Page 48 - 1963-03

PAG. 2
M M A C T IV IT A T E A .
O m iA M Z A T IIt O iT II.T .W .
M obilizăm tin e rii la realizarea sarcinilor de plan
C o m ite tu l U.T.Vf. clin c a d r u l a u t o ­
bazei I.R.T.A. B rad aco rd ă o d e o se ­
bită a te n tio m o b ilizării lin e re tu lu i Ia
realizarea sarcinilor de plan. De în­ tatea ce o desfăşoară tineretul în
dată ce au fost stabilite criteriile în ­ producţie sa fie po p u larizate m eto d ele
trecerii socialiste, iutr-o şedinţă de
com itet au. fost analizate sarcinile
c e r e v i n t i n e r e l u l u i î n a c e s t a n hr>- m unca unor tineri. T oate aces­
t ă r i n d u - s e t o t o d a t ă c a l o ti t i n e r i i să t e a a u f ă c u t c a e i s ă a c o r d e o leşi la 3 martie. In cadrul sesiu­ fost ales tov. Blaga Periclc. In
fie m o b il i z a ţ i d e a p a r t i c i p a la î n t r e ­ a t e n ţ i e s p o r i t ă s a r c i n i l o r d a p r o d u c ­ nii a fost constituit comitetul e- această sesiune au lost constitui­
cerea socialistă. In acelaşi timp, co ­
m itetul U.T.M. in co lab o rare cu co­
m itatul sindicatului a luat m ăsuri de
a a j u t a t i n e r i i m u n c i t o r i d e a -şi r i ­ C o n s t a n t i n I s t u d o r , G h e r a s i m C o d r p a - lar orăşenesc a fost ales tov. vederi sociale, gospodărie comu­
d ic a n i v e l u l l o r p r o f e s i o n a l , p e n l r u n u a u î n r e g i s t r a t în' l u n i l e i a n u a r i e Casian Faur. De asemenea, au nală şi drumuri. In încheiere a
a f a c e f a tă eu s u c c e s s a r c i n i l o r c r e s - şi f e b r u a r i e d e p ă ş i r i d e p l a n î n t r e 15 fost constituite 3 comisii perma­ fost prezentat un plan de măsuri
c i n d e c e le r e v i n . A s tf e l, t in e r i i m e ­ şi 50 la s u t ă . I.n a t e l i e r u l d e r e p a ­ nente. In încheierea sesiunii, tov. al comitetului executiv pe anul
c a n i c i a u to , c o n d u c ă t o r i i a u t o a n f o s t ra ţii s - a u e v i d e n ţ i a t î n m o d d e o s e b i t loan Slobodaş, vicepreşedinte al 1963. In planul de măsuri se
î n d r u m a ţ i s ă s e î n s c r i e la c e r c u r i l e Iov. l o a n C i u g n a r u , N i r o l a e H ă r ă - comitetului executiv, a prezentat prevăd o serie de acţiuni ce vor
p e p r o f e s i i. P e s t e 120 d e u t e m i ş t i g u ş, C d i e o r g h a S t o i c a şi m u lţ i a lţii un plan de măsuri menit să asi­ fi întreprinse pentru înfrumuse­
f r e c v e n t e a z ă a c e s t a c u r s u r i d e r i d i ­ c a r e , a l ă t u r i d e c e i l a l ţi m e s e r i a ş i , gure desfăşurarea în bune con- ţarea comunei, pentru depistări
c a r e a c a lif ic ă r ii, c e e a c e f a c e ca ei ş i- a u a d u s c o n t r i b u ţ i a la î m b u n ă t ă ţ i ­ diţiuni a campaniei agricole de de terenuri ce vor fi redate agri­
s ă a c u m u l e z e n o i c u n o ş t i n ţ e î n m e s e ­ r e a c a l i t ă ţ i i r e p a r a ţ i i l o r şi c r e ş t e r i i primăvară.
ria pe care o practică. A şa se face
că p articip area lor la în tre ce re a so ­
cialistă este activă, atacind cu suc-
ses obiective de seam ă cum sint:
d e p ă ş ire a p lan u lu i pe m aş in ă ia tone
k ilo m e tri cu 2 la s i t a , m ă rire a p ro ­
ductivităţii m uncii la reparaţii cu 3
la su tă, îm b u n ă tă ţire a calităţii r e p a ­
raţiilor efectu ate etc.
