Page 46 - 1963-03

DRUMUL SOCIALISMULUI
U L T IM E L E ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIM ELE ŞTIRI * U L T IM E L E ŞTIRI' * U I-T IM E L E _Ş T m i ^
ItlÉ I
J&m
C on ierin fa
Com isiei Naţiunilor Unife
pentru drepturile omului
G E N E V A 12 ( A g e rp re s ).
L a . 11 m a r t i e la G e n e v a s - a u d e s ­
chis lucrările conferinţei Comisiei
N a ţiu n ilo r U n ite p e n tru d re p tu rile o-
m ului care va discuta m ijloacele de
a se pune capăt discrim inării rasia­
le', ‘ r e l i g i o a s e ş i p o l i t i c e .
In prim a zi a conferinţei, p artici­
panţii au început să dezbată proiectul
unei declaraţii asupra lichidării dis­
crim inării rasiale. Proiectul caracte­
rizează teoriile superiorităţii de rasă
drept „false din punct de vedare ştiin­
ţific, c o n d a m n a b ile din pun ct de Ve­
dere moral, injuste- din punct de v e ­
d e re social şi p ro fu n d d ă u n ă to a r e “.
Manitestări consacrate
înwlinirii a SO de ani
de ia moartea lui
Karl Marx
P A R I S 12 ( C o r e s p o n d e n t u l A g e r ­
pres transmite):
Cu prileju l îm plinirii a 80 de ani
d e la m o artea lui K arl M arx,, cen tru l
francez de studii şi cercetări m arxiste
d in F ra n ţa o rg a n iz e a z ă în tr e 13 şi 20
m artie seri de discuţii in saia M u­
tualité, pe tem a: „M arxism ul şi cla­
sele sociale în Franţa".
Cu acelaşi priiej, comisia d? isto­
r i e a P.C. F r a n c e z o r g a n i z e a z ă ia 16
şi 17 m a r t i e la C a s a M e t a i u r g i ş t i l o r
din Paris o expoziţie a cărţii m ar­
x i s t e . V o r fi p r e z e n t a t e n o i e d i ţ i i a l e înapoierea lui Chombe în Congo
celor mai cunoscute opere ale lui
K arl M a rx , p re c u m şi d iv e rs e lu cră ri
a l e u n o r g i n d i t o r i m a r x i ş t i . V o r fi e x ­
puse, de asem enea, medalii istorica,
tim b re cu p o rtre te le lui M arx şi E n­
g e ls . A c e e a ş i e x p o z i ţ i e v a fi p r e z e n ­
ta tă a p o i îri C a r tie ru l L alin şi In d i­
ferite centre provinciale.
Directorul ziarului
în libertate
A T E N A 12 ( A g e r p r e s ) .
Sub influenţa protestelor opiniei
publice din G recia şi din Întreaga
lume, Tribunalul penal din A tena a
o p r i t l a 11 m a r t i e , p r o c e s u l i n t e n t a t
lu i P. P a ra sk e v o p u lo s , d irec to ru l zia­
rului „A vghi“, dat în judecată de­
oarece ziarul a publicat hotărîrile ce­
lei de a 4-a P le n a re a C.C. al P.C.
din Grecia. Tribunalul a găsit neîn­
te m e ia te acu zaţiile a d u se lui P a r a s ­ d in 1962 cu p riv ire la „m ăsu rile de
kevopulos. Directorul ziarului „A v­
ghi“ a fost pus in libertate. Astfel,
Încă un proces înscenat de Asfalia
(poliţia politică) a eşuat.
L a 11 m a r t i e a a v u t i n s ă l o c u n ol r i r i i z i a r u l u i „ A v g h i " .
Retragerea navelor franceze din apele
teritoriale ale Braziliei
R IO DE JA N E 1 R O 12 (A g e rp re s ).
Potrivit agenţiilor de presă, nava
m ilitară şi n a v ele da pescu it fran c e ­
ze im plicate in aşa-num ita „criză a
langustelor" s-au retras din apele te­
ritoriale ale Braziliei.
