mai pe seama creşterii produc­ cii a crescut cu 22 la sută. Fo­ tivităţii muncii faţă de metodele
cadrul D.R.E.F. într-o şedinţă co­ începerea semănaturilor. tivităţii munci. ¦¦ losirea acestei metode ne-a dat vechi, asigură o îmbunătăţire
\ Lici d e l a p t e , c a n t i t ă ţ i s p o r i t e d e posibilitatea să reducem şi pre­ substanţială a calităţii minereu­
Sarcinile din , acest an sînt ţul de cost, economisind cîte lui şi reducerea consumului de
criticate conducerile I. F. care nu SÎNTĂMĂRIA ORLEA m asă verde, colectiviştii din Toteşli mai mari ca cele din anul tre­ 25 m.c. lemn de mină la 1.000 lemn de mină prin introduce­
cut. Cu ocazia dezbaterii cifre­ tone de minereu extras. Din rea stîlpilor metalici. Se preve­
şi-au respectat angajamentul pri­ Membrii gospodăriei agricole au holărit să îm bunătăţească păşu­ lor de plan pe anul în curs, producţia totală s-a ajuns ca de de asemenea, reducerea con­
vind realizarea planului de pro­ colective din Sîntămăria Orlea nea din „P runduri“ prin curăţirea' ne-am angajat să depăşim planul 70-85 la sută să fie 'asigurată din sumului de cherestea răşinoasă
ducţie pe luna februarie. La a- — brigada Ciopeia — au execu­ de tu fişu ri- şl m ărăcjniş. P e n tru a- şi să sporim productivitatea locurile Unde se aplică metoda şi foioasă necesară bandajării a-
ceastă şedinţă au fost analizate tat curăţitul la peste 3.600 pomi, ceeŞta, organizaţiile de bază din muncii cu 0,6 la.sută faţă de respectivă. . batajelor. Experimentarea noii
cu mult simţ de răspundere toa­ precum !şi tăierea şi stropirea a- brigăzile de in Piclişa şi Reia, au metode o vom face chiar în a-
cestora contra păduchelui de m o b iliz a t în ultim ul tim p rîu m are anul trecut. Cum vom duce noi Folosirea acestei metode a ceastă lună şi ea va continua
te posibilităţile de realizare inte­ San Jose. n u m ă r ' d e c o le c tiv iş ti c a r e , au şi determinat şi succesele obţinu­ şi în cursul lunii aprilie. Freco-
grală a planului pe luna martie c u ră ţa t p este 40 lm. la îndeplinire aceste angaja­ te în primele două luni ale a- nizăm aplicarea metodei respec­
şi recuperarea rămînerii în ur­ mente ? nului în curs în ce priveşte de­
mă din lunile ianuai'ie şi februa- j In acest an gospodăria de păşirea planului de extracţie. In tive pînă la orizontul minus
rie. S-a avut de asemenea în ve­ aici va însămânţa cu legume o Totodată, în. această, „gospodărie Dc mai mult timp, colectivul această perioadă, minerii noştri
dere crearea unui stoc de masă ; suprafaţă de 30 hectare. Pentru colectivă s-au făcut pregătirile ne­ au extras o cantitate mare de mi­ 90 m., cu exploatarea tuturor
lemnoasă pentru trimestrul II al asigurarea materialului săditor cesare .p en tru începerea lucrărilor nostru este preocupat de găsi­ nereu peste sarcina de plan. O
necesar, ei au executat răsadni­ î n c i m p Şi la g r ă d i n a d e l e g u m e . contribuţie de seamă la obţine­ rezervelor de aici.
