Page 44 - 1963-03
P. 44

Nr. 2554

                                                                                                                                        ? A CU$LuhúL&

Z I DE PRIMÂ VARA                                                                                                                                                                                                                                             erm

                                                                                                                                                                                   IIN G IH! A\ IIIUIii In sa t a p o p o sit b r ig a d a

                                                                                                                                                                                     CIIIFIRtlEILiDMRi

                                                                                                                                                                                                                                                  In ziua aceea au aflat toţi colec­ asteo" altfel înţelegi rosturile, alt­

     B*regatiri                  şi em oţii                                                                                                                                           • In cadrul celui de-al VII-                                tiviştii, Dimineafa, la lucru, le-au dat fel munceşti, alte rezultate obţii in
                                                                                                                                                                                   lea concurs al form aţiilor a r­
  L7 o dimineaţă de adevă-       ti/ii. Ultimele repetiţii înain­                                                                                                                  tistice de am atori, în această                                (le veste brigadierii şi şefii de echi­ muncă.
      rută primăvară, cu soa­    tea spectacolului ce va avea                                                                                                                      dum inică s-au desfăşurat faze
                                 loc dnpă-amiuză. Deşi fără                                                                                                                        inlercoinunale în centrele Pia­                                pă. Apoi, scara, la cercul de citit,
re strălucitor fi cu aer         prea multe motive, grăbit,                                                                                                                        nul de Sus, P ău ca şi O h ab a.
proaspăt, îmbietor. In sal.      tovarăşul Mircca, un pasio­                                                                                                                                                                                      femeile au mai fost anunţate odată,                           Iii sala căminului cultural s-a aş- ţ
oamenii au terminat de mult      nal activist cultural, se căz­                                                                                                                        ® La 32 căm in e c u ltu ra le din                         ţii ele au- spus tlin nou, acasă, băr­                      temut liniştea. In fata, Ia masă, « \
ia măturoiul străzilor, aşa      neşte să-şi pornească moto­                                                                                                                       raion, p e s te 4.300 d e o a m e n i ai                       baţilor. Cum că duminica viitoare                           luat loc brigada ştiinţifică, a cărui |
cum e obiceiul în zilele de      cicleta. Dur motorul s-a în­                                                                                                                      muncii au avut prilejul să au­                                 salul va avea oaspeţi. O să vina dc                         responsabil este tovarăşul Ion Raică, ţ
felul acestora iar acum îşi      căpăţînat. Nn vrea. Ce-o fi                                                                                                                       dieze conferinţe. A cestea au                                  la raion brigada ştiinţifică, să răs­                       directorul Muzeului raional. Acesta, ţ
pregătesc straiele de sărbă­     axând ? In sfirşit, iată că a                                                                                                                     fost însoţite de bogate progra­                                pundă întrebărilor pe care or să le                         după ce a arătat menirea vizitei in j
toare. E duminică. La cămi­      pornit. Peste cîteva clipe a                                                                                                                      me artistice, prezentate de for­                               pună de pe acum ei, colectiviştii din                       Răhău, a dat ciivmtul specialiştilor'
nul cultural şi în sat flutu­    fost înapoi. Sofia va puica                                                                                                                       m aţiile c ă m in elo r c u ltu ra le şi                                                                                   din brigadă. Şi. rinei pc rind, tov. J
ră steaguri roşii şi tricolore,                                                                                                                                                    ale şcolilor.                                                  Răhău.
l’e străzi e o animalic mai      intra în scenă fără nici o
deosebită. Se fac pregătiri.                                                                                                                                                           In a c e e a şi zi, la sa fe a u fost                                                                                  prof. loan 7 irlca, inginerul agronom \
In curînd vor sosi aici zeci     teamă. Costumul naţional                                                                                                                          t r i m i ş i d i n p a r l e a r a i o n u l u i 10
