Page 50 - 1963-03

PAG. 6
Şedinţa comună a Prezidiului
C.C. a! P .C .U .S . şi a Consiliului
de Miniştri al U. R. S. S.
M O S C O V A 13 (A g e rp re s ). — T A S S
transm ite:
La .şedinţa com ună a Prezidiului
C C . al P.C.U.S., şi a C onsiliului de
M in iştri a) U.R.S.S. c a r e a a v u t loc
Ia 13 m a r t i e s u b p ; e ş 2d i n ţ i a lu i N . S.
H ruşciov s-a considerat necesar să se
fo rm e z e C o n siliu l S u p re m a! E c o n o ­
m iei N a ţio n a le a U.R.S.S. al C o n si­
liului d e M in iştri al U.R.S.S. A cesta
v a fi. o r g a n u l d e s ta t s u p r e m p e n tr u
c o n d u c e r e a in d u s trie i şi a c o n s tr u c ­
ţ i i l o r d i n î n t r e a g a t a r ă . E! s e c i e e a z ă
Tratativele pentru
G E N E V A 13 (A g e rp re s ). —
1, ’. 13 m a r t i e a a v u t I o c la G e n e v a
o nouă şedinţă plenară a C om itetu­
lui c e lo r 18 p e n tr u d e z a r m a r e , c a re
s-a d e s fă ş u ra t su b p re şed in ţia lui
E. B u r n s , d e l e g a ţ i i ! C a n a d e i .
C uvlntările rostite de delegaţii pu­
terilor occidentale au confirm at din
nou cu toată claritatea tendinţa lor
de a atrag e cu orice preţ pe m em brii
C om itetului intr-o discuţie sterilă in
jurul unor problem e tehnice m inore
şi prin aceasta să ducă definitiv tra ­
tativ ele la im pas. Ch. Ste'.le (S.U.A.)
a insistat ca şi pînă acum asupra ne­
cesităţii de a se exam ina „proble­
m ele te h n ic e “ a le inspecţiei ia fata
locului. El a făcut p ropuneri am ă­
nunţite în legătură cu procedeul de a
se efectua pe teritoriul fiecărei pu­
teri nucleare cile şapte inspecţii pe
an, prezentind aceste propuneri drept
o m ar a concesie din p artea S.U.A.
Stelie a cerut să sc exam ineze neîn-
tîrziat aceste problem e tehnice, deşi
problem a num ărului inspecţiilor nu a
fost stabilită pînă în prezent dc co­
m un acord, deoarece Uniunea Sovie­
tică a acceptat să se efectueze m a­
xim um trei inspecţii.
Luind apoi cuvintul, reprezentantul
R. P. R o m în e , G . M a c o v e s c u a r e a ­
m intit din nou d a tîle ştiinţifice — re ­
cunoscute chiar de foruri com peten­
te am ericane — care dem onstrează
că poziţia adoptată de reprezentanţii
S. U.A. în problem a încetării e x p erien ­
ţelo r n u c le are se baza pe p rem ise c-
ronate.
R eferin d u -se la p ro b lem a d e te ctă rii
ex p erien ţelo r n u cleare subterane, G.
M acovescu a subliniat că, acceptind
2-3 inspsetii an u ale pe teritoriul
U.R.S.S., g u v e rn u l so v ie tic a co n sim ­
ţit la folosirea u nui factor suplim en­
tar de asigurare, deşi totalitatea m ij­
loacelor de detectare existente astăzi
asigură nevoile practice privind de­
le c ta re a şi in d en tific are a explo ziilo r
nucleare subterane, fapt recunoscut
chiar de personalităţi am ericane ds
răspundere. Astfel, poziţia Uniunii So­
v i e t i c e p o a t e fi î n ţ e l e a s ă în a d e v ă r a ­
ta ei im p o rtan tă izvorîtă din dorinţa
sinceră de a facilita încheierea acor­
d ului. D ar ace st lucru n u îl în ţeleg
sau nu vor să-l înţeleagă delegaţiile
occidentale.
