Page 49 - 1963-03

N r . 2555 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3

wmmuiiBjMmmmwrrnmrmffm*

De ia m inereaD iscip lin a m u n cii —fa cto r de se a m ăC o n f e r i n ţ e c u f m e i I e,

la lam inate în sp o rirea p rod u cţiei de tontă- bogate în eon ţ i n u t

In scopul ridicării nivelului fiică şi rolul ei în pregătirea ti­ conferinţele au avut efect. Tn
mod deosebit conferinţele au con-
„» V A V V . V . V « V . W . , . V » V « V W . cultural al femeilor, Comitetul nerelor fete pentru viaţă" la Vinţ, ti'ibuit la ridicarea conştiinţei, au
dus la formarea unei atitudini
Fermitate şi intransigenţă :• raional al femeilor Alba a organi­ Ighiu, Galda, Teiuş, Zlatna, Ciu- noi faţă de muncă şi bunul ob­
ştesc. Faptul acesta poate fi ob­
% Numărul fruntaşilor in producţie ’• zat activităţi variate şi atractive. gud etc., „Educaţia şi grija pen­ servat mai ales în cadrul gospo­
dăriilor colective, unde numărul
în combaterea lipsurilor «5 1 Printre acestea de o deosebită tru copiii de vîrstă preşcolară" femeilor care participă la mun­
că este tot mai mare. Astfel, în
'a este in continuă creştere. Printre ’¦ popularitate s-au bucurat confe­ în comuna Galda de Jos şi în gospodăriile colective din Teiuş,
Ciugud, Galda dfe Jos, Cistei, Mi­
** aceştia se numai ă şi Petru Lipşa ¦, rinţele. Ele au fost audiate de multe altele. halţ şi în multe altele, prin mun­
ca denusă, femeile au adus o
Anul trecut, la secţia a Il-a fur­ motivate, planul de producţie «L de Ia secţia a ll-a furnale a C.S. » un mare număr de femei. In cea S-a acordat o atenţie deose­ contribuţie însemnată la întări­
rea şi dezvoltarea acestora.
nale a C. S. Hunedoara, în adu­ nerealizat etc.). E drept că bi­ Hunedoara, care lucrează ca prim- » mai mare parte ele au fost ur­ bită educării tinerelor fete şi
Ţinînd seama de faptul că s-au
nările generale ale organizaţii­ roul organizaţiei de bază de pe topitor la furnalul 6. n mate de discuţii legate de conţi­ pregătiri lor pentru viaţă, orga- prezentat prin conferinţe teme
cît mai variate, în strînsă legă­
»| nutul conferinţelor. nizîndu-se la fabrica Ardeleana tură cu activitatea femeilor, se
poate explica participarea în nu­
lor de partid pe schimburi, în schimbul „C“ a pus o dată în Pe lingă rezultatele bune obţinu- ^ In satele şi comunele raionului din Alba Iulia conferinţele „Dra­ măr din ce în ce mai mare a fe­
meilor la manifestările culturale.
consfătuirile de producţie şi în discuţia adunării generale pe te in procesul de producţie, el con- Alba precum şi în oraş s-au ţi­ goste, prietenie, tovărăşie" şi
La obţinerea rezultatelor a
operativele zilnice, se discuta maistrul Ştefan Cazan. In acti­ stittiie şi un valoros exemplu de " nut în ultimul timp peste 70 de „Opinia publică, prim-judecător contribuit şi colaborarea cu co­
mitetul raional pentru cultură şi
mult problema disciplinei. Cu vitatea lui de organizator şi con­ conferinţe care au fost audiate al comportării fiecăruia". artă.