                                 este pregătit şi aşteaptă să                                                                                                                      conferenţiari care an susţinui                                 Şi iată. a sosit duminica aşteptată. Ion Lemeniy, medicul veterinar loan \
de artişti amatori din îm­                                                                                                                                                         ex p u n eri pe diferilc lem e în
                                 fie îmbrăcat.                                                                                                                                     faţa a circa 2.350 p articip an ţi.                            După prînz, in fata căminului cul­ Ruda, doctorul Dumitru Roşea şi ju- '
prejurimi pentru a se în­           Piuă la începerea specia- '
                                                                                                                                                                                                                                                  tural s-au adunai numeroşi colecti­ rislul Lupii Dinnisic au răspuns pe S
trece înlr-o pasionantă des­     colului mai este încă timp.
                                 Oamenii discută, apreciam                                                                                                                                                                                        vişti. Semn că şi întrebările puse bri­ larg. intr-un limbaj simplu insă su- \
făşurare artistică. E faza
                                 valoarea unor formalii ar­                                                                                                                                                                                       găzii ştiinţifice n-au fost puţine. gesliv, întrebărilor ridicate dc Va- 1
intercomunală a celui de-al       tistice, se întreabă care vor
                                 fi pe primele locuri. Emo­                                                                                                                                                                                       Acum aceştia îşi aşteaptă cu nerăb­ sile Neagă, Gbeorghe Cărpinişan. \
 Vll-lea concurs al artiştilor   ţiile slupinesc deopotrivă pe
                                 artiştii amatori, fie instruc­                                                                                                                                                                                   dare oaspeţii, dornici să afle răspun­ Gavrilă Sccaş. Ana Costco, t Maria'
 amatori.                        tori, ca şi pe cei care vor
                                                                                                                                                                                                                                                  suri la problemele cc-i frăminlă. Co­ Popa, Ano Riscă, Maria Cotea şi J
   In fala căminului cultural    fi spectatori.
                                                                                                                                                                                      0 In com unele Răhău şi Cui                                 lectiviştii vor să ştie, să cunoască şi alţi numeroşi colectivişti din sal \
 cîtcva motociclete se odih­                                                                                                                                                       au p o p o sit d o u ă brigăzi .ştiin­
                                                                                                                                                                                   ţifico. M em brii acestora, profe­                             să pătrundă multe „taine“. Şi cum „Care sini căile de combatere a bo- î
 nesc. Sint ale tinerilor din                                                                                                                                                      sori, medici, avocaţi, ingineri
                                                                                                                                                                                   agronom i şi m edici veterinari,                               să frică ca să obţină de pe pămân­ Iilor la, păsări“, „Cum să hrănim j
 sal. Înăuntru, în sala mare,                                                                                                                                                      au ră sp u n s Ia cele 57 de în tre ­                          turile gospodăriei colective recolte găinile ca să obţinem mai multe \
 pc scenă, se fac încă repc-                                                                                                                                                       bări ridicalo do colectiviştii de
                                                                                                                                                                                                                                                  sporite, cum să se păzească mai. bine ouă“, „Care sint cele mai indicate '
                                                                                                                                                                                   aici. A u asistat Ia răspunsurile
                                                                                                                                                                                                                                                  dc anumite boii, să afle ce deter­ soiuri de grin pentru colectiva nori- v
                                                                                                                                                                                   d a le d e brigăzi p e sle 300 de c o ­
                                                                                                                                                                                   lectivişti.                                                    mină existenta anotimpurilor (inului, st>¦(?', „Culii se pot folosi apele sub- \

