Page 45 - 1963-03

Nr. 2554
TR IB U N A PROPAGnNÜIS TUL (II
Ajutor concret,
fiecărui cursant în parte
Acum. cînd ne apropiem de sflrşl-
tul anului d e învătăm int, co n stat că
.m area m ajoritate a cursanţilor din
cercul de studiu al S tatu tu lu i P.M.R.
din G.A.C. Sim eria pe care-1 conduc,
si-au însuşit m aterialul predat, au fă-
cut progrese în activitatea lor concre­
tă din cad ru l gospodăriei. M ă bucură
faptul că cursanţii nu mai m anifestă
timiditate, reţineri de a expune m odul nizaţiile de bază — tem elia partidu­
in care înţeleg ei o problem ă sau lui" m ajo ritatea cursanţilor au lu at
alta pusă în discuţie.
.. La p rim e le se m in a rii c u rsa n ţii N.
Lugojan, Rozalia Doda, M arla Boca.
Otilia Teodorescu, Petru Bălşan, luau
cu multă greutate Cuvîntul, D e aceea
am hotărît să mă ocup m al în d ea ­
p ro a p e d e ei, să le a c o rd sprijin în ­
tre două sem inarii. Am stat de vorbă
c u f i e c a r e t o v a r ă ş 1n p a r t e . I n a c e s t din cele 4 brigăzi de producţie din
ie! am re u şit să c u n o sc m ai b in e p o ­
sibilităţile ce le au de a-şl însuşi m a­
terialul predat. In funcţie de necesi­
tăţile lor le-am acordat apoi consul­
taţii individuale. Ca să întîm pinăm
bine pregătiţi sfîrsitul anului de în­
vătăm int, în ultim ul timp am căutat
ca în cadrul consultaţiilor individua­
le să insist m ai m ult asupra p ro b le­
m elor de bază mai puţin cunoscute de
cursanţi. Tov. N icolae Lugojan şi P e ­
tru Bălşan locuind aproape de m ine
m-au vizitat deseori acasă unde am
discutat pe îndelete cu ei p roblem e­
le care le sînt neclare. T ovarăşul P e­
tru Bălşan a cerut lăm uriri asupra
u n o r p r o b le m e c u m s î n t : m e to d e le şi
form ele cu care se face educaţia
m em brilor şl candidaţilor de parttd,
despre centralism ul dem ocratic, iar de bază care au fost studiate respec-
tov. N icolae Lugojan mi-a cerut să-i tînd întocm ai program ul indicat de
explic mai detailat despre dem ocra­ către C om itetul orăşenesc de partid
ţia internă de partid.
întotdeauna am explicat pe larg
fiecăruia, în parte, problem a care-I
interesa. Dar nu m -am oprit aici. D u­
pă ce t-am vorbit tovarăşului Petru
Bălşan d espre m etodele şl form ele
c a r e le f o l o s e s c o r g a n i z a ţ i i l e de.
partid in educarea partinică n m em ­ ceca am şi Început să repet 'ai ei lec­
brilor şi a candidaţilor, l-am ajutat
să în to cm ească şt c o n sp ectu l la a-
ceastă lecţie. Am citit îm p reu n ă lec­
ţia din m anual. A poi l-am explicat pe
înţelesul lut tezele teoretice expuse
în m aterialul bibliografic. P e urm ă
şi-a întocm it conspectul după indica­
ţiile care 1 le-am dat. La sem inarul
care a avut loc la această lecţie, cît
şi ia cele ce au urm at, tov. P. Bălşan
Fraţii
Familia lui Simion Cibian nu­
măra, cu mai bine de 30 de ani
in urmă, 1?. membri. Pentru a. le
prelungi traiul de la o zi la alta
el trudea din greu in mină• fără
să ftie cit putea s-o mai ducă ofa.
Furia cîrmuitorilor de atunci s-a
abătut fi asupra familiei Cibian in
urma valului de lupte care erej -
tea necontenit in Valea, ţiului. Du­
pă marea grevă de la Lupeni, Si­
mion Cibian a fost concediat.
Despre lot ce a urmai apoi, co­
piii bătrânului Cibian povestesc cu
lacrimi in ochi. De multe ori li
s-a întîmplat ră manînce doar o
dată la două zile. Pe fiecare din
ei ii frământa dorinţa de a învăţa
o meserie, să rtăpinească agregate,
să conducă locomotive...
...Şuierul prelung al locomoti­
vei fi coloanele de fum lăsate de
ea in urmă au produs în sufletul
lui Costică o înflăcărată dorinţă
de a deveni mecanic de locomoti­
vă. Asta visa pe atunci, dar nu­
mai cu visele se putea alege. Afa
se petrecea fi cu turnătoria lui
llie, ca fi cu sudura lui Nicolae.