toate acestea, abateri de la ducător direct al producţiei, a- disciplină in muncă. In cursul anu- “ de aproape 10.000 femei. Parti­ Conferinţele pe teme sanitare Menţinînd şi de acum înainte
o legătură strînsă cu directorii
disciplină se intîlneau destul de cesta folosea practici învechite, Iui trecut, cit şi in perioada care n"j ciparea numeroasă a femeilor la ca „Rolul femeii în ocrotirea să­ căminelor culturale, cu comitetul
s-a scurs din acest an, Petru Lipşa * de cultură şi artă şi cu organiza­
des. nesănătoase, străine cu desăvîr- conferinţe se datoreşte faptului nătăţii familiei", „Combaterea tu­ ţiile de masă, sîntem încredinţate
La una din adunările gene­ şire moralei şi disciplinei munci­ că vom reuşi să folosim cu şi
«* n-a lipsit nici măcar n dată de n că sînt pregătite din timp. Fe­ sei convulsive", şi altele, trimise mai bune rezultate conferinţele,
rale de partid, la care s-a ana­ toreşti. Pe unit muncitori din pentru ridicarea nivelului cultu­
la serviciu. Tot' dcauna el a stat î meile sînt mobilizate la cămine­ de Consiliul Naţional al Femei­ ral al femeilor de la sate.
lizat disciplina socialistă a mun­ subordine, maistrul Ştefan Ca­
p" de veghe lingă furnal, asigurind ’ le culturale de către comisiile de lor, au întărit grija femeilor faţă EMILIA GHERBEA
cii în procesul de producţie, co­ zan obişnuia să-i ponteze pre­ vicepreşedintă a Comitetului
femei şi prin delegatele de cir­ de membrii familiei şi mai ales
muniştii au luat atitudine ho- zenţi şi atunci cînd lipseau de la raional al femeilor Alba
şarjelor elaborate calitatea cores- ° cumscripţii. De asemenea se ia faţă de copii.
:n v
tărîtă împotriva lăcătuşului Va- serviciu, în schimbul unei com­ ; % punzatoare. " legătura cu conferenţiarii, dis- Pentru a contribui la unita­

sile Pop, a furnalistului Ioan pensaţii băneşti. Pentru aseme­ cutîndu-se modul de expunere. tea, înţelegerea şi armonia din

Bucur, a muncitorilor TîrişCarp, nea fapte maistrul Ştefan Ca­ S-a urmărit ca expunerile să fie sînul familiei s-au prezentat con­

Petru Clemenic şi alţii. care zan a fost pus în discuţie. Şi cit mai intei'esante şi accesibile. ferinţele pe teme juridice, vor-

nu-şi îndeplineau sarcinile de comuniştii trebuiau să-i dea o Trebuie să învingă In cazul conferinţelor cu carac­ bindu-se despre „îndatoririle pă­
forţa colectivului
producţie. Paralel cu aceasta, lecţie aspră, un ajutor tovără­ ter ştiinţific, s-a insistat mai ales rinţilor faţă de copiii minori"

pentru îmbunătăţirea discipli­ şesc. Ei au manifestat însă prea asupra felului expunerii, în aşa şi „Despre codul familiei".

nei, biroul organizaţiei de bază multă îngăduinţă. In felul aces­ fel. ca ea să nu depăşească ni­ Interesul manifestat de femei

a luat măsuri pentru stimularea ta maistrul Ştefan Cazan a fost velul de înţelegere aJ ascultăto­ faţă de aceste conferinţe se re­