In încheiere, G. M acovescu a subli­
niat n ecesitatea de a se înlătura tot
ceea ce îm piedică realizarea acordu­
lui de in terzicere a e x p erien ţe lo r cu
arm a nucleară, acord pe care loti o a­
m enii cinstiţi din lum ea întreagă, to a­
t e p o p o a r e l e tl a ş t e a p tă , p e n tr u a so
pune capăt definitiv cursei înarm ări­
lor nucleare.
Guvernul francez nu pretinde
extrădarea iui Bidault
PA RIS 13 (A g erpres).
C orespondentul din Paris al a g en ­
ţiei R e u te r, re la te a z ă ca la 12 m a r tie m is iu n e a d e a locui, în tr e p r in d „ to a ­
un purtător de cuvînt al m inisterului
A facerilor E xterne al Franţei a dacla-
rat că guvernul francez nu va
ridica nici u n fel d e obiecţii dacă
g u v e r n u l v e s t - g e r m a n ii va a c o r d a
lui G eo rg es Bidault azil politic in
R. F. G e r m a n ă . S i n g u r a c o n d i ţ i e p u s a
de guvernul francez, a subliniat pur­
tă to ru l d e c u v în t fran c e z, e s te ca „Bi-
dault să d eclare in inod public că
ren u n ţă la orice legături cu aşa nu­
miţii) „C onsiliu al R ezistentei N a ţio ­
nale“.
Totodată purtătorul de
cuvînt a
făcu t c u n o sc u t că g u v e rn u l fran cez K u w eitu lu i cu p riv ire la sta b ilirea c ia ted Press, şi ele d o b o rite sau for­
n u i n t e n ţ i o n e a z ă s ă c e a r ă g u v e r n u ­ r e l a ţ i i l o r d i p l o m a t i c e d i n t r e U.R .S .S . ţ a t e s ă a t e r i z e z e la 10 şi 11 m a r t i e .
lui v e s t - g e r m a n e x t r ă d a r e a lui B id a u lt şi K u w e it şi c u p r i v ir e Ia s c h im b u l T re i a m e r ic a n i a u m u rii în u ltim e le
in tru cît tratatul franco-vest-germ an dc re p rezen tan ţe diplom atice la ni­ zile, în cursul luptelor cu unităţile
cu p riv ire la e x tr ă d a r e „nu se referă velul am b a sa d elo r.
la crim e politice“.
C orespondentul agenţiei Reuter su­
bliniază că această poziţie a au to ri­
tăţilor franceze lata de căpetenia
O.A.S. e ste d e te rm in a tă şi d e faptul
că „ g u v ern u l francez nu d o re şte în
m om entul de fată să se îm povăreze
cu un nou proces politic de m are am ­
p lo a re “.
Î n c u r a j a t d e p r o m i s i u n i l e g u v e r n u ­ lui. A c e s l a c o r d , c a r e p r e v e d e a j u ­ ţia T u n i s i e - A f r i q u e - P r e s s , Ia 12 m a r ­
lui vest-germ an precum si de atitu ­ torul econom ic şi teh n ic acordai de tie.. la T ribunalul m ilitar din T unis
d in ea co n cilia n tă a g u v e rn u lu i fra n ­ U n iu n e a S o v ietica L aosului în c o n ­ a în c e p u t p ro c esu l c elo r 43 dc p a rti­
cez. şeful O A .S .-işti'or francezi nu
pare să cedeze. După cum relatează
ag enţia DPA, el a lăsat să se în ţe lea ­
gă că nu intenţionează să renunţe la
p r e z e n ţ a s a i n v i a ţ a p o l i t i c ă f r a n c e z ă . n ii (d1i n V i e t n a m u l d e S u d a u d o b a - p l o t î m p o t r i v a s e c u r i t ă ţ i i s t a t u l u i " şi
!P e n t r u î n c e p u t B id a u lt i n t e n ţ i o n e a ­
ză să organizeze in zilele u rm ăto are
R e d a c ţ i a fi a d m i n i s t r a ţ i * i l a r u l u i !str. 6 Martie rtr. 9. T elefo n : tSS, LS9, 75, 674. Taxa p l ă t i ţ i in n u m e r a r
ŞTIRIU L T IM E L E
în scopul îm bunătăţirii continue a
conducerii dezvoltării industriei şi
construcţiilor şi al coo rd o n ării acti­
vităţii C om itetului de Stat al P lan i­
ficării, a C onsiliului E conom iei N a ­
ţionale. a Com itetului de Stat pentru
problem ele construcţiilor şi a comi-
letelor de stat pe ram uri de producţie.