Pentru fraţii Cibian, ca fi pen­
tru toţi copiii săraci au venit însă
fi alte vremuri. Prin grija parti­
dului, lor îi s-au deschis larg por­
De ce n-a mai fost ales
L a în c e p u tu l a n u lu i 1962, c o le c ti­
viştii din Crăguiş, G ăuricea şi Făr-
cădin s-au unit au cei din Bertlielot.
In adunarea generală de unificare,
oam enii vorbeau cu bucurie şi con­
v in g e re că u n iţi în tr-o s in g u ră şi
m are gospodărie colectivă, m unca le
v a ft m al sp o rn ic ă şi re zu lta tele m ai
frum oase. Atunci au ales şi con­
siliul de conducere al gospodăriei.
Printre cei aleşi era şi Ion Cotan. Stă­
tea la m asa prezidiului em oţionat de
încrederea şi entuziasm ul cu care vor­
b e a u o a m e n i i d e s p r e el, a l e g î n d u -1 c a
preşedinte. Pe fata lui sa citea atît
em oţia, cît şi h o tă rîre a de a face to ­
tul pentru dezvoltarea gospodăriei,
pentru a arăta colectiviştilor că nu
s-au înşelat în alegerea făcută...
A trecut de atunci un an. La ad u ­
narea generală, care s-a tinut cu cît-
va tim p în urmă. s-au strîns din nou
colectiviştii din cele patru sate pen­
tru a face •bilanţul m uncii şi pentru
a stabili noi obiective p e care să le
realizeze anul acesta. Şi tot de la m a ­
sa prezidiului, ion Cotan privea, de
data aceasta oarecum mirat, m ulţim ea
cdlectiviştiior. neînţelegind parcă ce
s-a p e tre cu t cu ei de se a rată asa
nemulţumiţi. O am enii vorbeau d es­
pre neajunsurile din gospodărie, des­
pre faptul că n-au reuşit să m ăreas­
că fondul de bază aşa cum şi-au p ro ­
pus. că re trib u ţia la z iu a -m u n că a fost
s u b p o s i b i l i t ă ţ i ....... A s t a o ş t i u 6 u m a i Vocea unui colectivist care vorbea
b i n e c a ei —¦ g i n d e a c o n t r a r i a t C o ­
tan,^ ascultîndu-i. Dar cu ce-s vino­
v at dacă a fost s e c e tă ? ! “ M ira re a Iui
a atins culm ea atunci cînd făcîndu-
s e p r o p u n e r i p e n t r u noul «onşljiu, nu
s-a prezentat bine pregătit, şl-a adus o
contribuţie însem nată la dezbaterea
p ro b le m e lo r p u se în d iscuţie. SI cu
ceilalţi to v arăşi am proGedat aşa. A-
ju to ru l aco rd a t t-a făcut p e c u rsan ţi
să aibă mai multă încredere în posi­
bilităţile lor, să m anifeste m al m ult
interes în studiu.
Cînd s-a sem inarizat lecţia „O rg a­
cuvîntul. Printre aceştia se num ără
si tov. Nicolae Lugojan, Petru Băl­
şan. O tilia Teodorescu, M arîa Boca,
Rozalia Doda şi D orina Popa. Ei au
dezbătut cu com petentă problem ele
din lecţie, Iar concluziile u n o r teze
t e o r e tic e au fo st l e g a t e ele a c t i v i t a t e a rătorilor. V itrinele aranjate cu gust
cursanţilor în organizaţiile de bază
gospodărie. Eficacitatea învătăm întu-
lui de partid se poate vedea tn ac­
tivitatea concretă a cursanţilor pe
care o desfăşoară în gospodăria co­
lectivă. Şapte cursanţi din activul fă­
ră de partid care studiază la această
formă de tn v ătăm în t au cerut să fie
primit) în rîndul candidaţilor de
partid. A crescut m at m ult spiritul
com bativ al cursanţilor. In adunări­
le generale ale organizaţiei de partid
iov. Rozalia Doda, N icolae Lugojan,
Elena Potopia, O tilia T eodorescu şi
m ulţi alţii iau cuvîntul, critică unele
aspecte negative pe care ei le se­
sizează la tovarăşii lor de muncă.
In tim pul se a m al răm as plnă la
închiderea anului de învătăm int voi
insista m ai m ult asupra problem elor
Deva. Panlru ca la convorbirea reca­
pitulativă toţi cursanţii să se prezin­
te bine pregătii!, mi-atn propus să
m ă ocup mai intens de tovarăşii Va-
leria B îrcean, Ton J u rju şi R om ulus
B arbu care, lipsind d e la u n ele lecţii,
au răm as în u r n ă cu studiul. D e a-
ţiile la care au absentat, îndrum îndu-i
totodată să-şi întocm ească şi conspec­
tul.
M ă voi strădui ca la sfirşitul anu­
lui d e în v ătăm int fiecare cursant să
cunoască bine prevederile Statutului
P.M.R., să le re s p e c te întocm ai.