celor merituoşi. Furnalistul Sil­ lipsit de ajutorul ce trebuia să Petru D ărăbăneanu lucrase mai îna­ cercărilor lui de a-şi acoperi lipsu­ rilor. flectă în viaţa de familie, în care
inte in tr-u n p o st d e ră s p u n d e r e la rile s-a form at opinie de masă. Cei
vestru Marian, de pildă, a fost l se acorde. Aşa se explică fap­ furnal, unde îşi aducea o contribuţie cara m uncesc cu el i-au arătat g re u ­ Tematica generală a conferin­ nota dominantă este înţelegerea
valoroasă la realizarea sarcinilor de tăţile pe care le aduce colectivului.
trecut ca dozator la furnalul nr. tul că în data de 9 februarie a.c. plan. Era stim at şi apreciat, nu lip­ M aistrul G h e o rg h e Surugiu i-a d e ­ ţelor este de asemenea în cen­ şi armonia, copiii sînt educaţi
sea d e la serviciu, era exem plu de m onstrat cum a procedat la acoperi­
5. Atîta timp cit şi-a făcut da­ organizaţia de bază din schim­ disciplină. M uncind cu m ultă răs­ rea postului său cu u n alt om. trul preocupărilor noastre. Se în spiritul dragostei faţă de mun­
pundere, realiza şî un cîştig bun.
toria, colectivul a apreciat şi bul „C“ a pus din nou în dis­ Petru D ărăbăneanu şi-a luat atunci urmăreşte ca temele să fie cit că şi de învăţătură, iar aspectul
De la un tim p insă, Patru D ără­ un nou angajam ent. Tovarăşii de mai variate, din diferite dome­ general sanitar al locuinţelor do­
răsplătit munca lui aşa cum se cuţie pe maistrul Ştefan Cazan. băneanu a intrat într-un anturaj ne­ m uncă ii am inteau zilnic de acest nii de activitate, şi să aibă legă­ vedeşte că şi în această direcţie
sănătos. Salariul, în loc să-l folo­ an g ajam e n t. U nul d in tre ei i-a făcut
cuvine. Atunci însă cind in ac­ Motivul ? Neglijenţă in timpul sească p en tru familie, îl co n su m a cu un c a lc u l: citi bani pierde fiindcă ab­ tură cu activitatea specifică din
„prietenii“. D upă plată. 2— 3 zile nu sentează. Alţii i-au înfăţişat situaţia
tivitatea dozatorului Silvestru serviciului. Colectivul secţiei a se mai p rezen ta la serviciu. T o v ară­ în care se g ăseşte familia. Copiii tre­ fiecare sat.
şii de m uncă i-au arătat u nde poate buie să fie hrăniţi şi îm brăcaţi aşa
Marian a început să-şi facă loc fost pus din nou în faţa unui să-l ducă încălcarea disciplinei. După c u m s e c u v in e , iu c a s ă a r m a i fi Pentru ca femeile să-şi aducă
mai m ulte încercări de îndreptare, nevoie de unele lucruri...
comoditatea şi neglijenţa, orga­ fapt împlinit. Maistrul Ştefan c o n d u c e r e a secţiei l-a tra n s fe ra t la aportul la întărirea cconomico-
u n alt loc de m uncă. D ar şi aici a La toata acestea, D ărăb ăn ean u nu
nizaţia de bază a ştiut să-l fa­ Cazan, deşi cunoştea că oalele co n tin u at să lipsească de la serviciu mai reacţiona prin refuz de a înţe­ organizatorică a G.A.C. au fost
in zilele după salariu. lege situaţia. Pe zi ce trecea, se pă­
că răspunzător faţă de faptele pentru descărcarea fontei au rea că înţelege mai bine rostui său prezentate în multe sate şi co­
A titudinea aceasta a determ inat in m ijlocul colectivului în care m un­
lui. Văzînd că dozatorul Silves­ fost scoase de la gurile rinelor, colectivul din care face part a să-l ceşte şi al familiei. T im p de o lună mune conferinţe ce dezbat aceas­
tragă la răspundere. C ridrile to v ară ­ de zile el nu a mai lipsit. Se părea
tru Marian continuă să manifes­ nu a anunţat pe prim-topitorul şilor săi de m uncă nu le-a luat însă că a fost readus pe calea cea bună. tă problemă. Astfel, ia Galda de
în serios. L ucrurile nu s-au petrecut însă chiar
te aceeaşi lipsă de interes şi Nicolae Costea, şi a dat dispo­ aşa. La în c e p u tu l lunii m a rtie a mai Jos au fost audiate de către fe­
Intr-una din zile, D ărăbăneanu a lipsit două zile fără să se învoiască.
răspundere faţă de sarcinile în­ ziţie să fie desfundat şticul de în c e rc a t să m o tiv e z e a b s e n te le d e Ia D ărăbăneanu şt-a uitat an g ajam en tele mei conferinţele „Tn interesul fie­
serviciu cu un certificat medical, pe pe care şi le-a luat în faţa colecti­
credinţate, colectivul a hotărît evacuare a fontei. O mare can­ care îl o b ţin u se ducîn d în e ro are vului. cărui colectivist“, „Noua atitudi­
să fie mutat în alt loc de mun­ titate de fontă s-a scurs în va­ m edicul. In perioada când era „bol­
că. Măsura luată a fost bineve­ gonul de murdărie, s-a pierdut n a v “ a fost văzut de mai m ulte ori Şi totuşi Petru D ărăbăneanu se ne faţă de muncă". Ia Vinţul de
nită. Cel în cauză şi-a dat sea­ bînd în localuri. Cum situaţia era poate îndrepta. A re un fond bun,
ma că a greşit şi şi-a schimbat t'mp preţios. Pentru această co­ bine cu n o scu tă de toti, îm potriva în- sănătos. A dovedit acest lucru. Ro­ Jos a fost prezentat materialul
întreaga sa comportare. Astăzi moditate inexplicabilă, maistrul lul p rin c ip a l în în d r e p ta r e a lui ii r e ­
dozatorul Silvestru Marian este Ştefan Cazan a fost sancţionat. „Ce ne spun cărţile despre lu­
din nou printre fruntaşii sec­
ţiei. Comuniştii din secţie trebuie crările de toamnă", iar la Hăpria
să dovedească mai multă exi­
Am dat acest exemplu, cu genţă în combaterea lipsurilor, conferinţele „întărirea şi dezvol­
scopul de a sublinia o latură întărirea disciplinei socialiste a
pozitivă din activitatea organi­ tarea avutului obştesc în G.A.C.",
zaţiei de partid. Sîntem siguri muncii trebuie să se vadă în în­
că dacă se dovedea aceeaşi in­ deplinirea sarcinilor de plan, în „Al meu, al nostru", „Ingrăşă-
transigenţă şi faţă de abaterile îmbunătăţirea calităţii fontei. Or,
altor tovarăşi, situaţia discipli­ in această direcţie, colectivul sec­ mintele chimice" şi altele.
nei nu ar fi fost cea de la sfîr-
ţiei a doua furnale a rămas încă In scopul ajutorării mamelor
dator.
în activitatea de educare a co­