anului. Astfel, pen tru cele 30 hectare, de rea unor metode avansate de
ţe pe o suprafaţă de peste 500 g răd in ă au fost. p reg ătite ră sad n iţe ­ rea acestui succes şi-au adus-o Sporirea productivităţii mun­
In sprijinul realizării acestor m.p. O parte din ele au şi fost le pe o suprafaţă de 500 m.p. din lucru, care să asigure o conti­
sarcini au fost luate şi măsuri co­ c a r e s - a u şi î r j ş ă m i n ţ a t :(c u ' v a r z ă ; şi membrii brigăzii de investiţii, cii este o sarcină de bază în
respunzătoare. Un număr de 10 însămînţate. nuă creştere a productivităţii
condusă de Aurel Cornea, care activitatea noastră de viitor. De
autobasculante vor fi provizoriu BOŞOROD co n o p id ă, ard ei şi gulii. 216 m.p. muncii — factor hofărîtor în
transformate pentru transportul A N A GLIGOR a realizat în luna februarie o aceea ne străduim să găsim cele
sporirea producţiei. Am aplicat
buştenilor. (Prin transformarea a Ca mai întotdeauna, colecti­ PETRE FÂRCAŞIU înaintare de 140 m. la lucrări mai bune metode, care să ne
anul trecut metoda de exploa-
4 camioane „Steagul roşu" în re­ viştii din Bosorod se numără corespondenţi miniere orizontale. asigure continua creştere a pro­
tare cu surpare în subetaje. Mai
morci cu peridoc, capacitatea de Vrem însă ca şi în continua­ ducţiei de minereu şi îmbună­
întîi, am experimentat această
transport a acestora s-a dublat). re să asigurăm o producţie spo­ tăţirea calităţii acestuia. îndru­
metodă într-o porţiune a ori­
In luna aceasta, exploatările fo­ rită de minereu, iar calitatea mat permanent de comitetul de
zontului —60 m. Comunistul
restiere vor primi circa 50 fierăs­ acestuia să fíe din ce în ce mai partid, colectivul nostru va dez­
Ghezan Ladislau tocmai atunci
traie mecanice şi 6 garnituri de In anul acesta, bună. E. .adevărat, .metoda de volta şi mai mult experienţa
preluase conducerea unei bri­
funiculare de diferite tipuri. In colectiviştii din exploatare cu surpare în subeta­ dobîndită, pentru creşterea con­
găzi rămase sub plan. El a ce­
prezent toate punctele şi parche­ Sebeş vor cultiva je determină obţinerea unei tinuă a productivităţii muncii.
rut să aplice primul noua me­
tele exploatărilor noastre au fost legume pe 30 lia. productivităţi mari şi o reduce- Ing. ALEXANDRU HO RVATH
todă. Fiind luate din timp măr
asigurate cu forţa de muncă ne­ Pentru obţinerea li­ ş e f u l E. M . D e v a
suri de pregătire, aprovizionare
cesară. Numai în luna februarie nei producţii spo­
cu materialele necesare şi de
au fost angajaţi peste 1.500 mun­ rite. ei acordă deo­
transport, rezultatele au fost
citori forestieri. sebită atenţie pro­
dintre cele mai bone. Metoda a
Avînd toate condiţiile materia­ duce) ii răsadului Fler vechi p en tru o ţe lă r ii
le asigurate, colectivele exploa­ necesar. fost aplicată apoi de brigăzile
tărilor forestiere s-au angajat că comuniştilor Traian Dioancă şi
îşi vor îndeplini întocmai sarci­ IN FOTO : Un
grup dc colectivişti
nile de plan pe primul trimestru execulind pregăti--
al anului. ren şi insămîntatul
in răsadniţe.
CORNELIU FULGA
in g in e r şei Ia D.R.E.F. H u n e d o a ra -
Deva
Corespondenţii noştri voluntari ne scriu că acţiunea de colectare a fie­
rului vechi se desfăşoară cu bune re zultatc. In scrisorile adresate redacţiei
1n t e rve n ia ci evidenţiază succesele obţinute în a cest domeniu.