C o m ite tu l U.T.M. a lu a t m ă s u ri ca
Participanţi activi la activitatea culturală
Deşi din punct de vedere num eric,
o r g a n iz a ţ i a U .T.M . d a In s p ita lu l d e
boli c o n ta g io a s e din A lba bulin a re
un n u m ă r re s trin s d e m e m b ri (23).
prin preocuparea perm anentă a co­
m itetului U.T.M. toţi aceştia sînt p a r­
ticipanţi activi la activ itatea cultural-
artistică. Ta ir,c ep u lu i a c e stu i an, ei
au constituit o brigadă artistică de
agitafie care, prin program ele p re­
zentate în fala spectatorilor pe sce­
na casei d e cultură, la stafia de ra ­
dioam plificare s-a făcut bine cunos-
sută în oraş. In p rezen t ei pregătesc
Şi-au însuşit noi cunoştinţe
O rg a n iz a ta U.T.M. din G.A.C. Ro-
m oşel se în g rijeşte în d eap ro ap e ca
tinerii înscrişi la învătăm înlul agro­
zootehnica să frecv en teze cu re g u la ­
ritate cursurile, să-şi însuşească te­
m einic lactiile predate. In acest scop
organizaţia U.T.M. a analizat înlr-o
adunare generală, m odul în care ule-
tn işti i se p re o c u p ă de îm b o g ă ţire a
cunoştinţelor iar cei care lipseau de
la lecţii au fo st a sp ru criticaţi. Bi­
roul organizaţiei de bază s-a ocupat
îndeaproape de m obilizarea tinerilor
!a î n v ă ţ ă m î n l u l a g r o z o o te h n ic , s-a
stat personal de vorbă cu fiecare tî­
?T :
„Pace“ ; este năzuinţa fierbinte a întregii omeniri. Elevul Ar!nul Kibctli din Petrila ştie că numai in
yinte jmale avea o copilărie fericită.
i 1n r ig u r o s r e c h iz ito r iu
îm i>otr iv a c o lo n ia lis m u lu i
Iniţiativa colectivului teatral
turdean de a întreprinde un
turneu în regiunea noastră, cu
piesa „Montserrat" trebuie elo­
giată şi, vorbind acloriceşte, a-
plaudată. Spectatorii au avut
ocazia să vadă o operă drama­
tică de mare forţă artistică în
care Se militează convingător
pentru una din cele mai impor­
tante probleme ale contempora­
neităţii : lupta popoarelor împo­
triva jugului colonialist.
Piesa lui Emmanuel Robles,
remarcabil dramaturg algerian,
deşi se inspiră din trecutul de
luptă al poporului venezuelian
subjugat la începutul secolului
trecut de cotropitorii spanioli,
depăşeşte cadrele înguste ale li­
nei drame istorice Ea devine
expresia artistică, de mare al­
titudine, a luptei tuturor popoa­
relor Africii şi Americii latine
care, cu arma în mină, îşi cu­
ceresc şi apară libertatea, iar
Montserrat, personajul principal
al dramei, rămîne simbolul viu
al miilor de croi ce nu pregetă
să-şi dăruiască viaţa pentru a
scutura lanţurile robiei colo­
niale.
„Montserrat" este o operă re­
voluţionară, agitatorică, care mo­
bilizează la lupta împotriva im­
perialiştilor. Ea a fost concepu­
tă în zilele aspre ale anului
1947, cînd întreg poporul al-
gşrian s-a ridicat, umăr lingă Bolivar, conducătorul poporului nipcles. Demnitatea lor e gene­ Avram Besoiu (Izquierdo); care
pentru a-şi cuceri inde- venezuelian răsculat, colonelul rată de dragostea faţă de liţptă- $ reuşit Să reliefeze cinismul şi
la p o stu l U.T.M. de co n tro l, în a d u ­
nările generale, învăţăm ântul politic
IJ.T.M. să se facă re feriri la activi­
înaintate în m uncă, să critice unele
aspecte negative ce se fac sim ţite în
ţie, să u rm e z e cu m a i m u ltă p e r s e ­
verentă exem plul comuniştilor. Ti­
nerii conducători auto A vram Oncu,
productivităţii m uncii cu 4 ia sută.