piilor s-au prezentat conferinţe

cu teme pedagogice ca „Părinţi

şi copii" la Hăpria. Vinţ, Alma-

şul Mare. Ighiu şi în alte comu­

ne, „Prietenia dintre mamă şi

şitul anului (96 de absenţe ne­ S. TRUŢA Sin dotaă luni

vine tot colectivului in care m unceş­ Filmele care au rulat în lunile
te.- C olectivul este acela care tre ­ ia n u a rie şi fe b ru a rie la c in e m a to g ra ­
b u ie să acţioneze în c o n tin u a re cu fe le „7 N o ie m b r ie “ şi „A l. S a h ia",
h o t ă r î r e îm p o tr iv a a b a t e r i l o r d a la din Petroşani, au fost vizionate de
disciplină. Nu trebuie încetată opi­ 1G0.000 s p e c ta to r i , cu 22.000 m ai m ult
nia de m asă îm potriva ten d in ţelo r lui. decit prevedea planul.

Din contră, ea trebuie intensificată R. B Ă L Ş A N
pînă cînd se a ju n g e la scopul final. corespondent
N u trebuie uitat că Petru D ărăbă­

neanu este un om a i capacitate mare Ziln ic
d e m u n că şi că nu e ste im posibil ca

el să fie îndreptat. Forţa colectivului 8 0 0 litri la p t e
este puternică şi capabilă să îndrum e

