Page 44 - 1963-03
P. 44
Nr. 2554
? A CU$LuhúL&
Z I DE PRIMÂ VARA erm
IIN G IH! A\ IIIUIii In sa t a p o p o sit b r ig a d a
CIIIFIRtlEILiDMRi
In ziua aceea au aflat toţi colec asteo" altfel înţelegi rosturile, alt
B*regatiri şi em oţii • In cadrul celui de-al VII- tiviştii, Dimineafa, la lucru, le-au dat fel munceşti, alte rezultate obţii in
lea concurs al form aţiilor a r
L7 o dimineaţă de adevă- ti/ii. Ultimele repetiţii înain tistice de am atori, în această (le veste brigadierii şi şefii de echi muncă.
rută primăvară, cu soa tea spectacolului ce va avea dum inică s-au desfăşurat faze
loc dnpă-amiuză. Deşi fără inlercoinunale în centrele Pia pă. Apoi, scara, la cercul de citit,
re strălucitor fi cu aer prea multe motive, grăbit, nul de Sus, P ău ca şi O h ab a.
proaspăt, îmbietor. In sal. tovarăşul Mircca, un pasio femeile au mai fost anunţate odată, Iii sala căminului cultural s-a aş- ţ
oamenii au terminat de mult nal activist cultural, se căz ® La 32 căm in e c u ltu ra le din ţii ele au- spus tlin nou, acasă, băr temut liniştea. In fata, Ia masă, « \
ia măturoiul străzilor, aşa neşte să-şi pornească moto raion, p e s te 4.300 d e o a m e n i ai baţilor. Cum că duminica viitoare luat loc brigada ştiinţifică, a cărui |
cum e obiceiul în zilele de cicleta. Dur motorul s-a în muncii au avut prilejul să au salul va avea oaspeţi. O să vina dc responsabil este tovarăşul Ion Raică, ţ
felul acestora iar acum îşi căpăţînat. Nn vrea. Ce-o fi dieze conferinţe. A cestea au la raion brigada ştiinţifică, să răs directorul Muzeului raional. Acesta, ţ
pregătesc straiele de sărbă axând ? In sfirşit, iată că a fost însoţite de bogate progra pundă întrebărilor pe care or să le după ce a arătat menirea vizitei in j
toare. E duminică. La cămi pornit. Peste cîteva clipe a me artistice, prezentate de for pună de pe acum ei, colectiviştii din Răhău, a dat ciivmtul specialiştilor'
nul cultural şi în sat flutu fost înapoi. Sofia va puica m aţiile c ă m in elo r c u ltu ra le şi din brigadă. Şi. rinei pc rind, tov. J
ră steaguri roşii şi tricolore, ale şcolilor. Răhău.
l’e străzi e o animalic mai intra în scenă fără nici o
deosebită. Se fac pregătiri. In a c e e a şi zi, la sa fe a u fost prof. loan 7 irlca, inginerul agronom \
In curînd vor sosi aici zeci teamă. Costumul naţional t r i m i ş i d i n p a r l e a r a i o n u l u i 10
este pregătit şi aşteaptă să conferenţiari care an susţinui Şi iată. a sosit duminica aşteptată. Ion Lemeniy, medicul veterinar loan \
de artişti amatori din îm ex p u n eri pe diferilc lem e în
fie îmbrăcat. faţa a circa 2.350 p articip an ţi. După prînz, in fata căminului cul Ruda, doctorul Dumitru Roşea şi ju- '
prejurimi pentru a se în Piuă la începerea specia- '
tural s-au adunai numeroşi colecti rislul Lupii Dinnisic au răspuns pe S
trece înlr-o pasionantă des colului mai este încă timp.
Oamenii discută, apreciam vişti. Semn că şi întrebările puse bri larg. intr-un limbaj simplu insă su- \
făşurare artistică. E faza
valoarea unor formalii ar găzii ştiinţifice n-au fost puţine. gesliv, întrebărilor ridicate dc Va- 1
intercomunală a celui de-al tistice, se întreabă care vor
fi pe primele locuri. Emo Acum aceştia îşi aşteaptă cu nerăb sile Neagă, Gbeorghe Cărpinişan. \
Vll-lea concurs al artiştilor ţiile slupinesc deopotrivă pe
artiştii amatori, fie instruc dare oaspeţii, dornici să afle răspun Gavrilă Sccaş. Ana Costco, t Maria'
amatori. tori, ca şi pe cei care vor
suri la problemele cc-i frăminlă. Co Popa, Ano Riscă, Maria Cotea şi J
In fala căminului cultural fi spectatori.