NICOLAE VISIRIN
propagandist, gospodăria colectivă
Sim eria
ţile !colilor de toate gradele. Cos­
tică fi Pavel s-au înscris la Şcoala
tehnică industrială din Petrofani.
Prav. selOfi Ue învăţătură?, voiau
'să ftie cît mai multe. Costică nu-fi
putea lua gîndul de la locomoti­
vă. După ce a terminat fcoala a
venit să lucreze la depoul de lo­
comotive din Simeria ca lăcătuf,;
iar Pavel la revizia de vagoane ca
lăcătuf de revizie. Curind fi Pa­
vel s-a înscris la fcoala de me­
canici.
Stăpânind bine meseria, Costică
Cibian remorchează astăzi cu mul­
tă pricepere trenuri cu tonaj spo­
rit, asigurind transporturi rapide fi
ieftine. Miine-poimiine ii calcă pe
urmă fi Pavel, Fruntaş tn muncă
este fi sudorul Nicolae Cibian, ca
fi mezinul llie, turnător, amândoi
muncitori la depou.
Cei patru fraţi Cibian sînt bine­
cunoscuţi la depoul C.F.R. Sime­
ria. Sînt harnici fi muncesc cu
multă pasiune, fiecare in meseria
lui. Costică, Pavel fi Nicolae au
fost primiţi în marea familie a
comuniftilor. Nu peste mult timp
va fi discutată fi cererea lui llie
de a deveni candidat de partid,
PRICOP IORDACHE
corespondent
preşedinte Son Colan?
şi-a m ai auzit num ele. Nu „înţelegea“
ce s-a întîm plat, de ce s-au îndepăr­
tat oam enii de el? Ca un fulger însă
îi tre c u ră p rin m in te c u v in te le t o v a ­
răşilor din biroul com itetului raional
d e p a r t i d :. „ A ş a c u m m u n c e ş ti, î n ­
depărtezi oam enii de tine, tovarăşe
C otan". In m inte ii răsări şi chipul h o ­
tărît al inginerului, supărat pentru
că nu v rea să-l asculte. Apoi cu v in ­
tele instructorului de partid: „De ce
nu tii seam ă de propunerile altora ?
De ce strigi aşa la oam eni şi-i re ­
p ezi ?...“ Şi v o r b e le d o je n ito a r e ale
colectiviştilor : „Ţi-ai ridicat nasul sus
frate. M ai fă şi ce sp u n e m noi, că nu-
ti v re m răul. C u m m u n c e şti acu m n-o
să iasă bine...“
tocm ai d e s p re stilul lui d e m u n c ă îl
trezi parcă la realitate.
...Ion C o t a n . însă, nici pînă a tu m
n-a înţeles de ce n-au mai vrut oa­
m en ii să-l m ai a le a g ă p re şe d in ta . Şi
nu în 'a le g e p e n tru că şi azi, la fel
ca d upă Scurt tim p de la alegerea sa,
îşi p u n e m ai presus „eul“ Său, aşa
cum a făcut atunci clnd oamenii au
vrut să-l aju te în m uncă, să-l facă
să înţeleagă că începuse să m eargă
pe un drum greşit. )
In prim ele săptăm ini s-a străduit
să facă treabă bună. Se consulta cu
oam enii, asculta sfaturile lor. De la
o vrem e însă, a crezut că din m o­
ment ce e preşedinte poate hotărî de
unul singur ce şi cum trebuie făcut.
I n c re z în d u -s e , i s e p ă r e a că c e i ca-
re-i dau un sfat sau fac o propunere
îl s o c o t e s a p e e l un n e ş t i u t o r , eă nu
urm ăresc decît să-l ştirbească auto­
ritatea; A şa întîmplat «î <eînd a
N A JLO .
a tü c M fa c c o m e r c ia le
&OOOOOOOOO
S Lucrătorii comerţului nostru socialist au sarcina să pună la 'dispoziţia^
oamenilor muncii mărfurile solicitate, prezentate în cele mai hune condiţii0
q de igienă, sub un aspect atrăgător. A tît prin prezentarea măriurilor cît f i ş
O prin comportare, lucrătorii din comerţ sînt chemaţi să contribuie la cultiva-O
Orea gustului pentru frumos a masei de oameni ar muncii fi să le satisfacă $
^cerinţele de consum.
O Raidul întreprins de redacţia ziaittlui nostru in ornful Brad cu sprijinul (ş>
%corespondenţilor voluntari Ion Răceanu fi Ion Pirva. din cadrul subredacţiei ^
O voluntare din acest oraf, urmăreşte felul tn care oamenii muncii din locali- 0
o tale sînt deserviţiîn magazinele alimentare din localitate.