©ocoocooccooeoocooooocoo t» 0 0 0 0 0 0 0 0 c0 0 5 0 0 OOOOOCOO un om pe făgaşul cel bun. Prin hrănirea raţională a vacilor Schimbul condus de m aistrul A n d rei Spunei de la Uzina cocsochi-
I. O LTEA N U da lapte, la G.A.C. A p o ld u l d e Sus, m ică a C. S. H u n e d o a ra , a c u c e rit în an u l 1962 de cinci ori c o n s e c u tiv
raionul Sebeş, s-a reuşit ca în prim ele titul de schim b fruntaş. In această perioadă, schim bul său a reuşit să
8 1. La vagonul cintar de la furnalul nr. -5 din C.S.H. a fost instalat mi 8 Un rol greşit înţeles două luni din acest an să se realize­ red u că sp a rg e rile cu 6,5 kg ./p ilo t f a ţă de cifra ad m isă.
z e o p r o d u c ţ i e d e 5 50 1. l a p t e p e c a p
§ bec cu prelungitor. Mecanicii şi dozatoriide aici au „împărţit frăţeşte“o de vacă furajată. Aceasta este o ga­ I a t ă - I î n f o t o g r a f i a n o a s t r ă p e ni a i s t r u l A n d r e i S p u n e i î n f a ţ a t a b l o u ­
ra n ţie că pînă la în c h e ie re a an u lu i lui de com andă u rm ărind încălzirea bateriilor.
8 bunul obştesc. Dozatorul Petru Iştoc către mecanicul Rotea: Ion Oprea lucrează într-un post Maistrul Ion Oprea mai are u- 1963 co lectiv iştii de aici v o r reuşi
de răspundere la secţia I-a fur-i nele practici „originale". Nu nu­ să îndeplinească sarcina stabilită prin
— E întuneric beznă. Te rog mai scapără un chibrit... § mai că „argumentează" motiva­ pianul de producţie, aceea de a obţi­
nale. Este maistru la descărcare. rea unor absenţe, ci el însuşi ab­ n e 3.1 00 1. l a p t e p e c a p d e v a c ă f u ­
|§ sentează de multe ori de la ser­ rajată.
Numai că nu totdeauna dă dova­ viciu. De fiecare dată însă con­
g 2- Cauperiştii Florea Pirvu, lonN edelcu şi Uirgil Cămui, de la secţia 8 ducerea secţiei tolerează aseme­ M ărirea producţiei planificate a dat
dă că merită acest post. Nu rare nea abateri. Nu de mult el a lip­ posibilitatea gospodăriei să livreze
| I-a furnale a C. S. Hunedoara, dorm in timpului serviciului de noapte. | sînt cazurile cînd manifestă în sit 3 zile consecutiv (25.26 şi statului zilnic cîte 800 litri lapte. Douăzeci de tone
muncă acte de indisciplină. El Printre îngrijitorii-m ulgători care au
CQOCODOOCCOCCCOOOOCCCCCO CCCOOCOOOCOOCOCOCCCOCCCOOQOOOCCOOOOOOOOOQOQOOOOOOQOQQOCOOOQQQQC0 3 QOQQQ.OO 27 februarie) fără ca pontajul obţinui producţii mari de lapte se nu­
nu a căutat să-şi desfăşoare acti­ secţiei să oglindească acest lu­ m ără (lie Bein, W an d sch n e id e r Ioan.
Cine este mai cîşîigat ? vitatea pe baza atribuţiunilor cru. Mai mult, în vestiarul său Gtalz David şi alţii. Utemiştii de la turnătoria de tăţi tot mai mari de fier vechi.
se afla închis registrul de pontaj lingotiere a uzinei „Victoria" Pentru contribuţia adusă meri­
T ovarăşul A lexandru Bucur, este La se cţia Il-a fu rn a le lu c re a z ă şi ce-i revin în producţie, să-i sti­ pentru toţi oamenii din subor­ din Călan au colectat într-o sin­ tă a fi evidenţiaţi tinerii Con­
m uncitor fruntaş la secţia a Il-a fu r­ fu rn a listu l Io a n F., m u n c ito r cu v e ­ muleze pe cei mai harnici oa­ dine. gură zi 20 de tone de fontă stantin Berevoescu, Vasile Cîr-