                                                                                                                                                                                                                                                  de cc se roteşte pământul, care este termic in agricultură“, „Dacă se moş- j

                                                                                                                                                                                                                                                  situaţia larilor dc curînd eliberate Icneşte cancerul“, ,.Ce este mişcarea j

                                                                                                                                                                                                                                                  ile sub jugul colonial şi încă altele de rotaţie şi cc este mişcarea de revolu- *

                                                                                          Spre căminul cultural, unde se va desfăşura întrecerea.                                                                                                 şi altele. Agricultură, medicină, as­ tic a unei planete“, „De cc este pă- J

                                                                                                                                                                                                                                                  tronomie, şliinle juridice, politică... mintal turtit Ia capele“, iată doar i

fse cui'înd isseepe speetaeolaal                                                                  !>isa.g©sLeik peista*as fru m o s                                                       în tre c e ri                                           Probleme variate, din domenii varia­ cîtcva dintre temele asupra cărora •

                                                                                                                                                                                     Peste 800 de colectivişti din                                te, ce oglindesc preocupări comune brigada ştiinţifică a stat la sfat. in- ^
                                                                                                                                                                                   Păuca şi Ohaba au petrecut o du­
   In sălile de clasă ale şcolii de S       apreciere bună. Dar iată că timpul                                                                                                     minică plăcută. Ei au asistat Ia                               şi o sete fierbinte de a cunoaşte te­ delung, cu cei prezenţi. Apoi. după ţ
            artiştii din diferite formalii  a sosit. Spectatorii aşteaptă începerea                                                                                                faza intercomunală a celui de-al
                                            întrecerii. Încolonaţi, sute de artişti         O Irungari este o comună mică,              la o sărbătoare a cîntecului şi dansu­     Vll-lea concurs al formaţiilor de                              meinic explicaţiile date de şliin(ă ce membrii brigăzii au dat răspunsa- \
xc pregătesc înainte de începerea           amatori se îndreaptă în sunet de fan­               aproape de munte. Dar şi aici,          lui a fost puternică, ca a învins greu­    amatori ce s-a desfăşurat în loca­
/)'. -!şiroiului Acum, aici e animaţia      fară spre căminul cultural. Cei care                                                        tăţile drumului, iar artiştii amatori      lităţile amintite. La fază au par­                             fenomenelor înconjurătoare din na­ rile, colectiviştii an lidicat şi altc\
                                            n-au intrat încă in sală, au făcul-o          oamenii trăiesc azi altfel, mai bine          din Strungari au venit pe jos din          ticipat trei formaţii corale, o fan­
      -nai marc. Se aranjează costume-      tocmai pentru a asista la această de­         ca altădată. Cinlecul şi jocul, voia          salul tor. A ii venit aici la concurs      fară, o echipă de fluieraşi, o e-                              tură şi societate, dc a le dirija in întrebări:                                        j
• se încearcă încă o dală instrumen­                                                      bună şi-au făcut loc şi sălăşluiesc iu        femei căsătorite ca Lucrefia Crăciun,      chipă de taragotişti, cinci forma­
tele muzicale, se dau ultimele îndru­       monstraţie sărbătorească in care cîn-         voie si în casele oamenilor de aici.          deputată în sfiitul popular, Popa Ra-      ţii de dansuri populare, 4 brigăzi                             folosul omului. Am auzit pc un ţă­ — Ce legume se pot cultiva in J
mări regizorale, se mai fac scurte                                                                                                      vecu, Popa Ana, Dcliorean Marin, ală­      artistice dc agitaţie şi 24 solişti
repetiţii. Toii se bucură de fiecare        lecitl şi portul naţional, parcă s-au            Patru kilometri sint de la Strungari       turi de fete tinere ca Stoica Maria,       vocali, dansatori şi instrumen­                                ran vîrstnic vorbind intr-un grup dc grădina in. culturi intercalate ?                 \
                                                                                                                                        Slanciu Itidila şi Radu Ioana, sau so­     tişti.
                                               1rafii cu primăvara.                       f ină Ia Pianul 'de Sus, drum cu urcuş        listul larăgolist Crăciun Simion, pen­                                                                    colectivişti dintre cei ce aşteptau la — Cum se poate reface păşunea ? I
                                                                                                                                        ii u a arăta că şi in satul lor există       Dintre acestea, mai bine pregă­                              cămin cam în felul următor: „Pe
                                                                                          şi coborîş. Dorinţa de a participa însă       azi un cîntec nou, o horă nouă, inspi­     tite s-au dovedit a fi corurile că­                            vremea mea nici nu s-a pomenit aşa                          — Ce sini amendamentele ?  \
                                                                                                                                                                                   minelor culturale din Ohaba şi
                                                                                                                                        rate din trăinicia vremurilor noi.         Tău, brigăzile artistice de agita­                             ceva. Să vină de la oraş să ne spu­ Oamenii întreabă acum mai mult \
                                                                                                                                           Tovarăşul Oancca loan, preşedinte­      ţie din Secăşel şi Păuca, precum                               nă cîte-n lună şi in stele, să ne des­ despre probleme legate de munca |
                                                                                                                                                                                   şi formaţiile de dansatori din Pre-                            chidă fereştile mintii. Apoi aşa mai lor, pentru înflorirea gospodăriei co- 1
                                                                                                                                        le comitetului executiv al sfătuim         saca şi Roşia de Secaş.                                        înţeleg şi eu să munceşti şi să tră­ leclive, iar membrii brigăzii le ras- \
                                                                                                                                        popular din Strungari, care a ţinui şi                                                                    ieşti. Cu ştiinţă dc carte şi cu învă­ pund cu deosebită alcnlie folosind ţ
                                                                                                                                        el să fie prezent alături de artiştii         Strădaniile artiştilor amatori                                                                                          exemple convingătoare, luate cliiat J
                                                                                                                                        amatori la concurs, ne-a declarai:         au fost răsplătite de spectatori                               ţături dc-aslea...“.
                                                                                                                                                                                   cu vii aplauze.                                                Intr-adevăr, cuvintele acestuia din cadrul G.A.C. din Răhău.                           I
                                                                                                                                           — N-am putut să mă despart de
                                                                                                                                        artiştii noştri, l-am insolit întotdeauna                        M- BRJNDUSA                              oglindesc o realitate  a  vieţii  de                          ...Timpul a trecut parcă prea re-\
                                                                                                                                        la repetiţii şi cii citit mai mult tre­                                                                                                                               pede. Brigada ştiinţifică se pregă- |
                                                                                                                                        buia să fiu acum alături de ci.                                                 corespondent              astăzi. Permanenta grijă şi preocu­ teşte de plecare. Stringeri de mâmnaă, \<