VL <xx>oooooo
tn magazinul cu autoservire
La parterul noilor blocuri din
oraşul Brad a fost dat In folosinţă
un frum os com plex comercial. M a­
gazinul cu autoservire ce funcţio­
nează aici Incintă privirile cum pă­
te îm bie să intri în m agazin. Aici
m ărfurile sînt prezentate estetic, în
condiţii igentee. La raionul de m e­
zeluri deservirea se face operativ.
In m od civilizat. R esponsabilul m a­
gazinului, tov. A vram Circu, urm ă­
reşte atent felul în «are vînzălorii
îşi fa« datoria faţă de cum părători.
Omul de la tejgh ea
C etăţenii care au fost serviţi tn
m a g a z in e d e to v a ră şi Ca A c h im Flo-
rica, Elena D răgan, Cizela Virtules-
cu, Ileana Luca şi alţi v in ză to ri c o n ­
ştiincioşi, părăsesc m agazinul m ul­
ţum iţi de felul civilizat In care au
fest servili. Ţ inuta lor corectă, h a­
latele curate, am abilitatea cu care
prezintă cum părătorilor m ărfurile
constituie un exem plu dem n de u r­
m at de către toti lucrătorii m agazi­
nelor din Brad.
Dar de dincolo de tejghea, în
unele m agazine alim entare din Brad,
m a i p o t fi a u z ite r ă s p u n s u r i ne-
cuviincioase la Întrebările cum pără
terilor şi vorbe răstite. Aşa proce
dează v în ză to are le L upea Ilean a şi
S t i n g ă M a r i a d e l a m a g a z i n u l n r . 7,
T ovarăşa Ueaila Simon, de la acelaşi
Tovarăfa Florica Adaş pe lingă faptul că răspunde necuviincios, răstit,
cumpărătorilor, nu respectă nici orarul de funcţionare al magazinului.
— Pe noi nu ne serviţi ?
— Vedeţi-vă de alte treburi! Eu trebuie să-mi fac piaţa. Peste o oră
poate mă întorc
Magazin sau... magazie?
Un c u m p ă r ă t o r : - - In magazinul ăsta nu ai loc să mişti...
G e s t i o n a r u l : — Atunci mişcă af ară !
De cum intri în m agazinele nr. 9
şi nr. 10 d e p e stra d a A v ra m Ia n cu
venit vrem ea să recolteze griul. P re­
şedintele consiliului agricol raional,
tov. Bona O ctavian. îm preună cu in­
g inerul şi vicep reşed in tele G.A.C., cu
tovarăşi din com itetul e x ecu tiv al
sfatului popular com unal şi cîtiva co­
lectivişti, i-au propus să înceapă re ­
coltatul cu două com bine oferite de
G.A.S. F ără a tine seam a de a v a n ta ­
j u l p e c a r e -1 a v e a g o s p o d ă r i a , d e i n ­ rilor primite. Pe m ăsura ce-i creştea
tenţia b u n ă a celorlalţi, lui C otan i-a
sărit „ţandăra".
— Nu-mi trebuie nici o com bină !
Ştiu cu cind trebuie să încep recol­
tatul I N -am n evoie să v in ă alţii să
conducă gospodăria. O pot face şi
sin g u r — a afirm at el, fără s ă ia în
seam ă argum entele inginerului.
Cu colectiviştii vorbea la fel de a-
rogaht, am enintindu-i şi strigînd la
ei jignindu-i. P arte din aceştia nici
nu mai dădeau pe la gospodăria. T o­
varăşii din com itetul executiv al sfa­
tului p opular com unal şi cei din bi­
roul organizaţiei de pârtid erau ne­
voiţi să m eargă după aceea în sate să
m obilizeze o am e n ii la m uncă. D a r a-
ceasta părea că prea puţin îl p re o ­
cupă pe tovarăşul Cotan. Increzîndu-
se din ce In ce m ai mult, nu vedea că
prin com portarea lui se depărta de
oameni, se înstrăina.
Ieşirile jignitoare ale preşedintelui
urm au una după alta. Sesizîndu-sa de
co m p o rtarea lui, tovarăşii din com i­
tetul raional de partid l-au chem at
din nou şi au discutat cu el, î-au a ră ­
tat eă nu-i bine ce face. Se v ed e însă
treaba că ajutorul dat n-a fost în ­
d e a ju n s d e eficient. O zi, d o u ă , C o ­
tan m uncea bine. Apoi, Iar uita tot
«> ÎI sp u seseră p a m e n h b in e 5ntw>
0RUM1H M U S M
BttátogÚáBBáBaaiWAiftfa
P rin taţile •
din Brad
b u to i m are, îţi p ă te zi h a in e le d e Ia
sacii cu făină ce sînt depozitaţi în
o 'x x w v o o o rt interiorul m agazinelor. Spaţiul m aga­
zinelor este jum ătăţii de acest d e ­
X pozit ad-hoc creat de gestionari. în ­
trebat de ce nu ţine butoiul în p iv ­
niţă, tov. V ictor Todici răspunde
eă „doar n-o să coboare pentru fie­
care litru de vin în pivniţă". Dar
dacă şi-ar aduce în prăvălie citeva
dam igene doar, atît cit ştie că se
vinde într-o zl ce s-ar întîm pla?