Sub îndrum area organizaţiei de
partid C om itetul U.T.M. va dep u n e
mai m ult efort în v ed erea m obiliză­
rii fiec ăru i tîn ă r la re a liz a re a rit­
m ica a sarcinilor do plan.
IOAN DUDAŞ
m em bru în com itetul U.T.M. autobaza
I.R.T.A. Brad
piesa de teatru ,,Asta-i nora pa care
o v r e a u “ c a r e v a fi p r e z e n ta t ă pe
scenele căm inelor culturale din raion.
Printre tinerii care s-au evidenţiat
in m od deosebit în activitatea cultu-
ral-artistică, am intim po Olimpia P o ­
gan, M aria Filimon, G eorgeta Turcii,
Hiena M axim , M aria A nghel, Euga-
nia Sloia care fac parte din brigada
artisticei de agitaţie, sp rijin ă cu e n ­
tuziasm toate acţiunile iniţiale de o r­
ganizaţia U.T.M.
NICOLAE VINTILĂ
a ctiv ist al C o m ite tu lu i re g io n a l U.T.M. loc sesiunea sfatului popular co­
năr in parte arătîndu-se im portanta
frecventării cu regularitate a acestor
c u rsu ri. In a c e st fel o rg a n iz a ţia U.T.M.
a asigurat o participare bună a ti­
nerilor înscrişi.
D upă aprecierea lectorului, tinerii
cursanţi N icolaa Cătănici, Ileana
Bucşa, loan O prea şi M aria O lteanu
au dovedit m ult interes în studiu,
şi-au însuşit lecţiile predate in cursul
anului do învătăm înt, au luat întot­
deauna cuvîuhil la sem inar».
IO AN COSMESCU
in stru c to r al c o m ite tu lu i raional
U.T.M. O răşlle
“ “ •a«'"
pendenţa. Emmanuel Robles a
reuşit — extrăgînd din trecut,
nu cenuşa, ci focul — să cree­
ze o operă străbătută de un pro­
fund patriotism, animată dc
cele mai înalte idei ale umani­
tăţii. „Montserrat" este un imn
închinat luptei de eliberare na­
ţională, şi un aspru rechizitoriu
Note de spectator
pe marginea turneului
Teatrului de sfat — Turda
la Alba lulia
la adresa barbariei colonialiş­
tilor.
Claritatea suportului ideologic,
încrederea totală în triumful
cauzei poporului, forţa de con­
vingere cu care mesajul sejiro-
pagă în mintea şi inima specta­
torului, înaltul nivel al realiză­
rii artistice au asigurat acestei
drame, imediat după apariţie,un
succes remarcabil, pe aria largă
a peste 20 de ţări şi limbi.
Construcţia piesei lui Robles
este de o maximă simplitate,
subiectul puţind fi rezumat, iară
efort. Pentru a-1 determina pe
tinărul ofiţer Montserrat —
simpatizant al luptei de elibe­
rare naţională — să mărturi­
sească unde s-a ascuns Simon
Sesiuni
aîe noilor sfaîuri populare
''r-JOOCOCCOOOOOOCCCOOOOOO'J
In aerate z!le au Ine. in întreaga regiune, sesiuni ale noilor sfaturi $
g populare comunale şi orăşeneşti de .subordonare raională. Cu această oca- |
S xic se validează mandatele debutaţi lor aleşi la 3 martie, se aleg comite- 8
88 tele executive si se constituie comisii le hermánente.
OOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOO
® Recent, a avut loc sesiunea comitetului executiv a sfatului
sfatului popular al ora.şului Ha­ popular comunal, format din 7
ţeg cu prilejul căreia au fost persoane. In funcţia de preşe­
validate mandatele deputaţilor a- dinte al comitetului executiv a
xecutiv format din 9 tovarăşi.