                                                                                                                                           Cu artiştii amatori din Strungari au                                                                   pare clin partea stalului nostru pen­ cuvinte de, mulţumire şi ospitalierri,.i ţ
                                                                                                                                        venit şi cadrele didactice din sat :
                                                                                                                                                                                                                                                  tru satisfacerea necesităţilor spiritua­ i n v i t a ţ i e !
                                                                                                                                        Turcii Emil, directorul şcolii, 7 udo-
                                                                                                                                        ran Matei, profesor de matematică şi                                                                      le mereu crescînde ale maselor mun­ — Să mai veniţi pe la 'noi, to- \

                                                                                                                                                                                                                                                  citoare. Pentru că, aşa după cum varăşi /, Vrem :.ă mai aflăm şi alte j

                                                                                                                                                                                                                                                  spunea moşul de care aminteam, „cu lucruri interesante, folositoare... J

                                                                                                                                                                                                                                                  ştiin(ă de carte şi cu învăţături de-                          V, CIIIŞ !

                                                                                                                                        fizică, şi Turcii Trata, învăţătoare şi

                                                                                                                                        instruclbarea lor.
                                                                                                                                          Dansurile slningărenilor, cântecele

                                                                                                                                        lor, poala că yr-au, fost la înălţimea     c íe m a lte                                                                                                               ă
                                                                                                                                        interpretării celor din Pianul de Jos,
                                                                                                                                        dar valoarea lor constă in pasiunea

                                                                                                                                        acestor oameni pentru muncă, pentru        — A xinte, vezi de prinde rata că                              podăriei, frăm întat de gînduri si p ro ­                   m ăiastrie actoricească. M ărie Petrişor
                                                                                                                                                                                                                                                  bleme,, G h eo rg h e Radu în rolul lui                     a răm as u n d ev a în culise, dar în
                                                                                                                                        frumos; şi aceasta este mult.              se d u ce la ap ă şi răm în fără ea.