T rebuie doar putină bunăvoinţă şi
m al m ult respect fată de cum pără­
tor, fată de om ul m uncii. A ceeaşi
? î n f ă ţ i ş a r e a r e şi m a g a z i n u l n r. 10
condus de tov. Elena Vişa, care sea­
m ănă m al degrabă cu u n mic depo­
zit decît cu o unitate com ercială
de deservire.
AIu servim !
$ Acum preluăm marfit
<xx>oo<x>ooOo In condica de sugestii şi recla­
maţii a m agazinului nr. 9 este con­
sem nat un fapt. R esponsabilul Todici
V ictor a refuzat să servească cum ­
O ricine intră în m agazin are nu- părătorii deoarece prim ea marfă. A-
rn.ai c u v i n t e d e l a u d ă l a a d r e s a l u ­ ceasta în orele cit m agazinul tre­
crătorilor de aici. P en tru d eserv irea b u ia să fie deschis şi să p u n ă la
, atentă, prom ptă şi politicoasă se dispoziţia cum părătorilor produsele
evidenţiază in mod deosebit tovară­ solicitate. Cazul nu este izolat. A se­
şa Ileana, Luca. m en e a fapte se rep etă şi la alte m a­
gazine. Credem că tovarăşii din con­
F aptul că oam enii m uncii vin cu ducerea cooperativei „Brădeana“ tre­
preferinţă să-şi facă cum părăturile buie să reglem enteze o dată p en
la acest m agazin este dovedit şi prin tru totdeauna această chestiune. A-
depăşirea cu regularitate a planu­ provizionnrea să se facă în afara o-
lui de vinzări. In cursul lunii ia­ rarului de funcţionare a m agazinelor.
nuarie planul a fost depăşit cu
93.000 lei iar p în ă la 22 feb ru arie încercaţi la alt magazin
planul pe această lună a fost d e­
p ă ş it c u 20.000 tei. Cum părătorul care intră în m a­
gazinul alim entar nr. 7 răm îne n e ­
plăcut suprins atunci cînd află că
aici nu g ăseşte u n td ele m n d ecît gata
îm buteliat în sticle de 1 litru. Poate
are nevoie de mai puţin, ce să fa­
că ? Tot aici dacă cere unt sau
m agazin, a d au g ă Ia p u rta re a n e c u ­ brînză telem ea prim eşte acelaş răs
viincioasă şl deservirea preferenţia­ p u n s : „în cercaţi la alt m a g a z in “. Si
lă, „pe sp rin cean ă", fără să re s­ în tr-a d ev ă r. la m a g a zin e le nr. 9 şi
pecte ordinea sosirii cum părători­ nr. 10 d e p e s tr a d a A v ra m Ia n c u
lor la tejghea. La fel procedează şi aceste produse s ’ găsesc. înseam nă
g e s t io n a r u l m a g a z in u lu i n r . 9, c e e a că re sp o n sab ilu l m ag azin u lu i un a-
ce face ca oam enii m uncii să se cordă suficientă atenţie aprovizionă­
declare nem ulţum iţi de felul în care rii ritm ice cu toate sortim entele ce­
se face deservirea. Continuînd să rule de cumpărători.
aibă această atitudine, tov. V ictor
Todici îşi va îndepărta cum părătorii C o n e lu z ’i
de m agazinul său. O are realizarea
p lan u lu i p e 1962 în p ro p o rţie de Pentru ca deservirea oam enilor
94,2 la su tă nu-1 face să m ed iteze m uncii în m agazinele alim entare din
la felul cum deserveşte dînsul pe oraşul Brad să ce ridice la nivelul
cerin ţe lo r actu ale e ste n e c e sa r ca
Cum părători ? La condiţiile necores­
punzătoare de deservire din acest
m ag azin se ad au g ă şi folosirea ne-
ju stă a spaţiului Comercial.
to v a ră ş ii clin c o n d u c e r e a c o o p e r a ti ­
vei „ B ră d e a n a “ să a c o rd e şi m ai m u l­
tă a te n ţie a n alizelo r ce se lac în
acest scop. Totodată m unca de e d u ­
care ’ a v în zăto rilo r treb u ie să fie
îm bunătăţită prin organizarea unor
schim buri de experienţă între vîn-
zâtori, consfătuiri cu cum părătorii,,
tin erea u n o r co n ferin ţe ed u cativ e in
cadrul şedinţelor de sindicat în care
să se scoată în evidentă etica nouă
a lu c r ă to r u lu i clin c o m e r ţu l so cialist,
precum şi alte m anifestări cultural-
ed u cativ e m enite să stim uleze şi să
popularizeze vînzălorii cu atitudine
civilizată, atentă faţă de. oam enii
m uncii.