nale. EI ră sp u n d e cu d rag c h em ări­ chim e în cim pul m uncii. Colectivul veche şi 5.000 kg. fier vechi. Ei ciumaru, Florian Culcea, Ion
lor secţiei. T oată p u terea şi forţa sa insă, este nem ulţum it de felul cum meni din subordine şi să ia ati­ Iată de ce este de neînţeles sînt hotărîţi să-şi sporească e- Pase şi Lazăr Lupşa.
de m uncă le dăruieşte conştient rea­ Ion F. îşi înd ep lin eşte sarcinile ce-i tudine hotărîtă împotriva celor cum de conducerea secţiei a I-a forturile şi să colecteze canti­
lizării sarcinilor de plan. Din expe­ revin. A jutat în nenum ărate rînduri, care se abat de la disciplina so­ furnale nu ia poziţie împotriva V. TATARU5
rienţa şi cunoştinţele sale îm părtă­ de m uncitorii din jur şi conducerea cialistă a muncii. Procedează abaterilor manifestate de mais­ corespondent
şeşte cu d rag tovarăşilor săi. secţiei, el a continuat să persiste în trul Ion Oprea.
abateri. Prin com portarea sa dove­ tocmai invers. Iată un exemplu. E sle necesară o analiză
A nul trecut, ca şi anul acesta, nu deşte o atitudine înapoiată faţă de In ziua de 22 decembrie 1962, Cazuri asemănătoare cu cel al
a avut nici o absenţă nem otivată de m uncă. Aşa se explică faptul că în maistrului Ion Oprea mai pot La sTicsitul săptămînii trecute O situaţie asemănătoare a e- Timp de 2 zile s-a desfăşurat
la serviciu. C onducerea secţiei a anul trecut a totalizat cel m ai m are şeful echipei de cauperişti Şar­ fi întîlnite şi la alte locuri de au avut loc în regiunea noastră xistat şi la faza regională de la Sebeş etapa regională a cam­
num ăr de absenţe nem otivate. pe Maftei, a plecat din localitate, campionatul republican de tenis volei feminin, contînd pentru pionatului republican la volei fe­
apreciat contribuţia lui la îndeplini­ lipsind nemotivat de la serviciu muncă. Acestea nu trebuie însă de masă seniori şi juniori, faza campionatul republican şcolar.
T oate acestea au atras după sine să fie tolerate indiferent de func­ regională şi etapa regională a La întrecerile care s-au desfăşu­ minin. Au participat campioa­
rea sa rcin ilo r de p lan şi I-a ră sp lă ­ un cîştig m ediu lu n ar de num ai 888 pînă în ziua de 4 ianuarie 1963. ţie, fiecare loc de muncă consti­ campionatului republican şcolar rat la Sebeş, n-au luat parte e- nele raioanelor Alba, Orăştie, Se­
Iei. Să ad ău g ă m la d iferen ţa cîşti- Fapta aceasta nu i-a provocat în­ tuind o verigă importantă în la volei feminin. Ce s-a putut chipe din raioanele Brad, Haţeg,
tit a şa c u m se cu v in e . In an u l 1962 să prea mare bătaie de cap fiind­ constata în urma desfăşurării ce­ beş şi ale oraşului regional Deva.
gului m ediu şi p ierd erea a 693 lei lanţul procesului de producţie. ilia şi oraşele regionale Petro­
tov. A lexandru Bucur a realizat un că maistrul Ioan Oprea avusese întrecerea a fost cîştigată pe me­
prim ă de vechim e şi vom vedea cine grijă să-i ponteze zilnic cîte 8
cîştig m ed iu lu n a r d e 1.078 lei. In ore. Aşa procedează el cu unii.
e mai cîştigat. Pe alţii însă îi bruschează (ca­
plus a m ai prim it 693 lei prim ă de zul topitorilor Ion Bîldea şi Ni­
veehim e. colae Jurca).