0 In com unele Răhău şi Cui lectiviştii vor să ştie, să cunoască şi alţi numeroşi colectivişti din sal \
cîtcva motociclete se odih au p o p o sit d o u ă brigăzi .ştiin
ţifico. M em brii acestora, profe să pătrundă multe „taine“. Şi cum „Care sini căile de combatere a bo- î
nesc. Sint ale tinerilor din sori, medici, avocaţi, ingineri
agronom i şi m edici veterinari, să frică ca să obţină de pe pămân Iilor la, păsări“, „Cum să hrănim j
sal. Înăuntru, în sala mare, au ră sp u n s Ia cele 57 de în tre turile gospodăriei colective recolte găinile ca să obţinem mai multe \
pc scenă, se fac încă repc- bări ridicalo do colectiviştii de
sporite, cum să se păzească mai. bine ouă“, „Care sint cele mai indicate '
aici. A u asistat Ia răspunsurile
dc anumite boii, să afle ce deter soiuri de grin pentru colectiva nori- v
d a le d e brigăzi p e sle 300 de c o
lectivişti. mină existenta anotimpurilor (inului, st>¦(?', „Culii se pot folosi apele sub- \
de cc se roteşte pământul, care este termic in agricultură“, „Dacă se moş- j
situaţia larilor dc curînd eliberate Icneşte cancerul“, ,.Ce este mişcarea j
ile sub jugul colonial şi încă altele de rotaţie şi cc este mişcarea de revolu- *
Spre căminul cultural, unde se va desfăşura întrecerea. şi altele. Agricultură, medicină, as tic a unei planete“, „De cc este pă- J
tronomie, şliinle juridice, politică... mintal turtit Ia capele“, iată doar i
fse cui'înd isseepe speetaeolaal !>isa.g©sLeik peista*as fru m o s în tre c e ri Probleme variate, din domenii varia cîtcva dintre temele asupra cărora •
Peste 800 de colectivişti din te, ce oglindesc preocupări comune brigada ştiinţifică a stat la sfat. in- ^
Păuca şi Ohaba au petrecut o du
In sălile de clasă ale şcolii de S apreciere bună. Dar iată că timpul minică plăcută. Ei au asistat Ia şi o sete fierbinte de a cunoaşte te delung, cu cei prezenţi. Apoi. după ţ
artiştii din diferite formalii a sosit. Spectatorii aşteaptă începerea faza intercomunală a celui de-al
întrecerii. Încolonaţi, sute de artişti O Irungari este o comună mică, la o sărbătoare a cîntecului şi dansu Vll-lea concurs al formaţiilor de meinic explicaţiile date de şliin(ă ce membrii brigăzii au dat răspunsa- \
xc pregătesc înainte de începerea amatori se îndreaptă în sunet de fan aproape de munte. Dar şi aici, lui a fost puternică, ca a învins greu amatori ce s-a desfăşurat în loca
/)'. -!şiroiului Acum, aici e animaţia fară spre căminul cultural. Cei care tăţile drumului, iar artiştii amatori lităţile amintite. La fază au par fenomenelor înconjurătoare din na rile, colectiviştii an lidicat şi altc\
n-au intrat încă in sală, au făcul-o oamenii trăiesc azi altfel, mai bine din Strungari au venit pe jos din ticipat trei formaţii corale, o fan
-nai marc. Se aranjează costume- tocmai pentru a asista la această de ca altădată. Cinlecul şi jocul, voia salul tor. A ii venit aici la concurs fară, o echipă de fluieraşi, o e- tură şi societate, dc a le dirija in întrebări: j
• se încearcă încă o dală instrumen bună şi-au făcut loc şi sălăşluiesc iu femei căsătorite ca Lucrefia Crăciun, chipă de taragotişti, cinci forma
tele muzicale, se dau ultimele îndru monstraţie sărbătorească in care cîn- voie si în casele oamenilor de aici. deputată în sfiitul popular, Popa Ra- ţii de dansuri populare, 4 brigăzi folosul omului. Am auzit pc un ţă — Ce legume se pot cultiva in J
mări regizorale, se mai fac scurte vecu, Popa Ana, Dcliorean Marin, ală artistice dc agitaţie şi 24 solişti
repetiţii. Toii se bucură de fiecare lecitl şi portul naţional, parcă s-au Patru kilometri sint de la Strungari turi de fete tinere ca Stoica Maria, vocali, dansatori şi instrumen ran vîrstnic vorbind intr-un grup dc grădina in. culturi intercalate ? \
Slanciu Itidila şi Radu Ioana, sau so tişti.