D upă cum se ştie, încă de la sitr-
situl lunii trecute intre Franţa şi B ra­
zilia a izbucnit o criză diplom atică,
cind la declaraţia g u v ern u lu i brazi­
lian că va aresta pe pescarii francezi
de languste, dacă vor continua să
pescuiască in apele teritoriale a l3
Braziliei, guv ern ul francez a trimis o
navă militară „pentru a proteja" na­
vele pescăreşti franceze. Guvernul
brazilian a calificat prezenţa navei
m ilita re fra n c e z e la 100 de m ile d is­
Pe zi ce trece se adânceşte mizeria maselor largi din Coreea de sud. Costul produselor ali­
mentare a sporit cu circa 20 la sută de la începutul anului .1963, iar 60—75 ia sută din popu­
laţia ţării şomează. Circa 60 la sută dintre ţărani t.răresc in cea mai neagră mizerie. Sinucide­
rile se ţin lanţ. Sute de mii de tineri şi tinere sînt in afara'şcolilor. Ei încearcă să-şi ci’ştige
existenţa văcsuind ghete, vînzînd ziare sau tutun etc.
I n f o t o : Cerşetori orbi.
R e d a c ţ i a şi a d m i n i s t r a i ! » z ia r u lu i ;Str. 6 .Marti« nr. 9. T e l e l o n j 188, 189, 75, ?74. Tax a p lătită In n u m e r a r t ţ n f o r m a p r o b ă r i i D irecjiei G e n e r a l e P . f . T . R . nr. 263.328 din 8 n o i e m b r i e 1949. — T i p a r u l : î n t r e p r i n d e r e a P o l i g r a f i c ă „ t M ai* — D e v a .
încheierea Consfătuirii lucrătorilor
din agricultura R.S.F.S.R.
M O S C O V A 12 (A g e rp re s ): —
La 12 m a rtie s-a încheiat*. C o n ­
sfătuirea lucrătorilor din .agricultura;
R.S.F.S.R., c a re şi-a d e sfăşu rat, lucră-;
rile la K rem lin, tim p de d o u ă zile.
La consfătuire auV luafhpapte -.'şefii:
direcţiilor de , producţie eollloznice si
sovhoznice — organe- noi."care eon-
Întrevederea copreşedinţilor Comitetului celor 18 state
G E N E V A 12 ( A g e rp re s ). —
L a 12 m a r t i e a a v u t l o c l a G e n e v a
o întrevedere între cei doi copre­
şedinţi ai C o m ite tu lu i celor 18 sta te
şiin d on ezia Filipinele s e pronunţă îm pofriva planului
de creare a Federaţiei M alayeze
M A N IL A 12 (A g erp res). —
La 12 m a r tie au î n c e p u t ta M a ­
nila convorbirile în tre m in istru l, afa­
cerilor externe al A ustraliei, G. Har­
wich, p r e ş e d in te le filip in ez D. M a c a-
pagal şi m in istru l de e x te rn e al In ­
doneziei, Subandrio. In cadrul aces­
tor c o n v o rb iri v o r fi d e z b ă tu te o s e ­
rie de problem e legate de actuala
situaţie din A sia de sud-est şi în
special de planul de creare a Fede­
raţiei M alayeze, care după cum se
Ştie, a p ro v o c at o în c o rd a re a re la ­
ţiilor îu tre statele din această re­
giune.
După cum s-a mai anuntat, atît
Indonezia cit şi Filipinele sini îm po­
triva planului englez de creare a Fe- F ed eraţie M alayeză.
încurajează pe secesionişti
E L IS A B E T H VILLE 12 ( A g e r p r e s ) .
La 12. m a rtie a so sit la E lisa b e th -
ville M oise Chom be. Sosirea fostului
„ p reşe d in te“ al K atangăi, a prilejuit
„Avghi“ a fost pus
doilea proces intentat ziarului „A v­
g h i" p e n tru că in s e p te m b r ie 1962
a publicat un articol consacrat lup­
tei de elib erare a poporului grec îm ­
potriva ocupanţilor hitlprişti, precum
si a n iv e rsă rii c reă rii F ro n tu lu i n a ­
ţional d e e lib e ra re din Grec'ia.
Fostul director tehnic al ziarului,
Krikis, a ' [ost c o n d a m n a t la trei luni
şi ju m ătate închisoare în baza legii
securitate".
C unoscuţi fruntaşi ai viaţii sociale
şi politice, care au lu at c u v in tu l la
proces ca m artori ai apărării, au pro­
testat cu vehem enţă îm potriva urm ă­
tanţă de coastele braziliene drept un
act de ostilitate.