In funcţia de preşedinte al comi­
tetului executiv al sfatului popu­
• Sesiunea sfatului popular al
comunei Boşorod a avut loc du­
minică. Cu acest prilej au fost
validate mandatele celor 30 de
deputaţi aleşi la 3 martie, a fost
constituit comitetul executiv şi
comisiile permanente. Ca preşe­
dinte al comitetului executiv a
fost ales tov. Eronirn Grccu. De
asemenea, a fost prezentat un
plan de măsuri care să asigure
desfăşurarea în bune condiţiuni
a campaniei de primăvară.
• Luni, 11 martie, a avut loc
sesiunea sfatului popular comu­
nal al comunei Velei. La sesiune
au participat 27 deputaţi şi 13
invitaţi. Tn cadrul sesiunii a fost
format comitetul executiv din 7
tovarăşi. Tot în cadrul sesiunii
s-au constituit şi comisiile per­
manente.
Pentru reuşita campaniei de
primăvară şi penlru înfrumuseţa­
rea comunei a fost prezentat un
plan de măsuri. Cu acest prilej
G.A.C. Leşnic a chemat la între­
cere, în campania agricolă de
primăvară, celelalte gospodării
colective de pe raza comunei.
• In comuna Vălişoara a avut
munal cu prilejul căreia au fost
validate mandatele de deputaţi
aleşi la 3 martie, a fost consti­
tuit comitetul executiv şi cele 3
comisii permanente formate din
cîte 5 deputaţi fiecare.
• Deputaţii în sfatul popular
comunal Pelreşti s-au întilnit in
sesiunea de validare a mandate­
lor de deputaţi şi constituirea
Izquierdo uzitează de un şantaj
moral : arestează şase persoane
nevinovate, a căror viaţă o con­
diţionează de mărturisirea lînă-
rului ofiţer. Tăcînd, acesta de­
vine, indirect ucigaşul a şase oa­
meni fără nici o vină şi cauza
propriei sale morţi; spunîndun
singur cuvînt, el trădează nu
numai pe Bolivar supranumit
„Washingtonul Americii latine"
ci sugrumă însăşi ideea luptei
pentru eliberare naţională.
Cum va acţiona Monserrat în
faţa linei asemenea situaţii ? Ce
io r face „cei şase", recrutaţi
din diferite medii sociale, ştiind
că peste o oră îi aşteaptă moar­
tea ?
Acestea sînt coordonatele dia­
metral opuse ale conflictului
dramatic al piesei lui Robles.
Punînd personajele in situaţia de
a acţiona cu maximum de in-
tensilale, adesea cu disperare,
sub ameninţarea tot mai vio­
lentă a morţii iminente, simbo­
lizată de colonelul Izquierdo şi
ceilalţi ofiţeri din statul major,
Emmanuel Robles nu plăteşte
tribut unui curent literar de­
cadent burghez, cum ar fi exis­
tenţialismul. Autorul urmăreşte
să evidenţieze atitudinea fermă,
comportarea demnă a unor per­
sonaje (Montserrat, Elena, Ric-
cardo) chiar dacă asupra capu­
lui lor planează sabia lui Da-
RUMUL SOCIALISMULUI
3 0 0 0 0 0 0 OOOOÎCCQ0 0 0 0 3 0 0 «
Is
OOOOOOOO3000000‘ OOOOOOOO
te şi comisiile permanente de in-
văţămînt şi cultură, agricultură
şi silvicultură, sănătate şi pre­
culturii etc.
T la sosirea
colectiviştilor
— P o ftiţi! Intrcli înăuntru. E cald
şi bine. Pe mine mă scuzaţi puţin.
Avem o mică consfătuire cu briga­
dierii. Vin îndată. Sînlem pe sfirşite.
Intr-adevăr, preşedintele gospodă­
riei. tov. 7 urat Pttvcl, se întoarse re­
pede. Intre timp venise însă la se­
diul gospodăriei Drumer Henricli, di­
rectorul ¦ căminului cultural. Cîrnatiu
Virgll. directorul şcolii. Zeiconi Io­
nel. preşedintele comitetului executiv
al sfatului popular comunal 7 olcşti şi
cifiva colectivişti. Dc ce oare s-au adu­
nat toti aici. la sediul gospodăriei ?