1rafii cu primăvara. f ină Ia Pianul 'de Sus, drum cu urcuş listul larăgolist Crăciun Simion, pen colectivişti dintre cei ce aşteptau la — Cum se poate reface păşunea ? I
ii u a arăta că şi in satul lor există Dintre acestea, mai bine pregă cămin cam în felul următor: „Pe
şi coborîş. Dorinţa de a participa însă azi un cîntec nou, o horă nouă, inspi tite s-au dovedit a fi corurile că vremea mea nici nu s-a pomenit aşa — Ce sini amendamentele ? \
minelor culturale din Ohaba şi
rate din trăinicia vremurilor noi. Tău, brigăzile artistice de agita ceva. Să vină de la oraş să ne spu Oamenii întreabă acum mai mult \
Tovarăşul Oancca loan, preşedinte ţie din Secăşel şi Păuca, precum nă cîte-n lună şi in stele, să ne des despre probleme legate de munca |
şi formaţiile de dansatori din Pre- chidă fereştile mintii. Apoi aşa mai lor, pentru înflorirea gospodăriei co- 1
le comitetului executiv al sfătuim saca şi Roşia de Secaş. înţeleg şi eu să munceşti şi să tră leclive, iar membrii brigăzii le ras- \
popular din Strungari, care a ţinui şi ieşti. Cu ştiinţă dc carte şi cu învă pund cu deosebită alcnlie folosind ţ
el să fie prezent alături de artiştii Strădaniile artiştilor amatori exemple convingătoare, luate cliiat J
amatori la concurs, ne-a declarai: au fost răsplătite de spectatori ţături dc-aslea...“.
cu vii aplauze. Intr-adevăr, cuvintele acestuia din cadrul G.A.C. din Răhău. I
— N-am putut să mă despart de
artiştii noştri, l-am insolit întotdeauna M- BRJNDUSA oglindesc o realitate a vieţii de ...Timpul a trecut parcă prea re-\
la repetiţii şi cii citit mai mult tre pede. Brigada ştiinţifică se pregă- |
buia să fiu acum alături de ci. corespondent astăzi. Permanenta grijă şi preocu teşte de plecare. Stringeri de mâmnaă, \<
Cu artiştii amatori din Strungari au pare clin partea stalului nostru pen cuvinte de, mulţumire şi ospitalierri,.i ţ
venit şi cadrele didactice din sat :
tru satisfacerea necesităţilor spiritua i n v i t a ţ i e !
Turcii Emil, directorul şcolii, 7 udo-
ran Matei, profesor de matematică şi le mereu crescînde ale maselor mun — Să mai veniţi pe la 'noi, to- \
citoare. Pentru că, aşa după cum varăşi /, Vrem :.ă mai aflăm şi alte j
spunea moşul de care aminteam, „cu lucruri interesante, folositoare... J
ştiin(ă de carte şi cu învăţături de- V, CIIIŞ !
fizică, şi Turcii Trata, învăţătoare şi
instruclbarea lor.
Dansurile slningărenilor, cântecele
lor, poala că yr-au, fost la înălţimea c íe m a lte ă
interpretării celor din Pianul de Jos,
dar valoarea lor constă in pasiunea
acestor oameni pentru muncă, pentru — A xinte, vezi de prinde rata că podăriei, frăm întat de gînduri si p ro m ăiastrie actoricească. M ărie Petrişor
bleme,, G h eo rg h e Radu în rolul lui a răm as u n d ev a în culise, dar în
frumos; şi aceasta este mult. se d u ce la ap ă şi răm în fără ea.