Un purtător de cuvânt; al M iniste­
rului A facerilor E xterne al Braziliei,
într-o d e clara ţia fă cu tă in u rm a re-
tragerii- n a v e l o r fra n c e z e d in a p e ’o
teritoriale ale Braziliei, arată că „gu­
vernul brazilian îşi exprim ă satisfac­
ţia în le g ă iu ră cu fa p tu l că F ra n ţa
a r e t r a s n a v a m i l i t a r ă şi n a v e l e ele le stu d iu lu i, ,,U. S. N e w s a n d W o r ld
p e s c u it clin a p r o p ie r e a coas-ţelor B ra ­
ziliei“. Purtătorul de cuvint m enţio­
nează că acest lucru d enotă că Franţa
doreşte în sfîrşit să discute proble­
ma pescuitului de languste „fără a
recurge" la p re siu n i cu a ju to ru l n a ­
velor militare".
dua direct agricultura, secretarii co­
m itetelor de partid de pe lingă aces­
te direcţii, oam eni; de ştiinţă, colhoz-
nici-inovatori.
La şed in ţa,d e Închidere a luat cu-
v în tu l N. . S. H ru şcio v , p re şe d in te le
C o n s iliu lu i.d e M in iştri al U.R.S.S.
p e n t r u d e z a r m a r e — S. K. Ţ a r a p k in ,
rep rezen tan tu l U.R.S.S. în com itet şi
Ch. Stellc, rep rezen tan tu l S.U.A.
deraţiei. M alayeze, su sţin u t cu m ultă
tărie d e c ătre p rim u l m in istru rna-
tayez, A bdul Rabman.
* liul a ales pe G rig o re G eam ăn u ea
K U A L A L U M P U R 12 ( A g e r p r e s ) . —
L a 11 m a r t i e a l u a t f i i n ţ ă la K u a l n
Lumpur partidul A cţiunea Unită îm ­
potriva planului de creare a F ede­
raţiei M alayeza. In co m ponenţa lui
au in tra t trei p a rtid e d e opoziţie. In
declaraţia dată publicităţii în aceeaşi
zi, lid e rii c elo r trei p a r tid e a u c eru t
organizarea unui referendum în te­
ritoriile aflate sub dom inaţia colo­
nialistă britanică din nordul insu! “i
Rom eo, pentru a consulta astfel
populaţia băştinaşă în legătură cu
planul do a le încadra in viitoarea
noi -manifestări ale elem entelor sece­
sioniste. După cum anunţă corespon­
den tu l a g en ţiei A sso ciated Press, la
aeroportul K ipushi, situat la 30 km.
de Elisabethville, C hom be a fost în ­
tâmpinat de m em brii guvernului ka-
tanghez şi num eroşi secesionişti care
c u rta u steaguri k a tan g h eze şi p o r­
tretele lui Chombe. A celaş corespon­
d ent relatează- că steagul guvernului
canlral congelez a fost arborat nu­
m ai pc clădirea .poştei. Pentru a în ­
curaja şi mai m ult acţiunile sece-
sioniştilor Îm potriva guvernului cen­
tral, C hom be s-a oprit în faţa poştei
din Elisabethville unde a rostit o
scurtă cuvântare plină de cuvinte în­
curajatoare pentru elem entele dâre
aşteaptă m om entul potrivit să-şi reia
acţiunile îm potriva guvernului cen­
tral.
„0 alianţă care face puţine progres®“
N E W Y O R K 12 (A g e rp re s ).
Sub titlul „O alianţă care face pu­
ţine p ro g rese “, revista am ericană „U. aveau". Investitorii p articulari din
S. N e w s a n d W o r l d R e p o r t “ p u b lic ă
un studiu întreprins de un grup de
oam eni de afaceri din S.U.A. asupra
rezultatelor faim osului program a-
m erieah de „aju to ra re “ a ţărilor din
Am erica Latină, „A lianţa pentru p ro ­
g r e s “.
In m om entul de faţă se întreprinde
reexam inarea unuia din proiectele fa­
vorite ale g u vernului S.U.A. — scrie
re v ista în in tro d u c e re a la a c e s t . stu ­
diu. „M otivul?: îm potm olirea acestu­
ia“. Ce a determ inat eşecul acestui
p ro g ram ? Ce e ste rău in ei? se în ­
treabă revista m enţionată, întrebare
la c are tot ea dă ră sp u n su l „ to tu l“.
In continuare, analizînd concluzii­
Report“ constată că banii contribua­
bililor am ericani nu au reuşit decât
în mică m ăsură s ă . oprească prăbu­
şirea m onedelor naţionale ale ţări­
lor latino-am ericane. Investitorii din
Nr. 2554
.............................a n —
Alegerea unui reprezentant romtn
în organele O.l.M.
G E N E V A 12. — T r i m i s u l s p e c i a l
A g erp res, C. B enga, tran sm ite i
La G eneva au continuat lucrările
Consiliului de adm inistraţie al O rga­
nizaţiei In tern atio n ale a M uncii, la
c a r e p a r tic ip ă şi o d e le g a ţ i e a R.P.