Vă mai amintiţi de gerul acela benă, care are o putere de pă­ Organizaţii U.T.M. fruntaşe
năpraznic din ianuarie ? Atunci
s-au întîmplat lucrurile pe care trundere mai mare. Ce-ar' fi clacă Tinerii din Valea Jiului, mobi­ patriotică sînt organizaţiile
vi le povestim mai ios. lizaţi'de organizaţiile U.T.M., au U.T.M. de la U.R.U.M.' Petroşani
am instala şi noi nişte reflectoa­ colectat ¦şi expediat oţelăriilor şi E. M. Lupeni, care au colec­
...Pînă atunci totul mersese de la începutul anului şi pînă tat 191 şi respectiv 107 tone de
bine. Oţel era, agregatele func­ re cu lămpi galbene ?... acum cantitatea de 494 tone de fier vechi.
ţionau din plin. Planul era de­ fier vechi.
păşit în fiecare zi. Oamenii erau — Cred că s-ar mări vizibili­ I. C H I R A Ş c o r e sp o n d e n t
mulţumiţi şi munceau cu mult Fnfntaşe în această acţiune
elan. Iată însă că de vreo cite- tatea — şi-a dat cu părerea ingi­
va zile treburile mergeau din ce
m ce mai rău. Ritmul de lami­ nerul.
nare scăzuse simţitor, ba încă
mai avuseseră Ioc şi vreo cîteva — Şi dacă vom mai monta şi
avarii. De unde pînă atunci pla­
nul era depăşit, o dată cu abu­ nişte, ventilatoare care .să capte­
rul acela începuse să se înregis­
treze minus la planul de produc­ ze aburul ? — şi-a continuat pro­ A n g a ja m e n t în d e p lin it
ţie. întrebarea „Ce-i de făcut ?“
se punea din ce în ee mai des. punerea Raduly. Conlinuînd acţiunea de colec­
tare şi predare a fierului vechi
Îşi puneau această întrebare şi — Atunci o să- se vaclâ ca în tinerii şi tinerele de la uzina de 25.G00 kg. cît prevedea angaja­
laminatorii, dar mai ales meca­ preparare a minereurilor din mentul.
nicii. Căci un iucru era cer t: timpul unei zile de mai. Gurabarza — constituiţi în bri­
din cauza gerului, în zona caje- găzi de muncă patriotică — şi-au La colectarea fierului vechi un
ior se ridica un abur de nepă­ De aceeaşi părere au fost şi îndeplinit şi depăşit angajamen­ aport însemnat l-au adus tinerii
truns. Acest abur făcea ca ma- tul pe trimestrul 1 al acestui FI. Ticiu, I. Vhd, O. Glava, Gh.
nevranţii să nu mai poată vedea şeful secţiei, şi secretarul de an. Participînd cu entuziasm la Tudor, de la anfezdrobitor, 1.
cajele şi deci să încetinească acţiunile organizate de comite­ Bera, P. Jurjiţa, A. Haicla, de la
ritmul de laminare, ba chiar să partid, şi cei cîţiva ingineri şi tul U.T.M. ei. au colectat şi pre­ atelierul de întreţinere, I. Mel-
provoace avarii. Dar cum putea tjs, I. Vlad, Gh. Grigorescu, Gh.
li înlăturat aburul ? maiştri, care fuseseră consultaţi. dat. numai în primele două luni Popa, de la flotaţie, N. Cian, A.
Maciu, P. Popa, I. Furdui şi T .
Problema frămînta întregul Aşa că s-a trecut la -treabă. Nu Popa, de la şteampuri.