 bătut gongul                                                                            Colectivistele din Pianul $                                                                 — De azi dim ineaţă nu-mi dai pace                          Andrieş. fotbalistul, Ana Bogdan —                          scenă, Florica — p e rso n aju l pe en-
                                                                                                                                                                                   cu rata asta, a ta. A m s-o prind...                           Săftica, Florica HercheL toti in ter­                       r e -1 i n t e r p r e t e a z ă — c u r a ţ a - n b r a ­
   Jn sfirşli, fală că a bătut gongul^      fac parte brigadierii gospodăriei şi          ¦»f5i de jos sint interesate ca fUia                                                                                                                    preţi. Nici nu vedea altfel distribu­                       ţe, susţine su s şi tare ren tabilitatea
     Cortina se desfacă larg iar pe         şefi de echipă cu soţiile lor. Invirlita                                                                                                   M aria Petrisor nu mai avea răb­                           ţia piesei.                                                 ferm ei de păsări, Dum itru M arin —
                                            şi sîrla s-au dezlănţuit. Brigadierii         i> spectacolul să fie cit mai <î                                                         dare. încă dc d u d a citit rolul                                                                                          pescarul — dem onstrează prin fapte
scenă apare prima formafie — fan­           'liniar loan, ‘loina Ioan, Aron loan şi                                                                                                „sm coaicei“ Florica, s-a şi văzut cu                             I’i n ă la î n c e p e r e a s p e c ta c o l u l u i a  (un peşte de toată frum useţea) av an ­
fara căminului cultural din Pianul de       şeful de echipă 7 odor Mafiei au do­          ” reuşit. înainte dc a intra ”                                                           rata în braţe, dem onstrindu-i preşe­                          mai ră m a s o oră şi ceva. A cto rii s-au                  tajele popularii lacului cu peşte. Iar
'Jos. Distingem aici ciliva fanfarişli      vedit că şi în scenă pot fi cel puţin                                                                                                  dintelui cit este de av an tajo asă creş­                      adunat in culise. Cu creionul demav-                        preşedintele... Cite problem e, cite
cuno-r-cii şî ,1c la alte spectacole: pe    tot citit de pricepuţi ca şi la munca         K în scenă, fiecare s-a îngri- A                                                         tere a p ă să rilo r in g o sp o d ă ria lor din...            lograf, sau lipind m ustăţi, M arin                         griji 1 Şi, colac peste pupăză, acesta
Hcnzc Mihai, Birk Miliţii, Birk locui,      cîmpului, iar soliile lor şi celelalte                                                                                                 piesa de teatru „Stneoaicele“. Abia                            S e rb ă n e sc u şi N ic o la e C ra a n g â dau           sm eoaice, nu se „astîm pără“ cu pro­
hati'sbnrgcr Matei şi încă ciliva. Cîn-     colectiviste, antrenate în iureşul dan­       W jit ca ţinuta şi machiajul w                                                           a apucat să vină ziua spectacolului.                           colectiviştilor înfăţişarea „sm eoaice-                     punerile lor, care de care mai în d răz­
tccc-le se succed unul după altul în ro­    sului, ca Savu Marioara, Ghitan Ra-                                                                                                    Acum , că mai sint doar cîteva orc,                            lo r“ şi al c e lo r la lte p e r s o n a j e . Iii fă ­    neţe. Cîtă naturaleţe în jocul lui
potul aplauzelor. „Cinice muncitorilor“,    fila, 7 odoran Ana, Simion Maria, şi          'â să corespundă exigenţelor, 'â                                                         num ai la rată ii stă gindul. Solid,                           ta c ăm in u lu i c u ltu ral co lectiv iştii stau          Ioan Petrişor, m oş A xinte — am ator
..Murmurul florilor“, „Flori de pri­        Timar'Ana, au făcut ca scena să ră­                                                                                                    Ioan Petrişor, nici el nu-şi găseşte                           adunaţi g rupuri, g ru p u ri şi aşteaptă                   şi su p o rte r înfocat al echipei d e fot­
măvară“ sini bucăţile muzicale cele         sune ele ropotul cadenţat al paşilor,         9U In scenă nu te poţi pre-                                                              locul, încearcă să se slăpinească, să                          să in tre in sală. In a c e a s tă iarn ă, m ai             bal...
mai sp'seciatc. Membrii fanfarei au                                                       Mw zen4ta oricum.            MW                                                          nu se dea de gol. Cu noul lui num e                            m u lt ca oricind, s-au in tiln it aici,
                                             de veselia şi bucuria ce le slăpineşte                                                                                                „A xinle“, cum i se spune în piesă, se                         la căm inul cu ltu ral. C ile n-au î n v ă ­                    Spectacolul a luai sfîrşit. Zgom o­
muncit mult pentru a prezenta un                                                          S5WVS3             ŞUsbS Taragotistul Simion Crăciun.                                    obişnuise. A casă nevasta tot „A xin­                          ţa! din conferinţele expuse, din fil­                       tul sălii s-a stins. In scenă se aud