— Aşteptăm numai să vină cnlcc-
tix’iştii de Iu cimp ------. ¦-—llVll..¦.¦; ,, — .................. Ţ~r--------- • ¦¦ — mimai ane. ini-
şi începem, spuse
preşedintele gospo­ i i w i i A w i i  W E i E
dăriei. -------- — ..jj_.:lll ott.teii“.•cz—.— —-—. I)c asemenea, tine
— Eu sint pregătit, adaugă directo­
rul şcolii.
— Si eu. spuse un om înalt şi mai
în virstă, despre care am aflat mai
tirziu că este lectorul cercului agro­
zootehnic.
— Despre ce tsle vorba ? întrebam
pe preşedintele colectivei.
— Avem in seara asta învăţămint
agrozootehnic, dar am pregătit şi o
călătorie pe hurtă. ’Iov. Cîrnatiu. di­
rectorul şcolii, le va vorbi mai iutii
colectiviştilor despre bogăţiile şi fru­
museţile patriei noastre. Apoi vom
tine cercul agrozootehnic. Am mai
organizai asemenea călătorii pe harta
.şi colectiviştilor le-a plăcut mult.
Ne-au spus să mai organizam. Una
este şi cea din seara aceasta.
— Dar im-s pieii multe Intr-o sin­
gură scară ?
— Nu Fiitidi ă. colectiviştii noştri veni cineva. Stic să antreneze pe co­
sini obişnuiţi. Să vedeţi numai cu cil lectivişti Iu diferiţi activităţi. Faptul
interes ascultă.
Piuă la sosii ca colectiviştilor ne-am zent. activează acum in brigada ar-
întreţinui cu cei circ se strînseră deja
— La noi toii pun umărul cind e
vorba să facem o treabă bună. spust
preşedintele 'latului popular.
— Nici nu se poate altfel, com­
pletă cineva.
— Dacă vreţi să vedeţi cum mun­
cim. ce activităţi cuPuralc organizăm, tii se strinseseră insă in sală. Am plecat
stali citeva seri la noi şi vă. veţi con­
vinge. In scam asta. dc pildă, după
cercul agrozootehnic, facem şi repeti­
ţii: Iu brigadă. Iu teatru... A vem deja
pregătită piesa „Zrncoaiccle" şi tex­
tul de brigadă: ..Aspecte din salul
nostru". Echipa de dansuri populare,
corul, soliştii vocali, instrumentiştii
sint şi ei pregătiţi. Citeva programe
am şi prezentat : aici în sal. Ia Pi-
clişa. la Cirncşti şi mai prezentăm şi
in alte sale — spuse directorul că­
minului.
— Avem şi oameni inimoşi, care cită dreptate avea preşedintele. In­
participă activ Ia viata culturală a
'aiului. interveni preşedintele gospodă­
riei. Aici fac repetiţii, la noi Ia gos-
torii pentru libertate şi dc ura cruzimea cotropitorilor. „Ucid cu
împotriva acelora care le-au u- savoare", spune personajul, iar
cis părinţii, fraţii, speranţele. Al- interpretul a căutat să exprime
Iclc (Mama, Olarul, Actorul), în scenic, esenţa acestor cuvinte.
faţa atrocităţilor şi cinismului Dacă Titus Luca (Olarul), Au­
colonialiştilor, înţeleg, în sfir- relia Păunescu (Mania), Ion Lu-
şit, că Bolivar este flacăra vie
a libertăţii. Aceste personaje sc
ridică deasujura .ntcreselor şi
problemelor personale, murind
bărbăteşte, după ce au aruncat
cuvinte de ură barbarilor re­
prezentaţi prin Izquierdo, Zua-
zola, Morales, Antonanzas.
„Montserrat" este o operă dra­
matică dc mare densitate, în
care oamenii trăiesc clipe dc
maximă tensiune şi descoperă
adevăruri zguduitoare despre
masacrele cotropitorilor spanioli
a căror existenţă, unii dintre ei,
au ignorat-o.