Romîne, una din cele zece ţări alese
în Consiliul d e adm inistraţie al O.l.M.
Luînd cuvintul în legătură cu p ro ­
punerile de m odificare a raportului
C onferinţei G en erale a O.l.M., şeful
delegaţiei rom îne, G rigore Geam ă-
nu a arătat că acestea sînt inaccep­
tabile, întrucît com plică procedura
de discu tare şi prezen tare a proiec­
telor de rezoluţie, ducînd la în g ră­
direa dreptului de iniţiativă, Încâl­
cind astfel prevederile Constituţiei
O.l.M.
T rec în d u -s e apoi la a le g ere a d ife­
ritelor organe de conducere, Consi­
preşedinte al Comisiei pentru indus­
Greva celor 200-000 de mineri
francezi continuă
P A R IS 12 (A g e rp re s ).
L upta g re v is tă a celo r p e ste 200.000
de m in e ri fran c e zi c o n tin u ă cu a-
c e e a ş i i n te n s ita te . De.şi g re v a a in ­
tra t în a 11-a zi, s c rie a g e n ţia F ra n c e
Presse, nu se în trev ed e nici o posi­
bilitate de rezolvare a coniliclului.
Com itelui Central de grevă din ba­
zinul Lorena a cerut autorităţilor lo­
cale din departam entul M oselle să
adopte o poziţie fermă Îm potriva or­
d in u lu i de re c h iziţio n a re şi să ceară
convocarea parlam entului. In semn
dc solidaritate cu greviştii, deputaţii
comunişti, socialişti din parlam ent,
p recu m şi ai a lto r g ru p ă ri d e m o c rati­
ce au adresat în cursul zilei de luni
un docum ent primului m inistru Geor-
ges Ponipidou prin care cer să fie
convocat parlam entul. M anifestaţiile
de solidaritate cu m inerii iau am ploa­
re. Inginerii şi m edicii din bazinul
Lorena au hotărît să depună în fie­
c are zi cîte 30.000 d e franci în ion-
dul dc a ju to ra re al m inerilor g re ­
vişti. C om itetul naţional de acţiune
al m uncitorilor catolici şi-a proclam ai
solidaritatea sa cu minerii în grevă
aceste ţări şi-au trimis banii în străi­
nătate „încercând să salveze ceea ce
S.U.A. la rînclul lor a u scos din A m e­
rica Latină mai mult capital decît
capitalul nou pe care l-au învestit
recent în aceste ţări.
R e zu ltatu l a fost că in c iu d a ,,a-
ju to ru lu i" situaţia acestor ţări s-a
agravat si mai mult iar m asele con­
tinuă să să zbată în cea m ai n ea­
gră sărăcie. Revista recunoaşte că
instabilitatea politică din aceste ţări
s-a mărit, iar situaţia socială caiac- .
terizată printr-o extrem ă inechitate
c r e e a z ă ,,a m e n i n ţ a r e a u n o r r e v o l u ţ i i “.
„Sînlem în m arele pericol — a d e­
clarat Peter G race, m em bru al gru-
pului care întreprins studiul —
de a suferi o gravă înfrîngere în ce
priveşte interesele noastre strategice
în această em isferă“.
Făcând aceste constatări, autorii
stu d iu lu i p ro p u n să se ia o se rie de
m ăsuri pentru a proteja capitalul a-
m e r ic a n c e u r m e a z ă a fi in v e s tit îm ­
potriva „N aţionalizărilor posibile, ris­
cului războiului sau insurecţiilor, pre­
cum şi să d ea g aran ţii asu p ra re a ­
lizării beneficiilor“. De asem enea, se
m ai recom andă scutirea de impozite
pentru investitorii nord-am ericani.
Este clar că toate m ăsurile propuse
sint îndreptate îm potriva beneficia­
rilor“ din Am erica Latină urm ărind
n u m ai o cât m ai deplina s u b o rd o n a re
a acestora faţă de capitalul nord-a-
m erican.
T îr q u ie ii d ific ile ,..
L O N D R A 12 ( A g e r p r e s ) .