 bătut gongul Colectivistele din Pianul $ — De azi dim ineaţă nu-mi dai pace Andrieş. fotbalistul, Ana Bogdan — scenă, Florica — p e rso n aju l pe en-
cu rata asta, a ta. A m s-o prind... Săftica, Florica HercheL toti in ter r e -1 i n t e r p r e t e a z ă — c u r a ţ a - n b r a
Jn sfirşli, fală că a bătut gongul^ fac parte brigadierii gospodăriei şi ¦»f5i de jos sint interesate ca fUia preţi. Nici nu vedea altfel distribu ţe, susţine su s şi tare ren tabilitatea
Cortina se desfacă larg iar pe şefi de echipă cu soţiile lor. Invirlita M aria Petrisor nu mai avea răb ţia piesei. ferm ei de păsări, Dum itru M arin —
şi sîrla s-au dezlănţuit. Brigadierii i> spectacolul să fie cit mai <î dare. încă dc d u d a citit rolul pescarul — dem onstrează prin fapte
scenă apare prima formafie — fan 'liniar loan, ‘loina Ioan, Aron loan şi „sm coaicei“ Florica, s-a şi văzut cu I’i n ă la î n c e p e r e a s p e c ta c o l u l u i a (un peşte de toată frum useţea) av an
fara căminului cultural din Pianul de şeful de echipă 7 odor Mafiei au do ” reuşit. înainte dc a intra ” rata în braţe, dem onstrindu-i preşe mai ră m a s o oră şi ceva. A cto rii s-au tajele popularii lacului cu peşte. Iar
'Jos. Distingem aici ciliva fanfarişli vedit că şi în scenă pot fi cel puţin dintelui cit este de av an tajo asă creş adunat in culise. Cu creionul demav- preşedintele... Cite problem e, cite
cuno-r-cii şî ,1c la alte spectacole: pe tot citit de pricepuţi ca şi la munca K în scenă, fiecare s-a îngri- A tere a p ă să rilo r in g o sp o d ă ria lor din... lograf, sau lipind m ustăţi, M arin griji 1 Şi, colac peste pupăză, acesta
Hcnzc Mihai, Birk Miliţii, Birk locui, cîmpului, iar soliile lor şi celelalte piesa de teatru „Stneoaicele“. Abia S e rb ă n e sc u şi N ic o la e C ra a n g â dau sm eoaice, nu se „astîm pără“ cu pro
hati'sbnrgcr Matei şi încă ciliva. Cîn- colectiviste, antrenate în iureşul dan W jit ca ţinuta şi machiajul w a apucat să vină ziua spectacolului. colectiviştilor înfăţişarea „sm eoaice- punerile lor, care de care mai în d răz
tccc-le se succed unul după altul în ro sului, ca Savu Marioara, Ghitan Ra- Acum , că mai sint doar cîteva orc, lo r“ şi al c e lo r la lte p e r s o n a j e . Iii fă neţe. Cîtă naturaleţe în jocul lui
potul aplauzelor. „Cinice muncitorilor“, fila, 7 odoran Ana, Simion Maria, şi 'â să corespundă exigenţelor, 'â num ai la rată ii stă gindul. Solid, ta c ăm in u lu i c u ltu ral co lectiv iştii stau Ioan Petrişor, m oş A xinte — am ator
..Murmurul florilor“, „Flori de pri Timar'Ana, au făcut ca scena să ră Ioan Petrişor, nici el nu-şi găseşte adunaţi g rupuri, g ru p u ri şi aşteaptă şi su p o rte r înfocat al echipei d e fot
măvară“ sini bucăţile muzicale cele sune ele ropotul cadenţat al paşilor, 9U In scenă nu te poţi pre- locul, încearcă să se slăpinească, să să in tre in sală. In a c e a s tă iarn ă, m ai bal...