Se cere o atitudine noiui ) aţă de muncă lor două competiţii? şani şi Hunedoara, adică tocmai rit de echipa din Deva care s-a

Purnaliştii au sarcina să sporeas­ biceiul de a se reveni în urma a- O abatere de la disciplina socia­ angajamentelor 'nlregului colectiv. In primul rînd ne vom referi de acolo unde sînt tineri dornici dovedit a fi cea mai bine pre­
că continuu producţia de fontă, să-i plicării sancţiunilor prevăzute de listă a muncii o constituie şi lipsa Din partea birourilor organizaţii­ la participarea foarte slabă care gătita. Locul doi în clasamentul
îmbunătăţească mereu calitatea. Au Regulamentul de ordine interioară. răspunderii personale faţă de în­ a existat. La întreceri au lipsit să practice voleiul şi unde e- general a fost ocupat de echipa
trecut mai bine de două luni din Persistînd în practicarea acestui o- deplinirea obligaţiilor de serviciu. lor de partid se cere să urmărească sportivi din cele mai puternice xistă mari posibilităţi. Şcolii medii din Alba Iulia, iar
noul an şi furnaliştii din Hunedoa­ bicei, nu se face altceva decit se Neglijenţa şi superficialitatea în îndeaproape acest lucru, să îndrume centre ale regiunii noastre. La locul III de elevele din comuna
ra au rămas cu multe tone de fon­ încurajează abaterile de la disciplina mtcncă din partea unor dozatori au organizaţiile de masă în combate­ întrecerile de tenis de masă care Aceste aspecte sînt cu totul ne- Miercurea.
tă sub plan. O explicaţie în acest rea cu tărie a chiulangelii şi nepă­ admise. Iată de ce consiliul re­
sens o constituie şi manifestarea de muncii. dus la nerespedarea reţetelor de do­ sării ţaţă de nevoile producţiei. s-au ţinut la Deva, oraşul regio­ gional U.C.F.S. are datoria să S-au evidenţiat în mod deose­
abateri de la disciplina în muncă. Un exemplu în această privinţă zare. Urmarea acestui fapt s-a vă­ nal Hunedoara a trimis doar bit voleibalistele Doina Puican şi
Sînt frecvente cazurile cînd din a- zut în productivitatea scăzută a fur­ Comitetul de partid al C. S. Hu­ două senioare iar raionul Alba analizeze cu toată răspunderea Doina Cismaşu din Deva, Rodica
celaşi schimb absentează oamenii din îl constituie cazul încărcătorului Se­ nalului şi calitatea necorespunzătoare nedoara trebuie să ţină cont de pro­ n-a trimis nici o jucătoare. Rău cauzele pentru care nu s-au pre­
posturile cheie ale producţiei. Aceş­ ver Ungurcanu, de la secţia I-a fur­ a fontei. punerile organizaţiilor de bază pri­ s-a prezentat şi oraşul regional zentat sportivii la aceste între­
tia nu totdeauna sînt traşi la răs­ nale, care a lipsit nemotivat in zi­ vind măsurile de înlăturare a defi­ ceri şi să ia măsurile cuvenite.
pundere cu toată seriozitatea pen­ lele de 6, 28, 29 şi 30 ianuarie. împotriva abaterilor de acest fel, cienţelor semnalate în procesul de
tru abaterile corcise. Maiştrii, in loc După ce i s-a desfăcut contractul organizaţiile de partid nu au luat producţie. El trebuie să-şi exercite Deva. Se pune întrebarea: oare Activiştii U.C.F.S. trebuie să-şi Munteanu şi Doina Oprean din
să ia poziţie cere să asigure înlă­ de muncă, maistrul Andrei Raţ a totdeauna cele nuri eficace măsuri. cu mai multă competenţă dreptul de în aceste oraşe nu sînt tineri
turarea practicilor învechite, de intervenit cu motivarea, pentru a Comitetele sindicale şi grupele sin­ control asupra conducerii celor două dornici să practice sportul cu facă pe deplin datoria, să nu Alba Iulia şi Lia Ciorogar din
multe ori încurajează chiar acest fi readus la acelaşi loc de muncă, dicale nu au fost îndrumate să dis­ secţii de furnale. Trebuie înlăturată mingea de celuloid? Desigur că aştepte ca rezultatele să vină de Miercurea.