D e ase m e n ea , I.C.R. B rad treb u ie
să ia m ăsu ri d e a p ro v iz io n a re rit­
mică a m agazinelor, iar conduce­
rea cooperativei să u rm ărească felul
în care gestionarii se preocupă de
aprovizionarea m agazinelor cu m ăr­
furile cerute de cum părători. T re­
b u ie să fie in tro d u se la m ag azin e
. caiete în care să se noteze cerinţe­
le c u m p ă ră to rilo r şi la în to cm irea
notelor de com andă să se tină sea­
ma de aceste cerinţe.
Folosirea juslă a spaţiului com er­
cial, c u ră ţe n ia din m ag azin e şi a si­
gurarea condiţiilor optim e de depo­
zitare a m ărfurilor trebuie să consti­
tuie de asem enea o preocupare
principală a conducerii cooperati­
vei. Ţinînd seam a de aceste cerin­
— d a c ă m ai g ăseşti loc — te iz- ţe cooperativa „Brădeana" va putea
b eşti d e tot felul d e lăzi, d e un să-şi îm bunătăţească activitatea de
deservire a oam enilor muncii.
tionati. In în fu m u rarea lui însă. Ion ales, p e n tru el, trei cai de c a re să se
C o tan n-a v ru t să ia în seam ă nici folosească. U nul p e n tru c ălărie şi alţi
sfaturile instructorului de parlid, ale doi p en tru c ă ru ţă şi şaretă. T im p de
com uniştilor. De m ai m ulte ori a in­ un an de zile, n-a a v u t voie nim eni
sistat iovarăşul Rotaru, instructorul să înham e „caii p re şed in telu i“ şi nici
de partid ca preşedintele să convoace sa folosească căruţa cu care m ergea
consiliul de conducere pentru a dis­ în fiecare luni la tîrgnl din Haţag,
cuta despre unele lucruri din gospo­ indiferent dacă erau sau nu treburi
dărie, însă lot de atîtea ori ton Co­ urgente în gospodărie.
tan s-a eschivat să o facă sub di­
ferite m otive. Şi nu a v o rb a n um ai T oate acestea, şi alte neaju n su ri din
de nesocotirea unor propuneri veni­ stilul de m uncă al preşedintelui, au
te de la colectivişti sau a în d ru m ă ­ avut urinări negative asupra dezvol­
tării g o sp o d ă rie i. V in o v a ţi se fac şi
în fu m u rarea nu mai ţinea seam ă nici tovarăşii din biroul organizaţiei de
de hotărîrile consiliului de conducere bază a G A.C. care n-au analizat mai
sau de propunerile vreunui membru tem einic activitatea m em brilor de
d in c onsiliu; Ton C o ta n nu e ra d e a- pa lid cu m unci de răsp u n d ere pentru
co rd d e cît cu ceea ce s p u n e a el. In felul a-i determ ina să-şi îndeplinească aşa
acesta, şedinţele de consiliu au înce­ cum se cuvina sarcinile. O m are răs­
put să fie form ale. pundere r e v i n e şi v e c h i u l u i i n s t r u c to r
teritorial al com itetului raional de
Cind a propus, de exem plu, A lexan­ partid, A lexandru M ăgurean, care n-a
dru C ozac să se ia m ăsuri pen tru re­ ajutat în suficientă m ăsură organiza­
tribuirea şefilor de echipă conform ţia d e bază, pe m em b rii b iro u lu i să a-
sporului de producţie realizat, Ion naliz"-e activitatea consiliului de
C otan i-a retezat-o s c u r t : conducera, să ceară socoteală preşe­
dintelui p en tru c o m p o rtare a sa.
—¦ Lasă, asta nu-i treab a ta. Ştiu
eu ce trebuie făcut. Abia cînd tovarăşii din biroul co­
m itetului raional de partid au aflat
R ealitatea este că n-a făcut nimic despre atitudinea preşedintelui, luînd
şi oam enii au criticat în adunarea g e­ m ăsuri de îndrum are mai eficientă a
nerală faptul că nu s-a tinut cont da organizaţiei de bază, lucrurile au în ­
recom andările organelor superioare. ceput să m eargă pe drum ul cel bun.