C om entatorul agenţiei am ericane forţă satisface ambiţiile vest-germ a-
A ssociated Press, Law rence Malkin,
se ocupa într-o telegram ă din Lon­
dra de primă parte a turneului în­
treprins in Europa occidentală de
diplom atul Livingston M erchant în
calitatea sa de trim is special al p re­
şedintelui ICennedy pentru tratativele
in vederea constituirii „forţei n u ­
cleare m ultilaterale in cadrul
N.A.T.O.“. Pînă acum, scrie ziaristul
american, em isarul preşedintelui Ken-
nedy nu a reuşit să obţină a n g aja ­
m ente concrete din partea capitale­
lor vest-europene pc care ie-a vizi­
tat în ce priveşte contribuţia fa m ult
discutatele „forte“. „Pe M erchant, se neri, M erch an t sim te nevoia să-şi cîş-
spune in com entariile agenţiei A sso ­
c ia te d P re s s , îl a ş t e a p t ă ; în c ă m u lte
tirguieli dificile“. Singurul «hop“ pe
care l-a trecut diplom atul am erican
în tu rn eu l săli, co n sid eră M alkin, a
fost ia Jlonn, unde, m inistrul de răz­
boi v o n f-lassel „a fost câştigat“ de
planul W ashingtonului. A ceasta insă
num ai p e n tru că, d upă cum se
I
tria textilă, care este una din cele
mai im portante comisii industriale
ale O rganizaţiei Internaţionale a
M uncii. Este pentru prim a oară de
la in trarea ţărilor socialiste în O.l.M.
cînd reprezentantul unei ţări socia­
liste este ales preşedinte al u n ei ast­
fel de comisii.
In legătură cu raportul Biroului
Internaţional al M uncii privind în ­
cetarea efectuării de anchete în do­
m eniul libertăţii sindicale, a luat cu-
vîntul in num ele delegaţiei roroine
. Iov. C onstantin Flitan.
In ş e d in ţe le in cad ru l c ă ro ra a fost
discutat raportul comisiei bugetare
şi ad m in istrativ e, d e le g a tu l rom in,
Tudor Valeriu a arătat că se Impu­
ne stabilirea bugetului şi reevalua­
rea periodică a cheltuielilor organi­
zaţiei pentru a obţine o folosire mai
raţională a resurselor financiare
a n u a le care d e p ă ş e s c 16 m ilio an e de
dolari.
in a ce astă „ lu p lă care, su b lin ia z ă a-
genţia, depăşeşte indiscutabil scopul
său economic".
Faţă de indiferenţa m anifestată de
autorităţile franceze în legătură cu
satisfacerea revendicărilor lor, g re ­
viştii şi-au reafirm at h olărîrea de a
continua lupta. In bazinul Nord-Pas-
de-Calais, greva continuă să fie to ­
tală. Un fapt nou, anunţă agenţia
France Presse, a fost în reg istrat în
cursul zilei de luni cînd n u m ero ase
femei, soţii ale m inerilor, şi-au făcut
apariţia printre pichetele de grevă.
La L ens 50 de fem ei au defilat pe
stradă în sem n de solidaritate cu gre­
viştii şi au în m înat subprefectului
din localitate o scrisoare adresată lui
de Gaulle, în care p rotestează îm p o ­
triva salariilor de m izerie ale m ine­
rilor.
Pe de altă parte, anunţă agenţiile
dc p re să, la 12 m a rtie fe ro v ia rii f r a n ­
cezi a u ră sp u n s în u n a n im ita te la
chem area conducerii lor sindicale or-
ganizînd în întreaga ţară greve dc
două ore. Ţelul grevelor este de a
acorda sprijin reprezentanţilor sindi­
catului la tratativele care vor începe
Ia 14 m a r t i e c u g u v e r n u l, In l e g ă ­
tură cu revendicările feroviarilor. Fe­
roviarii revendică m ajorarea salarii­
lor, r e d u c e r e a tim p u lu i d e lu cru şi
reglem eutarea graficului de circulaţie
a trenurilor.
Scurte ştiri ®
V A R Ş O V I A . — L a 11 m a r t i e i n
sala Congreselor a Palatului Culturii
şi Ştiinţei din V arşovia a av u t loc
şedinţa festivă cu prilejul aniversă­
rii a 20 de ani de la întem eierea
Uniunii de luptă a tinerilor.
V IEN A . — C.C. al P a rtid u lu i C o ­
m unist din A ustria a dat publici­
tăţii un apel adresat populaţiei ţării
în le g ă t u r ă cu îm p lin ire a la 13 m a r ­
tie a 25 d e ani dc la o c u p are a
A ustriei de către trupele hitleriste.
C.C. al P.C. d in A u stria c ere o a m e ­
nilor m uncii din A ustria să fie uniţi
în lupta p entru in d ep en d en ţa şi n e u ­
tralitatea ţării, pentru pace şi înţe­
legere reciprocă între popoare.
VARŞOVIA. — După cum trans­
m i t e a g e n ţ i a P A P , l a I I m a r t i e la'- adm inistrativ, tehnic şi econom ic“.