Teatrul din Turda a tins spre
realizarea unui spectacol pe mă­
sura textului dramatic. Efortu­
rile susţinute ale colectivului ac­
toricesc, dirijat cu competenţă
de regizorul Constantin Anatol de
la „Teatrul Naţional" din Cluj,
au fost încununate dc succes.
Regia a pus în lumină valen­
ţele textului dramatic, nota sa
dc optimism. Lucrat cu acura­
teţe şi economie de mijloace,
fără a cădea în paLetism în
momentele-cheie (înfruntarea
dintre Negustor şi Montserrat,
bucuria lui Montserrat la ie s ­
lea că Bolivar este în afară de
orice pericol), spectacolul cuce­
reşte prin sobrietatea şi veridi­
citatea interpretării, prin capa­
citatea actorilor de a capta pu­
blicul.
Dintre interpreţi remarcăm pe
podărie. Le-am pus la dispoxilic ca­
mere, au căldură, tot ce le trebuie.
Să vă spunem ciltva ? Pe cei mai
buni. Ii ştiu pe dinafară pe toti.
Să-i. luăm pr formalii, e mai uşor:
la brigada : Ploroui Laura, Cozac Z i­
că, Prejban N o n u : la teatru: Citir-
căn Silvia. Lăzăroni Sim iuic: la dan­
suri : lancu Podica, Prefixul A cin :
l„ cor...
— La cor avem cel mal mulţi, in­
terveni directorul căminului cultural
Dar un exemplu care poale li ur­
mat şi dc alţii este Iov. Drăghin
Băiat, secretarul sfatului popular co-
conferinte, face prezentări la lilmc...
...‘Iov. Cirnatin Virgit, deşi este
director dc şcoală şi mai urc şi alte
sarcini., activează i ii regularitate la
activităţile înmiitului cultural.
— Hini. instructor al brigăzii arlis \
tice dc agitaţie şi am un tot şi în j
piesa de teatru, spuse tov. C’inafiu
îmi place munca artistică şi nu pot J
iamine în afara ei.
Tovarăşa Floroni Maria. biblioteca- j
ră la biblioteca comunală, a tinut ne- \
aparat să ne spună şi dinsa citeva ci-
hilare fruntaşe.
— In activitatea mea şi mai ales
în organizarea acţiunilor dc masă
sint ajutată foarte mult dr unele
colectiviste : dc Lada Clara. C«zac
Xcli. Lăzăroni Maria şi... mai sini.
— Tovarăşa ' bibliotecară este - i t '
foarte' hunii activistă culturală, inter­
că fox’. T oinescu. care r aici pre­
ti'tică i sc daloreşte ci.
— Nu numai mie, replică bibliote­
cara. Toti ne ocupăm de antrenarea
colectiviştilor in munca culturalii.
Discuţiile purtate înaintea călătoriei
pe hartă şi a şedinţei dc cerc agro­
zootehnic ar fi continuat. Colectiviş­
cit totii să ascultăm pe profesorul
Cirnatin. care urma să vorbească des­
pre bogăţiile şi frumuseţile patriei
noastre. Am asistat, apoi la şedinţa
de cerc agrozootehnic, la repetiţiile
brigăzii artistice de agitafie. ale echi­
pei dc teatru. Am trecut şi pe la bi­
blioteca comunală. Acolo, citeva citi­
toare fruntaşe discutau cu bibliote­
cara despre o nouă acţiune cu car­
tea.
...Peste tot se desfăşura o activitate
bogată. Alunei ne-am adus aminte
tr-adevăr. ciad toti pun umărul se
pot face lucruri frumoase.
I. CIOBOTĂ
pu (Negustorul) şi Traian Dra-
goş (Actorul) şi-au susţinut cu
temperament şi mobilitate su-
llctească rolul, faţă dc interpre­
tul personajului central, Mont­
serrat, (Anghel Popcscu) avem
anumite rezerve. In interpretare,
tinărul actor n-a conferit o ima­
gine veridică şi convingătoare,
Ia înălţimea fizionomiei morale
a personajului lui Emmanuel
Robles. Un efort pc această li­
nie c încă necesar, pentru că
Montserrat solicita mai multă
aprofundare. Există la Anghel
Popescu anumite gesturi care
par a nu izvorî din adine (pră­
buşirea pe scaun, exteriorizarea
bucuriei in final).