                                             în fiecare zi inimile.                                                                                                                le “ îl s t r i g ă : „A x in te n-ain le m n e ! “,           mele vizionate, din textele brigăzi­                        paşi. Interpreţii îşi îm p ach etează tă ­
spectacol bun, închegat.                      JP liderul, tovarăşul nedespărţit de                  S u p ărarea, a rec u t                                                        „A x in le ad ă a p ă ! “ şi acum nu-1 m ai                    lor de agitaţie. D ar cînd îi vezi p e ai                   cuţi obiectele de recuzită, se d e m a ­
                                                                                                                                                                                   slăbeşte cu ra{a : „A xinle prinde ra ­                        lâi clin s a t d in d v ia tă u n o r p e r s o ­           chiază. Este o tăcere plăcută, odih­
     rn sală se aşterne linişte. Specta­           veacuri al ţăranului nostru, altă-      {Colectivistcir din Pianul de Sus            rurs. nici cântecele soliştilor Pienar      ta... !“                                                      naje noi, în lum ina reflectoarelor,                        nitoare, după alilea emoţii. Intr-un
       torii aşteaptă o nouă formaţie.                                                     ^ nu emu departe de a se supăra.             Nicolae şi Crislea Simion. nici inter­                                                                    parcă le sim ţi şi tu m îndru. Cum sa                       llrziu A na B ogdan ru p e liniştea :
                                             dală obidit, părtaşul nelipsit de la         Ele să nu sr prezinte in concurs ? A-         pretarea la acordeon a' tânărului Mu­          N u num ai soţii Petrişor au einolii.                      nu fie iubit teatrul din Săsciori citul
 C.orul aceluiaşi cămin cultural nu le-a     suferinţele ţăranului, a cinlal astăzi       litttci ce se alege de nenumăratele seri      tarescit Simion şi nici suita ele dan­      Rafila Draghici. o altă ..sm coaică“ a                        una din cele trei formaţii a ajuns                              — Sm eoaice sînteţi voi? Ce tă­
                                                                                          petrecute la repetiţii, cu strădania lor      suri pe care formaţia acestui cămin         bătut deja da cîtcva ori drum ul pi­                          anul trec u t.p in ă în faza finală a F es­                 ceţi ca funia-n traistă ?
 înşelai aşteptările. El s-a comportat       nu jalea şi amarul ci bucuria unei           de a prezenta ceva frumos ? Dar dc                                                        uă la căm in. Ba cu una, ba cu alia.                          t i v a l u l u i b i e n a l d e t e a t r u „1. L. Ca-
 ca o formaţie bine instruită, cu reale                                                   munca migăloasă atentă şi continuă            culturaI a adus-o în scenă.                 D u p ă - a m ia z ă , la s p e c ta c o l, s - a r ti p u ­  ragialc“ şi de acolo colectiviştii s-au                         — Asta a fost m al grea, prem iera
                                                                                                                                                                                    tut să uite, le miri ce, şi fără recu ­                       întors cu o frum oasă m edalie de ar­                       — spune ca pentru sine M aria Petri­
posibilităţi de interpretare. Aplauzele     noi vicii, bucuria zilelor noastre. Bri­      a instructoarelor Cazan. Marin. Bena           ? f i frumoasă dr primăvară, cu soa-       z i t ă c u m s ă j o c i t e a t r u ? C e s - a r fi        gint ! „A n u l tre c u t — îi s p u n e a R a­             şor — şi plină d e em oţii. La Pian,
la scenă deschisă au fost cea mai           gadierul Tonita loan şi .colectivistul        ileana şi Cărăuş Olimpiada, care. a-           ^ re cald şi strălucitor. Z.i dc săr­      făcut „pescarul“ din piesă, fără peş­                          bla Drăghici tovarăşului Nicolae                            Cilnie, C ăp îln a şi p e u n d e-o m m ai
concludentă apreciere a nivelului la        Chitan Savu, buni cînlărefi din fluier,       icluri de colectiviste, n-au precupeţii       bătoare cu cintre, joc şi voie bună         te? Dar aşa, cu peştele cu o coadă                             Creangă, directorul căm inului, a fost                     juca nu mă voi teme. Azi am crezut
care s-a prezentat oceaslă formaţie şi,     au dat viată şeiUimcnlelor noi ce s-au        nopţile pentru cu să pregătească un           jiiriă la sfirşit. Aşa a fost. ziua con­    c a d e v u lp o i, a l i r n î n d clin to lb ă, cu                                                                      că n-am să pot sc o a te o v o rb ă şi
desigur, un stimulent preţios pentru        statornicit azi în sufletele oamenilor                                                      cursului.                                   undita in m ină şi cu vestita pălărie                         Ion, feciorul m eu, la B ucureşti. Da'nici                  cînd colo...
activitatea de viilor.                      cc-şi lucrează liber pamintui şi se           spectacol bun ?                                                                           pe ureche, colectivistul M arin Dum i­
                                                                                                                                                                     I. CIGBOTA     tru parcă e pescar de cind lumea.                              eu nu mă las pină n-oi juca pe-o sce­                          Frunţile s-au Înseninat, se aprind