V arşovia a fost sem nat un acord cu
privire la schim bul de m ărfuri intre
P o lo n ia şi F ra n ţa p e a n u l 1963.
Acordul prevede o creştere a volu­
mului schim burilor com erciale între
cele d o u ă ţări cu a p ro x im a tiv 20 la
sută, in com paraţie cu anui trecut.
N E W YORK. — La sediul O.N.U.
de la N e w Y ork s-a an u n ţa t că in
prezent se desfăşoară cu succes in­
stalarea in - Irianul de V est a adm i­
n istraţiei civile in d o n ezien e. 67 de
fu n cţio n ari şi teh n icien i in d o n ezien i
scrie în com entariu „o asem enea
n e p e n tr u o b ţ in e r e a d a r a c h e te şi
arm am ent n u clear“. Problem a se
c o m p lică însă, d u p ă cu m re ie se şi
din relatarea agenţiei Associated
Press, prin faptul că „aceste ambiţii
ale G erm aniei occidentale provoacă
nelinişte în cadrul alianţei atlanti­
ce...“, în trucît trezesc am intiri n e ­
plăcute despre agresiunile m ilitaris­
m ului germ an. „Şi in general, trebuie
recunoscut că această nelinişte este
reală“, adaugă M alkin.
Tocmai pentru că pianul de crea­
re a „forţelor nucleare m ultilaterale“
provoacă nelinişte viitorilor parte­
tige aliaţi pentru viitoarea faza a
turneului său. Sosirea, sa la Londră,
scrie com entatorul am erican, urm ă­
re şte „ p u n e re a ia p u n c t a u n e i s tr a ­
tegii am erican o -en g leze în v ed erea
marii tirguieli care începe săptăm i-
r.a a c e asta cu prileju l în c e p e rii s e ­
siunii C onsiliului nord-atl antic la
Paris".
In sprijinul d ezv o ltă rii com erţului m ondial
Lucrările Consfătuirii internaţionale de la Londra
L O N D R A 12 ( A g c i p i e s ) .
La 11 m a r t i e î n c l ă d i r e a p a r l a m e n ­
tului englez şi-a început lucrările
Consfătuirea internaţională „pentru
conferinţa în problem ele lărgirii co­
m erţului m ondial“. Scopul consfătui­
rii c a r e v a c o n t i n u a p î n ă la 15 p a r t i c i p a n ţ i i la c o n s f ă t u i r e şi a s u b l i ­
martie, este de a populariza ideea niat că dezvoltarea liberă a c o m e r ţ 1
convocării acestei conferinţe, a p ro ­ tulul m ondial este o necesitate ur*
bată în rezoluţia A dunării G enerale gentă. In legătură cu aceasta v o rb i­
O.N.U. din d ecem b rie anul trecut şl
d e a c o n trib u i la d e z v o lta re a re la ­
ţiilor c o m e rc ia le d in tre to ate ţcîrile
lumii.
La C onsfătuirea de la L ondra au
sosit reprezentanţii a 20 de state.
Un ziar brazilian despre schimburile
comerciale cu ţările socialiste
RIO DE JA N E IR O 12 (A g erp res).
Com entind dezvoltarea com erţului
d in tre B razilia şi ţă r ile so c ia liste , z ia ­
rul brazilian „Journal do Brasil“ su­
bliniază că datorită acestui com erţ
„Brazilia îşi în d ep lin eşte unul din tre
scopurile politicii sale externa atil
de strîns legat de succesul luptei sale
p e n tru p r o g r e s “. R e ferin d u -se la
schim burile com erciale dintre Brazi­
lia şi ţările socialiste, ziarul afirm ă
că „astăzi avem condiţii pentru a pre-
Semnarea unui protocol comercial
între R .P. Romînă şi Turcia
A N K A R A 12 (A g e rp re s ). —
Recent s-a sem nat la A nkara pro­
tocolul com ercial pentru stabilirea
listelor de m ărfuri rom îno-turce p en ­
tru a n u l 1963.
R.P. R o m în ă v a e x p o rta in T u rcia
m aşini unelte pentru prelucrarea m e­
talelor, m otoare, m aşini şi unelte
agricole, sodă caustică, sodă calci­
nată şi alte produse chimice, uleiuri
lubrefiante, parafină, lemn de celu­
loză, in stru m e n te m u zicale ş.a.