mai sp'seciatc. Membrii fanfarei au Mw zen4ta oricum. MW nu se dea de gol. Cu noul lui num e m u lt ca oricind, s-au in tiln it aici,
de veselia şi bucuria ce le slăpineşte „A xinle“, cum i se spune în piesă, se la căm inul cu ltu ral. C ile n-au î n v ă Spectacolul a luai sfîrşit. Zgom o
muncit mult pentru a prezenta un S5WVS3 ŞUsbS Taragotistul Simion Crăciun. obişnuise. A casă nevasta tot „A xin ţa! din conferinţele expuse, din fil tul sălii s-a stins. In scenă se aud
în fiecare zi inimile. le “ îl s t r i g ă : „A x in te n-ain le m n e ! “, mele vizionate, din textele brigăzi paşi. Interpreţii îşi îm p ach etează tă
spectacol bun, închegat. JP liderul, tovarăşul nedespărţit de S u p ărarea, a rec u t „A x in le ad ă a p ă ! “ şi acum nu-1 m ai lor de agitaţie. D ar cînd îi vezi p e ai cuţi obiectele de recuzită, se d e m a
slăbeşte cu ra{a : „A xinle prinde ra lâi clin s a t d in d v ia tă u n o r p e r s o chiază. Este o tăcere plăcută, odih
rn sală se aşterne linişte. Specta veacuri al ţăranului nostru, altă- {Colectivistcir din Pianul de Sus rurs. nici cântecele soliştilor Pienar ta... !“ naje noi, în lum ina reflectoarelor, nitoare, după alilea emoţii. Intr-un
torii aşteaptă o nouă formaţie. ^ nu emu departe de a se supăra. Nicolae şi Crislea Simion. nici inter parcă le sim ţi şi tu m îndru. Cum sa llrziu A na B ogdan ru p e liniştea :
dală obidit, părtaşul nelipsit de la Ele să nu sr prezinte in concurs ? A- pretarea la acordeon a' tânărului Mu N u num ai soţii Petrişor au einolii. nu fie iubit teatrul din Săsciori citul
C.orul aceluiaşi cămin cultural nu le-a suferinţele ţăranului, a cinlal astăzi litttci ce se alege de nenumăratele seri tarescit Simion şi nici suita ele dan Rafila Draghici. o altă ..sm coaică“ a una din cele trei formaţii a ajuns — Sm eoaice sînteţi voi? Ce tă
petrecute la repetiţii, cu strădania lor suri pe care formaţia acestui cămin bătut deja da cîtcva ori drum ul pi anul trec u t.p in ă în faza finală a F es ceţi ca funia-n traistă ?
înşelai aşteptările. El s-a comportat nu jalea şi amarul ci bucuria unei de a prezenta ceva frumos ? Dar dc uă la căm in. Ba cu una, ba cu alia. t i v a l u l u i b i e n a l d e t e a t r u „1. L. Ca-
ca o formaţie bine instruită, cu reale munca migăloasă atentă şi continuă culturaI a adus-o în scenă. D u p ă - a m ia z ă , la s p e c ta c o l, s - a r ti p u ragialc“ şi de acolo colectiviştii s-au — Asta a fost m al grea, prem iera
tut să uite, le miri ce, şi fără recu întors cu o frum oasă m edalie de ar — spune ca pentru sine M aria Petri
posibilităţi de interpretare. Aplauzele noi vicii, bucuria zilelor noastre. Bri a instructoarelor Cazan. Marin. Bena ? f i frumoasă dr primăvară, cu soa- z i t ă c u m s ă j o c i t e a t r u ? C e s - a r fi gint ! „A n u l tre c u t — îi s p u n e a R a şor — şi plină d e em oţii. La Pian,
la scenă deschisă au fost cea mai gadierul Tonita loan şi .colectivistul ileana şi Cărăuş Olimpiada, care. a- ^ re cald şi strălucitor. Z.i dc săr făcut „pescarul“ din piesă, fără peş bla Drăghici tovarăşului Nicolae Cilnie, C ăp îln a şi p e u n d e-o m m ai
concludentă apreciere a nivelului la Chitan Savu, buni cînlărefi din fluier, icluri de colectiviste, n-au precupeţii bătoare cu cintre, joc şi voie bună te? Dar aşa, cu peştele cu o coadă Creangă, directorul căm inului, a fost juca nu mă voi teme. Azi am crezut
care s-a prezentat oceaslă formaţie şi, au dat viată şeiUimcnlelor noi ce s-au nopţile pentru cu să pregătească un jiiriă la sfirşit. Aşa a fost. ziua con c a d e v u lp o i, a l i r n î n d clin to lb ă, cu că n-am să pot sc o a te o v o rb ă şi
desigur, un stimulent preţios pentru statornicit azi în sufletele oamenilor cursului. undita in m ină şi cu vestita pălărie Ion, feciorul m eu, la B ucureşti. Da'nici cînd colo...