La a c e e a şi ş e d in ţă s-a a d o p ta t ho-
tărîrea de a se trece la ela b o rare a
planului econom iei naţionale pe anul
1964-1965 şi a p lanului de p ersp ec tiv ă
de dezvoltare a econom iei naţionale
a U.R.S.S. pe p e rio a d a 1966-1970.
dezarmare
A poi a lu a t c u v în tu l E. B u rn s (C a ­
nada) care a căutat să justifice încer­
cările delegaţiilor occidentale de a în­
drepta lucrările Com itetului spre dis­
cutarea detaliilor tehnice ale inspec­
ţiei. El a s p r ijin it p e d e p lin p e r e ­
prezentantul Statelor Unite.
R eprezentantul Uniunii Sovietice,
S. K. Ţ a r a p k i n . a r e s p i n s c a t e g o r i c
încercările reprezentanţilor puterilor
occidentale d e .a atrage delegaţia so­
vietică la d isc u ta re a a m ă n u n te lo r te h ­
nice ale inspecţiei la fata locului. U-
m unca Sovietică nu refuză să discute
a m ă n u n te le teh n ice, a d e c la ra t el. T o ­
tuşi U.R.S.S. c o n sid e ră că e s te e x ­
trem de dăunător şi chiar periculos
să se treacă la d iscu tarea acesto r a-
m an u n te în a in te d e a se fi re zo lv at
principala problem ă a num ărului in­
s p e c ţiilo r . S. K. Ţ a r a p k i n a d e c l a r a t
că Statele Unite recurg în mod de­
liberat la o tactică o b stru c ţjo n istă în
d esfăşu rarea tratativ elo r cu privire la
dezarm are. S.U.A. nu luptă p e n tru a
se realiza u n acord, a su b lin ia t el,
ci cau tă ca şi p in ă acu m să co n ti­
nue experienţele cu arm a nucleara.
Reprezentantul Angliei a sprijinit
poziţia S.U.A. şi a în d em n at pe m em ­
brii C om itetului să studieze proble­
mele tehnice ale inspecţiei. Totuşi e
a lost nevoit să recunoască că în cu­
vântarea reprezentantului S.U.A. nu
a existat nimic nou.
U rm ătoarea şedinţă plenară a Co­
m ite tu lu i celo r 18 s ta te p e n tru d e ­
z a r m a r e v a a v e a lo c la 15 m a r tie a.c. p rin c ip iu , s u b lin ia z ă F r a n c e P re sse,
pARIS: O impresionantă manifestaţie
a m inerilor grevişti
PARIS 13 (A g erp res). —
C ea de-a 13-a zi a g rev ei m in eri­
lor francezi care continuă să se ex­
tindă în diferite bazine carbonifere
ale ţării a fost m arcată printr-o im­
presionantă m anifestaţie la Paris.