Şedinţa noului guvern al S iriei
PA R IS 12 (A g erp res). —
Citind postul de radio Damasc,
agenţia F ran ce P resse relatează «ă la
11 m a r t i e a a v u t l o c ş e d i n ţ a n o u l u i
g u v ern al Republicii A rabe Siria în
cadrul căreia a fost exam inată p ro­
blem a „principiilor de bază ale po­
A lţi c o m u n iş ti a re s ta ţi Tn Ira k
B A G D A D 12 ( A g e r p r e s ) . —
D upă cum relatează agenţia MEN,
la 11 m a r t i e Sn I r a k a u f o s t e x e c u ­
tate sentinţele Ia m oarte pro n u n ţate
M esa ju l P . C. F rancez a d re sa t
C o m itetu lu i C en tra l a l P . C. din I r a k
P A R IS 12 ( A g e r p r e s ) .
C onducerea Partidului Com unist
F r a n c e z a a d r e s a t Ia 11 m a r t i e C o m i ­
tetului Central al Partidului C om u­
nist din Irak un m esaj în care se
spune că oam enii muncii, toţi de­
m ocraţii din F ranţa au aflat cu În­
fiorare şl adîncă indignare despre
a sa sin a re a la B ag d ad a tre i fit c re ­
dincioşi ai poporului irakian — to-
au sosit săptăm îna trecută în Irianul
de Vest, iar alţi 200 urm ează să so ­
sească p iu a în m ijolcul acestei luni.
ALGER. — D upă cinci zile de tra­
t a t i v e m a r o c a n o a l g e r i e n e , la 11 m a r ­ kio, începind din noiem brie anul
tie a fost dat publicităţii un com u­
nicat oficial în care se subliniază că
cele două delegaţii „au căzut de
acord asupra unei largi colaborări in
dom eniul cultural, politic, juridic,
CAIRO. — La C airo a luat sfîrşit
piim a conferinţă africană pentru
căile ferate la care au participat zece
ţări. La şed in ţa de închidere conie-
rinţa a adoptat o serie de recom an­
dări. C onferinţa a discutat p ro p u n e­
rea R.A.U. cu p riv ire la c re a re a de
institute şi centre de învăţăm ânt
pentru pregătirea de cadre de fero-
¦\ !a ri.
CIUDAD DE PA N A M A . — Saplă-
m în a lu l p a n a m e z „Ei C.holo“ m e n ţio ­
nează că m em brii „Corpului păcii"
al S.U.A. care acţionează în prezent
in Panam a, sînt agenţi, ai sp io n aju ­
lui S.U.A. SaptSm îr.alul cere p o p o ru ­
lui diri P a n a m a să p ro te s te z e îm p o ­
triva prezenţei acestor .agenţi in
tara lor. '
L O N D R A . — L a 11 m a r t i e a a v u t
k c la M in isteru l A facerilo r E x te rn e
al A n g liei o c o n ferin ţă la lu cră rile « em is un m a n d a t de a re s ta re îm ­
căre ia au p a rticip a t am b a sa d o rii A n ­ p o triv a a cinci p e rs o a n e b ăn u ite a ti
gliei acreditaţi în tarile m em bre ale
P ieţii C o m u n e şi ale A sociaţiei e u ­
ropene a liberului schimb. Partici­ A rgoud, una din cape.em ile O.A.S.
Reluarea procesului de Ia Koblenz
B O N N 12 ( A g e r p r e s ) ,
La 11 m a r t i e , la K o b l s n z a l o s t
reluat procesul intentat fostului că­
lău g e stap o v ist, I-Ieuser şi co m p lici­
lor lui, c are în tim pul războiului au
săvîrşit crim e m onstruoase pe teri­
toriul Bieiorusiei sovietice, A fost
reluată audierea m artorilor pe baza
unor docum ente autentice care dove­
d e sc , că acuzaţii au săvârşit crim e
dinţjţe cele mai grave.
A ,fost citat ca m artor fostul sturm-
P u tern ice furtuni în sudul S . U . A .
N E W Y O R K 12 ( A g e r p r e s ) .
A genţiile d e p resă anunţă că in
n o a p t e a d e 11 s p r e !2 m a r l i e î n s u ­
dul S ta te lo r U nite au bântuit- fu rtu n i
puternice. Potrivit agenţiei France
Presse, regiuni întregi din statele
C o u M atu irea a fost desch isa de Ki-
chard Briginshaw, preşedintele m iş­
cării „Anglia, înainte“ (care a fost
iniţiatorul convocării consfătuirii de
la Londra).
tn cu v în tarea sa, el a salutat pe
torul s-a pron u n ţat pentru destinde­
rea încordării în relaţiile com erciale
dintre Est şi Vest.