Ideea scenografiei (Anton La-
zăr) de a introduce în fundal o
scară pe care urcă, spre moarte,
cei şase nevinovaţi, exprimă n-
legoric una clin coordonatele
piesei : trimişi spre plutonul dc
execuţie, ci păşesc pc „scara c-
rcîlor", înălţîndu-se pe plan mo­
ral.
Aşteptăm cu bucurie ca Tea­
trul de Stat din Turda să po-
posească în oraşul nostru şi în
viitor, cit mai des. Oamenii
muncii tind spre cunoaşterea,?ir-
tci, pătrund lot mai adine în
universul de idei şi concepţii
înaintate şi de aceea aplaudă cu
căldură pe cei care le servesc
drept ghid.
prof. D. M U RG U
Ş c o a la d e 8 ajui n r. 1
Alba IUÎÎ8
K r . 2555
Më
®i§
* i?
j Au sosit zilele frumoase ele primăvară. Gospodinele din ţ
\ Petrila vor ca să Iacă oraşul lor şi mai frumos, prin planta- j
î rea dc flori, pomi ornamentali crearea dc noi zone verzi. » ţ
! Chiar despre aceste treburi discută deputata Terezia |
{ Haidu elin Petrila (pe care o vedeţi in fotografia noastră) i
Jcu un grup de alegătoare. ţ
o-f **•-**¦
IE N P \
('Radió 1 iltcrii — cinematograful .V icto­
ria" ; S t M IJII A • Soare şi umbra
15 M A R T I E 1963 — cinematograful ../. Pintilic" .
P R O G R A M U L I : 5,07 M elodii PETRO ŞAN I: Telefonista - ci­
p o p u la re ro m in e şti ; 5,40 Polci ; nematograful . I/ Saliia" ; Lupcin
0.07 M u zică p o p u la ră ro m in e a s - 29 — cinematograful ..7 Noiem­
c ă ; 0,20 E m isiu n ea p e n tru sate5 ; brie"; ALBA IU IAA: Balada husa­
6.30 P ie se in te rp re ta te la m a n ­ rilor — cinematografal ..Victoria' :
Portul fără apa — cinematograful
do lin ă : 6,45 Salut vo io s de p io ­ ..23 August" : SERES : Partea la de
n ier : 7,10 C i n t c c e ; 7,30 Sfatul vină — cinematograful ..Progre­
sul'' ; Primăvara fetelor — cine­
"m edicului : V itam inizarea organis­ matograful ,.M. Sadoveuru" : 0 -
R A ŞT1E : Cirul copacii erau mari
m ului p rim ăv ara : 7,45 Mici for­ — cinemat/igrafvl „ V¦ lloaită" :
I ii atentă bunicu(o! — cinemato­
m aţii do m u z ic ă u ş o a r ă ; 8,00 graf ni „Flacăra" : H A ŢE G : Aconl
S u m a ru l p re sei c e n t r a l e ; 10,03 final — cinematograful „Popular
Form alii artistice de la sate ; BRAD Destăinuiri — cinematngra
10.30 E s t r a d a m e l o d i i l o r ; 12,00 ful ..St roşie": LONEA: Oameni şi
Piese corale clasice in inlerpre- fiare, seria l - l l ¦— cinematograful
l a i e a a n s a m b l u r i lo r n o a s lr e ; 12.20 ..Minerul"; TEIUS: Un om trece prin
M elodii populare roniînesti din zid — cinematograful ..V. R oaită"
Z L A T N A : Omul de lingă tine —
A rd e a l; 13.10 M uzică de e s tr a ­ cinematograful ,.Muncitorul" : /-
d ă ; 14.00 C o n c e rt d e p rin z ; 16,15 LI A : Vals pentru un milion —
V o rb e ş te M o sco v a ! ; 16,45 C întă cinematograful ..Gh. Dnja" : A -
M aria P ăunescu si acord eo n istu l POLDUL DE SUS-.„ .Şampanie si
V ic to r B ulzan 17,10 A n sam b lu ri
a rtistice ş c o l a r e ; 18.15 Jo c u ri
p o p u la re ro m in e şti ; 18,40 M u ­
zică uşoară de com pozitoarea c u ­
b an eză T a r ia C a stc lla n o s ; 19.00
Ju rn a lu l s a t e l o r ; 20,30 N o a p te b u ­
nă copii : ..C ă p rio a ra si c lo p o ţe ­
lul“ ; 21,30 M uzică p o p u lară ro-
j n i p e a s c ă c e r u t ă d e a s c u l t ă t o r i . -¦
P R O G R A M U L . II : 12,49 - Din melodii — c.int matograful „25
cin tecele si d a n su rile p o p o a r e lo r : August“.