M iercuri a avut loc un „m arş spre
Paris", la care au participat peste
2.000 d e m u n c ito r i d in m in e le d e
fier naţionalizate din regiunea Lo-
rena. „A luat naştere un cortegiu
cu adevărat extraordinar, relatează căldură de locuitori in frunte cu mane. Pentru ca unităţile de tancuri slirnit indignarea şi protestul v eh e­
corespondentul agenţiei France Pres­
se. Inlinzindu-se pe o lungim e de 3
km . şi alcătuit din ap ro ap e 500 de
autom obile sau taxiuri de toate tipu­
rile şi din toate epocile, în care se
găseau m inerii in haine de lucru, cu
casca şi cu lam p a lor, c o rte g iu l a
străbătut in dim ineaţa zilei de
m iercuri, cei 330 km . care sep ară
Lorena de Paris, pentru a atrage
atenţia guvernului asupra revendi-
o conferinţa de presă. Autorităţile
bavareze, unde Bidault a obţinut per­
te m ăsurile necesare pentru asig u ra­
rea securităţii lui B idault“ pen tru a
nu avea aceeaşi soartă pe care a avu­
t-o colonelul A rgoud, răpit re c e n t la
München.
După cum se vede liderul terorişti­ transport urbane au organizat o gre­
lor francezi a ştiut unde să-şi îndrep­
te paşii.
PE SCURT # PL SCU«T $ PE SCURT
M OSCOVA. — G uvernul sovietic
a acceptat propunerea guvernului
M OSCOVA. — Acordul sovieto-
laoţian pentru acordarea de ajutor
econom ic şi tehnic regatului Laos a
i n t r a t in v i g o a r e . L a 11 m a r t i e , la
Vienliane, Scrghei Afanasiev. am ba­
sadorul U niunii Sovietice şi Kham -
su k Keota, m in istru ad-interim al
afacerilor externe, an schimbat in­
strum entele de ratificare ale acordu­
strucţia hidrocentralei de pe fluviu! cipanţi al com plotului din decem brie,
N a m N i c n . •» f o s t s e m n a t l a M o s c o ­
va, la 1 d e c e m b rie 1962.
SA IG O N . — La 9 martie, partiza­
r î l uu n a v i o n d e r e c u n o a ş t e r e a m e r i - „încercare de aten tat la viaţa preşe­
car). A lte ş a s e e li c o p te r e a m e r ic a n e
* U LT IM E LE Ş TIR I * U L T IM E L E Ş T IR I * U L T IM E L E Ş T IR I
Deschiderea tîrguiui Consfătuirea internaţională pentru conferinţa
internaţional de ia Viena in problemele lărgirii comerţului mondial
VIEN A 13. — Corespondentul Ager-
pres. St. Deja transmite:
La Viena s-a deschis cel dc-al 77-
lea T ir" Internaţional de primăvară,
amenajai în pavilioanele speriate din
Mcsse palasl (Palatul. 7 îrgului). din
centrul oraşului, cit şi pe terenul dc
lingă Praler. Peste 2.900 dc firme, din
care 2.360 din Austria, iar celelalte
din alte 24 ţări din Europa şi alte
continente, prezintă exponate la acest
tirg. Ţările socialiste sini reprezentate
prin 37 de întreprinderi dc stat.
In cuvintarea sa dc deschidere, dr.
Adolf Scharf, preşedintele Redoblicii
Austria, a arătat printre altele că la
„Ţîrgul dc la Viena sc întrezăresc noi
perspective pentru înviorarea schim­
burilor dc mărfuri între state“
In prima zi. tîrgul a fost vizitat de
peste 100.000 dc persoane.
Tirgul internaţional de primăvară
de la Viena rămirie deschis pină la
17 martie.