Briginshaw a condam nat crearea
de blocuri com erciale separate ds
felul Piefei com une.
vedea schimburi com erciale pe scara
mai largă“.
„Journal do Brasil“ am inteşte că
pentru Brazilia schim bul de m ărfuri
cu ţările socialiste va însem na m ă­
rirea exportului de cafea, cacao,
bum bac, piei, blănuri, fructe, fără a
implica prejudicii com erţului cu alte
ţări. Ziarul afirm ă că „în schim bul a-
cestor m ărfuri vom primi petrol, griu,
produse siderurgice, chim ice şi m a­
şini grele“.
T u rcia va e x p o rta în R.P. R o m î n ă
bum bac, piei, tanonţi, m inereuri, peş*
te, m ăslin e, citrice ş.a.
Protocolul a fost sem nat din partea
rom înă de ing. N icolae Ilieş, director,
in M inisterul C om erţului Exterior,,
iar din partea turcă de Sabahattin
Dumer, al doilea preşedinte al D e­
partam entului Com erţului Exterior
din M inisterul Eaonom iei şi C om er­
ţului al T urciei.
liticii noului reg im “. In şedinţă s-ă
luat hotărîrea de a se trim ite două
d e le g aţii; una oficială şi alta form a­
tă din reprezentanţi ai opiniei pu­
blice, la Cairo, Alger, Bagdad şi
Sanaa tn scopul întăririi relaţiilor.
Intre cele cinci ţâri arabe.
Îm potriva celor 25 de com unişti.
G uvernatorul general al Irakului a
anunţat despre noi arestări de co­
m unişti.
varăşul Salam Adil, secretar general
al P.C. din Irak, a to v arăşilo r M u-
ham m ed H usein A bu Al-Is şi Hasait
Uvefna, m em bri ai Com itetului C en­
tral al P.C. din Irak.
C.C. F ran cez asig u ră P artidul C o­
m unist frăţesc din Irak de solidari­
tatea sa deplină. Com uniştii francezi
şi toţi dem ocraţii sînt de p a rte a e-
roilor patrioţi, se spune in m esaj.
Scurte• S c u rt
panţii la conferinţă arată ag en ţia
France Presse, au analizat situaţia
care s-a creat în urm a eşecului tra­
tativelor de la Bruxelles, privind
aderarea A ngliei la Piaţa Comună.
TOKIO. — A sociaţia de prietenie
Ja p o n ia — R om înia a org an izat ia T o ­
trecut, un curs de lim ba rom înă, p ri­
mul în Japonia, urm at de .num eroase
persoane. Cursul se va încheia la
m i j l o c u l a c e s t e i l u n i . I n c u r î n d , ur-*
m ează să se deschidă cel de-al doi­
lea curs de limba rom înă p en tru . în ­
cepători şi avansaţi.
DELHI. — Ir. 12 m a r t i e a î n c e p u t
la C alcu tta cea de-a p a tra se rie a
tratativelor dintre lud a şi P ak istan
in problem a Kaşm irului. D elegaţia
indiană la tratative este cpndusă d e
Sardar Sw aran Singh, m inistrul
T ransporturilor feroviare.
TOKIO. — U r grup de femei ja ­
poneze în frunte cu T om eo Matui,-
vicepreşedintă a Asociaţiei m am elor
din Japonia, a vizitat parlam entul
si a rem is p reşed in telu i C am erei S u ­
perioare o petiţie in care se protes-
leazâ îm potriva m ajorării creţurilor.'
Pelitia este sem nată de pesto
130.000 d e femei.
BONN. — T ribunalul din Muncheţi-
p a rticip a t la ră p ire a din M im ch e n
a fostului colonel francez, A ntoine
b a n n f u h r s r S.S., R e i n h a r d B r e d e r , fo.
şef a d ju n c t al se rv iciu lu i S.D.
Minsk. Acest asasin a condus pe
sonai executarea in masă a cetăh
n ilo r s o v ie tic i în B ie lo ru şi« , fapt d(
" v e d i t , f ă r ă p u t i n ţ ă d e t ă g a d ă , d e d<
cum ente autentice. C rim ele săvârşit
de Breder sint atît de m onstruoar
incit, după ce a depus ca m artor,
fost, la rândul său, a r e s ta t şi d e ie r
justiţiei.
Tennessee, Alabama, K entucky si
M ississippi au fost devastate. Patrii
persoane şi-au găsit m oartea, sute de
alte persoane sint raniţe, iar altele
slut date dispărute. Pagubele m ate­
riale, m enţionează agenţia, sint „foar­
te im p o rtan te“.