La fel n-a tinut seam a nici de h o tărî­
rea consiliului ca de cum părarea de A du n area generală a colectiviştilor
anim ale să se ocupe com isia aleasă a ales în fruntea gospodăriei pe V a ­
în acest scop. N e a v în d în c re d e re în ier D um bravă, care după cum spun
oameni, supraapreciindu-şi capacita­ oam enii „ştie să se poarte cu fiecare,
tea lui, se apuca de tot felul de lu­ tînăr sau vîrstnic, şi luptă pentru
cruri m ărunte pierzînd din vedere întărirea gospodăriei". Aceasta a do­
m unca de perspectivă, conducerea în vedit-o şi în timp ce a fost vicepre­
ansamblu a gospodăriei. şedinte al G.A.C. cînd, îm p re u n ă cu
inginerul G.A.C. aşa cum a fost ca­
A şa cum e şi firesc, m uncind de zul şi cu folosirea com binelor d e la
unul singur, fără să se consulte cu G.A.S. — a tin u t seam a de p ro p u n e ­
tovarăşii din consiliu, p arte din hotâ- rile o am enilor şi a m uncit eu ră s­
rîrtla lu ate nu e ra u ju s te şi d eci nici pundere pentru dezvoltarea avuţiei
re zu lta tele n -au p u tu t fi p e m ăsu ra obşteşti.
posibilităţilor; Crezînd că dacă-i pre­
R. BUDIN
ş e d i n t e are ' d r e p t u l s ă f a c ă o r i c e , ş l- a
PAG. 3
¦ m so
In E d itu ra p o litic ă a a p ă ru t:
BAZELE ETICII MARXISTE
Volumul cuprinde o expunere morale şi combate teoriile etice
sistematică a teoriei moralei co­ burgheze contemporane.
muniste. In lucrare se acordă o
atenţie specială codului moral al Lucrarea se adresează celor
omului societăţii comuniste. To­ mai largi cercuri de cititori şi
todată, autorul face consideraţii constituie un ajutor preţios pen­
asupra dezvoltării doctrinelor tru cei care studiază problemele
eticii.
A IC» IE M d a
Tinerii — cinematograful „Victo­
ria“ ; SIMERIA: Soare şi umbră
F Q d d ifl — cinematograful „1. Pintilie“ ;
P E T R O ŞA N I: Telefonista — ci­
14 M A R T IE 1963 nematograful „Al. Sabia“ ; Lupeni
29 — cinematograful „7 Noiem­
Programul I : 5,40 C în te c e d e brie“ ; ALBA IU I.lA : Hamlet —
cinematograful „Victoria" ; Portul
m u n c ă ; 6,07 M u zică u ş o a ră in te r­ fără apă — cinematograful „23
August“ ; SEBES: Partea ta de
p r e t a t ă la a c o r d e o n şi c h i t a r ă ; vină — cinematograful .,Progre­
sul“ ; Primăvara fetelor — cine­
6,20 E m isiu n ea p e n tru s a t e ; 6,30 matograful „M. Sadoveaisu“ ; O-
C în tece din folclorul nou şi jocuri R Ă STIE : Cînd copacii erau mari
p o p u la r e ro m în e ş ti ; 7,10 M u zică — cinematograful „V. Roaită“ ;
de e s t r a d ă ; 7,30 Sfatul m edicului: Fii atentă bunicuţo! — cinemato­
A b u z u l d e v ita m in a B 12; 8,08 graful „Flacăra" ; H A ţE G : Acord
M elo d ii p o p u la re ro m în e şti ; 9,00 final — cinematograful „Popular“ ;
V re a u să ştiu i 9,25 M uzică u şo a ­ BRAD : Mongolii — cinematogra­
ră ; 12,00 M u zică p o p u la ră ro m t- ful „St. roşie“ ; LONEA : Meşter
la toate — cinematograful „Mine­
n ească şi a m inorităţilor n a ţio n a ­ rul“ ; T E IU S : Un om trece prin
le ; 12,35 M u zică in stru m e n ta lă ; zid — cinematograful „V. Roai­
tă“ ; Z LA T N A : Umbre alba —
14.00 C o n c e rt d e m uzică p o p u la ră cinematograful „Muncitorul" ; 1-
r o m î n e a s c ă ; 14,30 A lb u m d e m elo ­ L I A : Vals pentru un milion —
cinematograful „Gh. Doja“ ; A -
dii — în program muzică u ş o a r ă ;
POLDUL DE S U S : Şampanie fi
15.00 D in fo lclo ru l p o p o a r e l o r ; melodii — cinematograful „23
16,15 V o rb e ş te Moscova,- 17,10 F o r­ August“.
m aţii artistice d e la s a t e ; 17,30
S electiu n i din o p e r a t e i 18,15 Din Ohd e ţin
cele mal frum oase melodii popu­
la re s o v i e t i c e ; 18,40 M u zică uşoa- m eteorologie
r ' d e A u rel G iro v e a n u ; 19,15 P ro ­
gram muzica] pen tru fruntaşi în PENTRU 24 ORE
producţie din industrie 22,55 M u ­
zică de dans. Vreme schimbătoare cu ce­
rul mai mult noros. Vor cădea
P ro g ra m u l I I : 12,45 Solişti ro- ploi locale sub formă de ploa­
m în i d e m uzică u şo a ră ; 13,25 M u ­ ie, iar în regiunea de munte
zică populară din tari socialiste ; sub formă de lapoviţă. Tempe­
15,30 M u zică din o p e r e t e ; 16,10 ratura va fi cuprinsă ziua în­
Sînt pionier — em isiune de cîn­ tre 9 şi 12 grade, iar noaptea
t e c e ; 16,30 In te rp re ţi de m u zică între 0 şi 5 grade. Vîntul va
p o p u lară ro m în e a s c ă ; 18,45 M u zi­ sufla potrivit cu intensificări
că populară rom înească in terp re­ din sectorul vest.