Cu prilejul călătoriei lui Merchant la Londra
Divergenţele anglo-americane au ieşit la iveala
L O N D R A 13 ( A g e r p r e s ) . —
Citind „surse autorizate“, corespon­
den tu l din L ondra al agenţi îi France
Presse relatează că prim ele întreve­
d e ri a v u te d e trim isu l sp e c ia l a! p r e ­
şedintelui K ennedy. Livingston M er­
ch an t, cu o ficialităţile b rita n ic e in
legătură cu planul de creare a asa-
ziselor forte nucleare m ultilaterale
ale N.A.T.O. au scos la iveală exis­
tenta unor serioase divergenţe.
P u n c te le de v e d e re re fe rito a re Ia
aplicarea în practică a acordurilor de
la N assau, m en ţio n ează agenţia F ra n ­
ce Presse, sînt în prezent divergente
si, î n c i u d a r e t i c e n t e l o r o f ic ia le , e-
xistă m otive de a se crede că aceste
divergente sînt m ult m ai g rave decil
se arată. C ererea englezilor de a se
trece Im ediat la crearea unor forte
nuclearo „m ultinaţionale“ ale N.A.T.O..
alcătuite din efective naţionale a ze­
ce ţări m em bra ale alianţei atlanti­
ce se loveşte de proiectul am erican
caie p r e v e d e c o n s titu ir e a m a i în tii a
unor „forţe m ultilaterale“ deservita
de echipaje mixte.
In afară de această divergentă da
ţărilor m inerilor din ateistă re­
giune".
Pe tot dram ul, convoiul precedai
de un autom obil cu difuzoare, îm ­
podobit cu panglici tricolore, a iost
in tim p in a t de lo cu ito rii sa te lo r şi
lo ca lităţilo r c a re îi a c la m a u p e m i­
neri ta trec ere a lor. La am iază, co­
loana a ajuns in suburbiile Parisu­
lui unde, in cartierul m uncitoresc
Pantin, a fost intim pinat cu m ultă
consiliul m unicioal. Aici a av u t loc
un m iting la care au participat nu­
m eroşi locuitori. Apoi coloana de­
m onstranţilor s-a îndreptat către
centrul Parisului. In faţa D om ului
Invalizilor s-a form at o nouă coloa­
nă care s-a îndreptat spre M inisterul
Industriei, unde o delegaţie a de­
m onstranţilor a fost prim ită de un
rep rezen tan t al m inistrului, M aurice
B o k an o w sk i.
Tn p o f i d a b a r a j e l o r c o n s t i t u i t e d e
poliţie, dem onstranţii au parcurs
străzile Parisului scandînd lozincile:
„Noi, m inerii din Lorena, ani sosit
Ia Paris p en tru a ap ăra pîinea p en ­
t r u n o i şi p e n t n i c o p i i i n o ş t r i !“ ,
„ Y T e m u n f r o n t p o p u l a r !“ .
In ce priveşte greva minerilor,
agenţiile de presă anunţă că ea con­
tin u ă la to a te b azin ele c arb o n ifere
din F ra n ţa. La C lerm o n t-F erran d ,
m uncitorii din întreprinderile de
vă de 4 ore in sem n dc solidaritate
cu greva minerilor.
trim ise in căutarea avionului dobo-
rit, au fost, potrivit agenţiei A sso­
de partizani.
BAGDAD. — După cum anunţă
ziarul „A i-Urva Al-Vasika", guverna­
torul general al Irakului a predat
t r i b u n a l e l o r m il i ta r e 51 d e i r a k i e n i . ternice asupra g u v ernului Braziliei
P rin tre ei sîn t ofiţeri, soldaţi şi p e r­
so a n e civile, în special m em b ri ai
partidului comunist.
TUNIS. — După cum anunţă agen­
îm p o triv a p re şe d in te lu i B urg h ib a. 20
dintre aceştia sînt învinuiţi de „com ­
dintelui republicii".
DRUMUL SOCIALISMULUI
LONDRA 13 (Agerpres). —
La Londra îşi continuă lucrările
consfătuirea internaţională „Pentru
conferinţa in problem ele lărgirii co­
m e r ţ u l u i m o n d i a l “, la 12 m a rtie , p a r ­
ticipanţii la co n sfătu ire au ascultat
cu m ult interes cuvintarea rostită
de acad. A. A rz u m an ian , şeful d e le ­
gaţiei sovietice.