14.3C) M u z i c ă d c e s t r a d ă ; 15,00
M u zică p o p u ia ră r c m în e a s c ă si a rB u leiu i
m in o rită ţilo r n a ţ i o n a l e ; 18,35
M uzică populară rom inească;
19.30 T e a tru la m icro fo n „C hiri- fm ie &roloqje
ta in p ro v in cie “ ; 21,12 Jo cu ri PENTRU 24 ORE
Vreme nestabilă cu cerul
p o p u lare ro m in e şti; 21,45 M uzi­ mai mult noros ziua. Vor că­
că de e s tra d ă ; 23.10 C oncert de
noapte.
B U L E T IN E DE Ş T IR I SI R A dea ploi locale sub formă de
D I O J U R N A tE : 5.00; 6.00; 7.00 averse. Temperatura staţiona­
11,00; 13.00; 17,00; 20,00; 22,00 ră, va fi cuprinsă ziua între
23,50 ( p r o g r a m u l I). 12,00: 14,00 9 şi 14 grade, iar noaptea în­
16.00, 18.00; 21.30; 23,00 (p ro ­ tre 2 şi 6 grade. Vîntul va su­
g r a m u l II). fla moderat cu intensificări
locale din vest şi nord-vest.
@in m u t
PENTRU URMĂTOARELE
15 MARTIE 1963 3 ZILE
Vreme nestabilă favorabilă
DEVA : Camelia — cinemato­ averselor locale cu tempera­
graful „Patria“ ; HUNEDOARA : tura staţionară.
C2Z23GCdZDCSSZ^CScZDC2ZZ)CZ220C2Z2DCZZ2:CZ220C^Z20aZ2DCeZ20(
SEMINŢE
n
fie porumb hibrid, leguminoase, plante ^
de nutreţ, legume, flori etc. precum şiv
material săditor viti-pomicol din cele(d
mai valoroase soiuri, găsiţi la toate uni-u
/ Agposem tăţile AGROSEM.
A Seminţe de legume şi flori în plicuri u
găsiţi Ia toate cooperativele săteşti.
Frocuraţi-vă din timp seminţele şi materialul viti-pomicol ne­
cesar unităţii dvs.
Adresa noastră e s te : întreprinderea regională AGFOSEM
Orăştie sti 9 Mai nr. 17 telefon 379. n
^ SECŢIA INTER R A IO N AL A O R Ă Ş T IE STR. E X T R A V IL A N NR. 10 T L .L
QJ L F F O N 320 . t ¦:»_... P
R Alagazine : ALBA 1ULIA. Calea Moţilor nr. 5 telefon 6 2 /' îj
ÎN T R E P R IN D E R E A D E E X P L O R Ă R I
M IN IE R E H U N E D O A R A
eu sediu! în D eva sfr. M in e ru lu i nr, 2
organizează în ziua de 16 aprilie 1963,
orele 9, la sediul unităţii
CONCURS
; pentru seuparea urm ătoarelor posturi vacante:
| — un post de maistru min er la secţia Brad ;
| — un post dc maistru principal foraj Ia secţia Poiana
l Ruscă ;
, — un post de maistru principal miner la secţia Certe];
| — un post de maistru principal electro-mecanîc secţia Fo-
i iana Ruscă.
Cererile de înscriere la concurs se depun la sediul unităţii ţ
i cu zece zile înainte de data concursului, cu care ocazie se dau
t şi relaţiile necesare în privinţa actelor ce trebuie depuse.