lucru. Ei sc grăbesc să argumenteze lucru pe care, de altfel, l-a şi obţi­ cute cazurile de indisciplină şi să îngăduinţa faţă de manifestările de la sine.
in fel şi chip lipsurile, pentru a în­ nut uşor de la inginerul Ion Bo- adopte măsuri imediate. Este cît se indisciplină in procesul de produc­ sînt. Dar, există o condamnabilă L. D O R IN
lesni motivarea absenţelor. Conduce­ loga, adjunctul şefului de secţie. ţie, să tragă la răspundere pe cei lipsă de răspundere din partea V . ALBU
rile secţiilor, la rîndul lor, dau poate de utilă formarea opiniei de ce manifestă o asemenea îngăduinţă corespondent
Un alt aspect, des întîlnit, este şi masă . împotriva celor care lipsesc Se cere. de asemenea, din partea
dezlegarea imediată pentru mo­ eliberarea cu uşurinţă a certificate­ sistematic de la serviciu. Aceştia comitetului de partid să analizeze consiliilor raionale şi orăşeneşti FOTBAL:
tivare, fără să cerceteze dacă inlr-a- lor medicale. Personalul medical îm­ fiind traşi la răspundere în urma cu toată răspunderea situaţia disci­ U.C.F.S. şi a asociaţiilor sportive
devăr motivele susţinute sînt destul puternicit să elibereze certificate săvîrşirii abaterii, simt. mai îndea­ plinei la cele două secţii de furna­
de întemeiate. Regretabil este fap­ medicale nu face acest lucru in ur­ le, să urmărească înlăturarea practi­ respective, care muncesc fără in­
tul că mai sînt. şi maiştri care dau ma unui control medical minuţios. proape intervenţia colectivului, sînt cii de motivare cu uşurinţă a ab-
tonul in nerespedarea disciplinei Aşa a procedat tovarăşa Ofelia Mol- determinaţi să privească altfel pre­ ¦senţelor de la serviciu. întărirea dis­ teres. Din acest motiv nici re­ Retezatul Haţeg — Victoria Cafan 2-1 (1-1)
muncii, lipsind da mai multe ori dovan, de la circumscripţia medica­ zenţa lor în mijlocul colectivului. ciplinei în muncă asigură formarea zultatele fazei regionale nu au
de la serviciu. lă nr. 1 C.S.H., care a eliberat cer­ unei atitudini noi, înaintate, faţă
tificatul medical cu numărul 1.134 Este bine ca toate cazurile de in­ de muncă, sporirea producţiei de fost de natură să mulţumească. Pregătindu-se în vederea re­ au învins cu scorul de 2—1 prin
La cele două secţii 'de furnale ale fără a-i face consultaţii celui in disciplină să fie imediat discutate fontă şi îmbunătăţirea calităţii ei.
C. S. Hunedoara se mai practică o- cauză in zilele cind acesta a lipsit de grupele sindicale, să i sc arate In plus jucătorii dc tenis de începerii campionatului regional punctele marcate de Bărăscu şi
de la serviciu. vinovatului greutăţile create de el I. CIOBANU masă din Petroşani, Alba Iulia, de fotbal, echipa Retezatul din Dinu. Pentru oaspeţi a înscris
în realizarea sarcinilor de plan şi a Haţeg etc. s-au prezentat la în­ Haţeg a întîlnit în meci amical Călin.
treceri fără echipament. echipa Victoria Călan. Gazdele
NICU SBUCHEA
Este necesar ca şi acestui sport corespondent

să i se acorde atenţia cuvenită.

Comisia regională de tenis de ma­

să, sprijinită mai îndeaproape de Şi echipa Sebeşul din Sebeş doara şi o întîlnire cu A. S. Cu-
consiliul regional U.C.F.S., trebuie a susţinut mai multe întîlniri gir. Echipa s-a dovedit a fi pusă
I să desfăşoare o activitate perma- amicale, cu echipe din regiunea la punct pentru începerea retu­
| nentă, să iniţieze diferite con- noastră. Astfel, a susţinut două rului campionatului.
j cursuri pe plan regional şi in- întîlniri cu Siderurgistul Hune-
1 terregional etc. D. LADARU

corespondent