colectiv. S-a gîndit serios la se putea pierde nici o clipă. S-a
acest lucru şi comunistul Iosif
întrecerea pentru mai buna gospodărire a m etalului ; Raduly, maistru principal cu în­ luat dintr-un Ioc un motor vechi,
s e d e s f ă ş o a r ă cn e n t u z i a s m î n f i e c a r e s e c ţ i e a C. S. H u ­ treţinerea meca­
nedoara. Pe pelicula fotografică, au fost prinse d o ar cîte- din altul alt motor ; echipele de
va aspecte care ilustrează preocuparea siderurgiştilor
p en tru continua red u cere a pierderilor de otel. lăcătuşi conduse de loan Lovasz
şi Vasile Cîmpcanu au confec­
ţionat fiecare piesele care mai 32.15G kg. fier vechi în loc dc M. SUSAN . toxespondeut
lipseau. Şi-au mai adus contri­
T O M A IO AN, şef de echipă în hala dc pregătire a buţia şi alţi oameni. Aşa se face In tr-o lu n ă
O.S.M. nr. 1 ştie că m ontarea corectă a arisam blelor de
tu rn are elim ină pierderea otelului prin scurgere. De că a doua zi au fost montate şi Colectivul reviziei de vagoane kg. celor de la Oţelul Roşu. Un
aceaa el dirijează personal o p eraţiu n ea de m o ntare a din staţia C.F.R. Simeria-Triaj, vagon cu 10.000 kg. fontă vechs
o a l e l o r ( f o t o n r. 1). ventilatoarele şi reflectoarele. mobilizat de comunişti, colec­ a fost expediat la Braşov.'
tează şi expediază lună de lună
Efectul a fost cel scontat: vizi­ oţelăriilor însemnate cantităţi de In prezent muncitorii de aic
fier vechi. In cursul lunii trecu­ lucrează la tăierea Vagoanele*
bilitatea era perfectă. te s-a expediat un vagon eu scoase din circulaţie şi casat«
21.000 kg. fier vechi oţelarilor precum şi la strîngerea pieselor
R e b u t u l la c u p t o a r e l e M a r t i n p o a t e fi m u l t r e d u s d a c ă . Ritmul de laminare s-a inten­ mărunte neutilizabilc.
hunedoreni, iar altul cu 21.200
s e r e s p e c t ă f a z e l e e l a b o r ă r i i ş a r j 3i. T o c m a i d e s p r e a c e s t sificat din nou. Realizările zil­ E. CREŢU corespondent
lucru d iscută prim -to p ito ru l PA U L ORELT, de la 6 .S.M. J nice au început să crească. La
nr. 2, îm preună cu cîţiva tovarăşi do m uncă, în faţa \ sfîrşitul lunii erau laminate mul­
g r a f i c u l u i d e l u c r u ( f o t o nr. 2 ). * te sute de tone de oţel peste
La blum ing r e d u c e re a re b u tu lu i în ce p e la cu p to are. plan... a. NICU
Aici treb u ie a v u tă m ultă g rijă la în călzirea iingourilor. nică. Intr-una ------ -—
Dar un grafic m odern, care arată diagram a încălzirii,
uşurează îndeplinirea acestei sarcini. Şeful echipei de din zile el s-a IRt J \ IR1 IP II ID»
cuptorari LOLA IOSIF, cunoaşte bine această diagra­
mă şi îi în v a ţă şi pe tovarăşii săi de m uncă s-o c u ­ prezentat la me­ IP SRI B M A V
n o a s c ă , s-.o r e s p e c t e ( f o t o . n r. 3 ). canicul şef al
Se econom iseşte m ult m etal prin lam inarea la tole­ secţiei, inginerul Pe platforma ofelăriei Martin nr. - a ce ucenicii au plecat Ia locurile lor de ta frumoasă, 'Aurel Stanciu este ajutat 'de
ra n ţe n e g a tiv e . E chipa d e la m in a to ri. d e la la m in o ru l Victor Muntea- C. S. Hunedoara — forfotă obişnuită a muncă — un grup de elevi din anul II priin-topitori, în echipele cărora sînt re­
Irio, condusă de P etru Costea, aplică cu p ricep ere acest nu, cu o propu­ muncii. La cuptorul patru se făcea ajus­ oteluri. între care Bucur Cornel, Anghelina partizaţi ucenicii.