tată d e D an M oisescn ; 19,50 M u ­
zică d e d a n s ; 20,30 N o ap te bună PENTRU URM ĂTOARELE
copii : „T urtită“ — basm popu­
lar r u s 20.40 C întă orchestra de 3 ZILE
muzică populară „M ioriţa“ din Bra­
şov ; 21,15 M uzică de d a n s i 21,45
Părinţi şi c o p i i ; 22,00 C o n c ert de
m uzică u ş o a r ă ; 23,10 o p era „O
noapte furtunoasă“.
BULETINE DE STIRf SI R A D IO ­
JU R N A L E ; 5,00; 6,00; 7.00; !1,00;
13,00; 17,00; 22,30; 23,50 (p ro g ra­
mul I); 12,00; 14,00; 16,00; 18,00;
21,00; 23,00 ( p r o g r a m u l II).
em a
1-1 M A R T I E 1963 Vreme nestabilă favorabilă
ploilor locale şi cu tempera­
DEVA : Camelia — cinemato­ tura în uşoară scădere.
grafut „Patria“ : HUNEDOARA :
i»- r r » . -«
ţ^
Comitetul executiv al Sfatului popular {
ai regiunii Hunedoara <>
organizează un CONCURS
pentru ocuparea următoarelor posturi:
— secretari ai comitetelor executive ale sfaturilor popu­
lare ale comunelor:
— Şard şi Valea Dosului, din raionul Alba;
— Sinpetru din raionul Haţeg;
— Cărmăzineşti şi Furcşoara din raionul Ilia ;
— Bulzeştl şi Luncoiul de Jos, din raionul Brad;
— Aninoasa, din oraşul regional Petroşani.
La concursul pentru ocupa rea postului de secretar al co-
miletului executiv al sfatului po pular comunal, pot să se înscrie
cei ce au studii medii sau echi valenţe cu acestea şi un stagiu
de cel puţin 5 ani în muncă la sfaturile populare, în învăţă-
mint sau în alt domeniu al ad ministraţiei de stat.
De asemenea, pot să se în scrie cei ce au 7 clase elemen-
tare şi un stagiu de cel puţin 10 ani în muncă la sfaturile
populare sau în alt domeniu al administraţiei de stat.
Cererile de înscriere la co ncurs se vor depune la Comi-
tetul executiv al Sfatului popu lar regional Hunedoara (în
Deva), pînă la data de 22 mar tie 1963, fiind însoţite de urmă-
toarele acte:
— copie de pe actul de na ştere;
— actul de studii în origi nai sau în copie legalizată;
— dovadă asupra stagiului în muncă în administraţia
de sta t;
— ceitificat de sănătate eliberat de circumscripţia sani-
tară sau policlinica de care ap aiţlne candidatul;
— dovada situaţiei militare eliberată de comisariatul mlll-
tar (pentru bărbaţi);
— autobiografic.
Concursul va avea loc la Co mitetul executiv al Sfatului
popular al regiunii Hunedoara, cu sediul în Deva — str. Dr.
Petru Groza nr. 22, în ziua de 27 martie 1963, orele 9.
Concursul va consta dintf-o probă scrisă şi una orală asu-
pra cunoştinţelor în domeniul construcţiei şi administraţiei
de stat.
Tematica problemelor con cursului se poate consulta la
Comitetul executiv al Sfatului popular regional (secţiunea se-
cretariat-administrativ), precum şi la comitetele executive ale
sfaturilor populare raionale, or ăşeneşti şi comunale.
ÎNTREPRINDEREA DE EXPLORĂRI
MINIERE HUNEDOARA
cu sediul în D eva sîr. Minerului nr. 2
organizează in ziua de 16 aprilie 1963,
orele 9, la sediul unităţii
CONCURS
pentru ocuparea u rm ăto arelo r posturi v a c a n te :
— un post de maistru min er la secţia Brad ;
— un post de maistru principal foraj la secţia Poiana
Ruscă;
— un post de maistru principal miner Ia secţia Certej ;
— un post de maistru principal electro-mecanic secţia Po-
j iana Ruscă.
Cererile de înscriere la concurs se depun la sediul unităţii
cu zece zile înainte de data concursului, cu care ocazie se dau
şi relaţiile necesare în privinţa actelor ce trebuie depuse.