activitatea de viilor. cc-şi lucrează liber pamintui şi se spectacol bun ? pe ureche, colectivistul M arin Dum i
I. CIGBOTA tru parcă e pescar de cind lumea. eu nu mă las pină n-oi juca pe-o sce Frunţile s-au Înseninat, se aprind
Intr-adevăr, era poale justificată su P erso n ajele îi trec Rafilei prin fată
părarea colectivistelor. Dur spectaco ca şi cum ar exista aievea: M aria nă din.;, fin ală “. discuţii, sint relrâite m om ente din
Roman şi Elisabela M oga in roluri sp e c ta c o l. Ii p r iv e ş ti p e a c e ş ti o a m e n i
le N iculinei şi al P araschivai, D um i în sală n-a mai răm as un loc li
tru D urdea în rolul preşedintelui gos cu părul albit de ani, care de la Înăl
ber. Este doar prem iera noului spec
ţimea scenei, dind viată unor p erso
tacol. C ortina s-a ridicat. Colectiviştii
naje m inunate, adresează ţăranilor
dau viată personajelor cu adevărată
colectivişti chem area de a munci mai
P rezentatorul şi a făcut din nou bucură dc rodul muncii lor. lul a fost prezentat şi se poale afir
apari(ia. El a anunţat tă din e- ma, fără a geeşi, că a fost unul din biné, mai cu spor. Este noua pasiune
dlipa de dansuri a căminului cultu (Căluşarul, vechiul nostru căluşar, a tre cele mai reuşite din ziua aceea. a colectiviştilor din Săsciori. pasiune
căpătat şi ci azi un sens nou,
Eslr vorba de un spectacol de bri care cuprinde din cc in ce mai mulţi
ral din Pianul de jos, care urma să pe măsura schimbărilor înnoitoare ce gadă a cănii continui, dc o marc bo
evolueze, alături de cilii colectivişti, găţie dc idei, legat dc viata femeii, tin e ri ?i v irs tn ic i. I.a în c e p u t s in t
au avut loc bl satele noastre. Morar
Petru, Andronic Ni sp ectato ri. S cen a cu fru m u seţile ei ii
colao, Popa loan. a satului şi a colectivei, a reuşit, prin-
Găitan loan şl vă Ir-o bună interpretare, să emoţioneze, a t r a g e $i-i (a c e să-i u rc e tre p te le , m a i
taful lor Găitan să impresioneze şi să smulgă specta
Savu, nu ştiut să torilor aplauze îndelungate, pe deplin intii timid, pcnlru ca apoi să nu-i mai
den acestui joc di meritate. stingherească lumina orbitoare a re
flectoarelor, sulele de priviri-
S. P O P
mensiuni noi, pli Tovarăşa Cindroiti Ioana, preşedin
nind în el dragos ta comitetului comunal al femeilor
tea lor pentru via uc-a spus : Pe scurt
tă. pentru colectivă, — Ani muncii cu pasiune pentru • La Pctreşti, scara dt dumi
pentru Io! ce u acest spectacol Multe din colectiviste nică a fhst a tinerilor. Ei au în
făurit partidul pen le noastre in virstă mi apărut azi pen cheiat ziua dc odihnă in cadrul
unei îiitîlniri organizată de co
tru oamenii muncii tru primo dată pe scenă. Ne bucurăm mitetul comuna] U.T.M. La in-
tîlnire au fost invitaţi tineri
Echipele căminu că nimica noastră a fost rodnică. muncitori de la fabrica „1 Mai",
tineri colectivişti şi elevi care
lui cultural din Pia Cele 25 de colectiviste, membre (de şi-au petrecut duminica in Pe-
brigăzi’, fruntaşe in gospodăria col'cc- treşti.
nul dr jos. cmc nu . tivii, cum sint Dolgoe Ioana, Mărgăi
• Căminul cultural din Cilnie
evoluat primele în tan Elena. Romcini[an Ualeria, Lăscan a găzduit duminică faza inter
comunală a concursului artistic
concurs, cu excep Maria, Gliibu Maria, Alion Ioana, al pionierilor şi şcolarilor. Aici
pionierii din Cilnie, Girbova, Cut,
ţia brigăzii artis Mărghitan Anula. Didin Anula şi al Răhău şi Cărpiniş s-au întrecut
tice dc agitaţie, tele, hnbinînd în mod armonios corul
au dovedit o bună cu recitările, cu cântecele soliştilor şi în interpretarea măiastră, a d:
picgătirc, motiv pen cu jocul in scenă, au prezentat un ţeculiţ| (Şj. lacului popular sp
spectacol plăcut, care a emoţionat.
tru rare o însem Intr-adevăr, strădaniile lor au fost în
nulă parte dintre cununate de succes„
ele au fost promo N-a fost lipsit le apreciere nici
vate. pentru faza dptnşul P? bare colectivistul P.resecan Brigada artistică a căminului cultural din Pianul de Sug.
i şi Ghitan Sav$, urpialoarh fbgh cit tojUt sa, Hft ţ refiiftab (rfiW'iJ-