nere : tarea vetrei. Maistrul Aurel Stanciu ur­ Dumitru, Negru Vasile, Lipan Dumitru,
procedeu. Ială-i pe P etru Costea, îm preună cu doi la­ mărea. atent fiecare operaţie, dădea indi­ Dăncscu Ionel. Dogarii Ion, Drăgulesai Elevii au caiete de practică, pe care le
— M-am gîn­ caţii. Din cind în .tind îl oprea din lu­ Adrian, au elaborat o şarjă rapidă. Prima completează zilnic. Acolo îşi notează dale
m i n a t o r i , v e r i f i c î n d c a l i b r a j u l u n u i c i l i n d r u ( f o t o n r . 4 ). dit la automobi­ cru pe cîte nuni dintre cei moi tineri din viata lor. l-a/i. văzut la ajustare. Am privind încărcarea diplomelor, alegerea
le, tovarăşe ingi­ muncilor') şi-i explica ceva. vrut să le demonstrez că o şarjă poate fi momentului optim de introducere a fon­
ner. Pc timp de elaborată intr-un timp şi mai scurt. Dc tei, perioada de afinare, momentul eva­
După c.e ajustarea s-a terminat, maistrul aceea am stat lingă ei tot. timpul cit a cuării şi alte aspecte din procesul de ela­
ceaţă ele merg i-a chemat la el. pe cîţiva dintre viitorii durat, ajustarea şi lc-am dat explicaţiile borare a oţelului. Cel puţin o dală pe
cu lumină gal­ necesare. îmi place de c i; sînt isteti, har­ săplămînu maistrul Stanciu discută cu fie­
nici. Avi convingerea că vor ajunge ote­ care elev despre cele notate, îl ajută să-şi
i oteluri, azi elevi în anul II ai Scolii pro- luri buni. De vreme cc sînt numai în anul aprofundeze cunoştinţele.
II şi au elaborat deja o şarjă rapidă!...
In tr-u n s c h im b ) fesionale siderurgice din Hunedoara. Pînă vor termina şcoala (adică in anul 9r
r — Ei, ce p bere aveţi, cum a decurs III) vor mai învăţa desigur încă mulle Iată, aşadar, încă un aspect al activi­
lucruri folositoare. tăţii maiştrilor: pregătirea practică a ca­
Un obiectiv de seamă în activi­ smîntînă superioară, 493 cutii de r ajustarea? drelor de muncitori. Si nu numai a uce­
tatea colectivului de la I.C.I.L. Si- brînză „Făgăraş“ şi alte produse. — Rine — se grăbiră să răspundă Fără îndoială că aşa va fi. Elevii şco­ nicilor, ci şi a muncitorilor care au ieşit
meria este obţinerea unor produ­ Comunistul Petru Solomon a în- lii profesionale au profesori buni şi la demult dc pe băncile şcolilor.' Mais­
J cîţiva ofelărie, acolo unde învaţă practic să plă­ trul este dator să se ocupe cu stăruinţă de
j — Da, bine. dar nu îndeajuns de bine. mădească otelul. Aurel Stanciu este unul continua ridicai c. a calificării muncitorilor ;
dintre aceşti profesori. El se ocupă cu pentru că avînd muncitori bine pregătiţi,
Îse de bună calitate şi în canti­ buteliat în 8 ore 6.000 litri lap­ . S-a consumat mult timp. Sc putea termi­ grijă de fiecare elev; urmăreşte activita­ maistrul îşi poate organiza mai bine mun­
tăţi sporite. te destinat oraşelor Hunedoara na ajustarea şi mai repede, la să văd. tea fiecăruia, îl îndrumă. In munca aceas­ ca, va obţine realizări frumoase.
In scopul realizării acestei sar­ şi Deva. » ştifi cum putem Iace ? N. ANDRONACHE
cini, brigada condusă de tov. Ele­ Printre fruntaşii fabricii se nu­
na Bălan depune mult interes în f Cu răbdare, ascultă părerea fiecărui uce-
mără şi Maria Rusu, loan Simion
f nic. Mulţi dintre ci sesizaseră cîteva de-
r fecţiuni de organizate. Discuţia se \ heit
muncă. Intr-un singur schimb şi alţii. f cu cîteva recomandări practice.
brigada a prelucrat 2.000 litri de ” ETRU UDREA ^ — Ieri — ne spunea tov. Stanciu, după
lapte pentru iaurt, 545 cutii de " corespondent