                                                                                             Intr-adevăr, era poale justificată su­                                                 P erso n ajele îi trec Rafilei prin fată
                                                                                          părarea colectivistelor. Dur spectaco­                                                    ca şi cum ar exista aievea: M aria                             nă din.;, fin ală “.                                       discuţii, sint relrâite m om ente din
                                                                                                                                                                                    Roman şi Elisabela M oga in roluri­                                                                                       sp e c ta c o l. Ii p r iv e ş ti p e a c e ş ti o a m e n i
                                                                                                                                                                                    le N iculinei şi al P araschivai, D um i­                         în sală n-a mai răm as un loc li­
                                                                                                                                                                                    tru D urdea în rolul preşedintelui gos­                                                                                   cu părul albit de ani, care de la Înăl­
                                                                                                                                                                                                                                                   ber. Este doar prem iera noului spec­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ţimea scenei, dind viată unor p erso ­
                                                                                                                                                                                                                                                   tacol. C ortina s-a ridicat. Colectiviştii
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               naje m inunate, adresează ţăranilor
                                                                                                                                                                                                                                                   dau viată personajelor cu adevărată
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              colectivişti chem area de a munci mai
P rezentatorul şi a făcut din nou           bucură dc rodul muncii lor.                   lul a fost prezentat şi se poale afir­
      apari(ia. El a anunţat tă din e-                                                    ma, fără a geeşi, că a fost unul din­                                                                                                                                                                               biné, mai cu spor. Este noua pasiune
dlipa de dansuri a căminului cultu­          (Căluşarul, vechiul nostru căluşar, a        tre cele mai reuşite din ziua aceea.                                                                                                                                                                                a colectiviştilor din Săsciori. pasiune
                                                  căpătat şi ci azi un sens nou,
                                                                                          Eslr vorba de un spectacol de bri­                                                                                                                                                                                  care cuprinde din cc in ce mai mulţi
ral din Pianul de jos, care urma să         pe măsura schimbărilor înnoitoare ce          gadă a cănii continui, dc o marc bo­
evolueze, alături de cilii colectivişti,                                                  găţie dc idei, legat dc viata femeii,                                                                                                                                                                               tin e ri ?i v irs tn ic i. I.a în c e p u t s in t
                                            au avut loc bl satele noastre. Morar
                                                                    Petru, Andronic Ni­                                                                                                                                                                                                                       sp ectato ri. S cen a cu fru m u seţile ei ii
                                                                   colao, Popa loan. a satului şi a colectivei, a reuşit, prin-
                                                                   Găitan loan şl vă­ Ir-o bună interpretare, să emoţioneze,                                                                                                                                                                                  a t r a g e $i-i (a c e să-i u rc e tre p te le , m a i
                                                                   taful lor Găitan să impresioneze şi să smulgă specta­
                                                                   Savu, nu ştiut să torilor aplauze îndelungate, pe deplin                                                                                                                                                                                   intii timid, pcnlru ca apoi să nu-i mai

                                                                   den acestui joc di­ meritate.                                                                                                                                                                                                              stingherească lumina orbitoare a re­

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              flectoarelor, sulele de priviri-

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 S. P O P

                                                                   mensiuni noi, pli­ Tovarăşa Cindroiti Ioana, preşedin­

                                                                   nind în el dragos­ ta comitetului comunal al femeilor

                                                                   tea lor pentru via­ uc-a spus :                                                                                                                                                                                                                  Pe scurt

                                                                   tă. pentru colectivă,    — Ani muncii cu pasiune pentru                                                                                                                                                                                       • La Pctreşti, scara dt dumi­
                                                                   pentru Io! ce u        acest spectacol Multe din colectiviste­                                                                                                                                                                             nică a fhst a tinerilor. Ei au în­
                                                                   făurit partidul pen­   le noastre in virstă mi apărut azi pen­                                                                                                                                                                             cheiat ziua dc odihnă in cadrul
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              unei îiitîlniri organizată de co­
                                                                   tru oamenii muncii tru primo dată pe scenă. Ne bucurăm                                                                                                                                                                                     mitetul comuna] U.T.M. La in-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              tîlnire au fost invitaţi tineri
                                                                   Echipele căminu­ că nimica noastră a fost rodnică.                                                                                                                                                                                         muncitori de la fabrica „1 Mai",
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              tineri colectivişti şi elevi care
                                                                   lui cultural din Pia­ Cele 25 de colectiviste, membre (de                                                                                                                                                                                  şi-au petrecut duminica in Pe-
                                                                                           brigăzi’, fruntaşe in gospodăria col'cc-                                                                                                                                                                           treşti.
                                                                   nul dr  jos. cmc nu    . tivii, cum sint Dolgoe Ioana, Mărgăi­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 • Căminul cultural din Cilnie
                                                                   evoluat primele în tan Elena. Romcini[an Ualeria, Lăscan                                                                                                                                                                                   a găzduit duminică faza inter­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              comunală a concursului artistic
                                                                   concurs, cu excep­ Maria, Gliibu Maria, Alion Ioana,                                                                                                                                                                                       al pionierilor şi şcolarilor. Aici
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              pionierii din Cilnie, Girbova, Cut,
                                                                   ţia brigăzii artis­    Mărghitan Anula. Didin Anula şi al­                                                                                                                                                                                 Răhău şi Cărpiniş s-au întrecut
                                                                   tice dc agitaţie,      tele, hnbinînd în mod armonios corul
                                                                   au dovedit o bună      cu recitările, cu cântecele soliştilor şi                                                                                                                                                                           în interpretarea măiastră, a d:
                                                                   picgătirc, motiv pen­  cu jocul in scenă, au prezentat un                                                                                                                                                                                  ţeculiţ| (Şj. lacului popular sp
                                                                                          spectacol plăcut, care a emoţionat.

                                                                   tru rare o însem­ Intr-adevăr, strădaniile lor au fost în­

                                                                   nulă parte dintre cununate de succes„

                                                                   ele au fost promo­ N-a fost lipsit le apreciere nici

                                                                   vate. pentru faza dptnşul P? bare colectivistul P.resecan            Brigada artistică a căminului cultural din Pianul de Sug.

i şi Ghitan Sav$,                                                  urpialoarh             fbgh cit tojUt sa, Hft ţ refiiftab (rfiW'iJ-
   39   40   41   42   43   44   45   46   47   48   49