Reprezentantul sovietic a subliniat
că o largă dezvoltare a relaţiilor co­
m erciale d intre state ar contribui la
însănătoşirea situaţiei internaţionale,
Ia d e z v o lta r e a c o la b o r ă r ii i n te r n a ţ i o ­
nale. In a c e a s tă o rd in e d e idai, ol
a subliniat consecinţele nefaste alo
c ită rii Pietii com une — g ru p are eu ­
ropeană închisă care îm piedică m en­
ţinerea unor legături econom ice in­
ternaţionale normale.
S in tem îm p o triv a in te rd icţiilo r şi
a restricţiilor discrim inatorii in co­
la L ondra există îndoieli dacă M arca
Britanic va putea să-şi aducă im por­
tanta contribuţie financiară pe care
S ta tele U n ite p a r că o a ş te a p tă de la
ea pentru crearea tortei navale.
R eferindu-sc la planurile am e ric a ­
ne de creare a forţelor nucleare mul­
tilaterale ale N.A.T.O.. ziarul „Daily
T elegraph“ scrie că acestea stîrnesc
num eroase divergente între ţările
m em b re ale alia n ţe i a tla n tic e şi că
p ro p u n e re a a m e ric a n ă cu p riv ire la
crearea unor unităţi de nave subm a­
rine ale N.A.T.O., înzestrate cu rache­
te Polaris, „reprezintă încă o sursă
potenţială de fricţiuni“. „Anglia, scrie
„Daily W o rk er“, trebuie să respingă
această propunere care o subordonea­
ză Statelor Unite şi G erm auiei occi­
dentale".
M cNamara reproşează Fraa(ei.»
W A S H IN G T O N 13 (A g erp res). —
M inistrul de război al S.U.A. M c N a ­
m ara, luind c u v în tu l la şedinţa C o­
misiei pentru problem ele tortelor a r­
m ate a Cam erei Reprezentanţilor, a
rep ro şat F ranţei că ea p u n e la dis­
poziţia N.A.T.O. num ai o jum ătate
din tru p ele pe care ea ar trebui să
le pună la dispoziţie. M cN am ara a dat
ca exem plu G erm ania occidentală ea-
Manevre militare franco-vest-germane
P A R IS 13 (A g erp res). —
Potrivit ştirilor din presa parizia­
nă in curind în d ep artam en tele Cor-
reze şi C re a s e v o r fi e fe c tu a te m a n e ­
vre m ilitare com une franco-vest-ger-
blindate să poată m anevra în voie.
autorităţile franceze au hotărit să lăr­
gească poligonul pe scam a satelor din
î m p r e j u r i m i . In t o t a l , p r o b a b i l , v o r fi puternice ale mişcării de rezistentă
m u ta te a p ro x im ativ 50 de sa te iar la
Anchetă privind creşterea costului vieţii
în Argentina
B U E N O S AIRES 13 (A g erp res). —
A genţia Prensa Latina anunţă că industrial este de 8 pesos. In reali­ rea N aţională C ongoleză lui K asavu-
Direcţia naţională de statistică din
A rgentina a dat publicităţii rezultate­
le unei an ch e te efectu ată in rindurile
unui n u m ă r d e 1.419 fam ilii a rg e n -
tiniene în legătură cu costul vieţii.
Potrivit rezultatelor acestei anchete,
m enţionează agenţia, costul vieţii a
crescu t in A rgentina in ultim ii doi
ani cu 63 4 la sută. in ce p riv eşte ali­
m entele. în prezent o familie arg sn -
tin ian â c h e ltu ie şte cu 57,4 la su tă mai
m ult decil acum doi ani. A genţia
m en ţio n e a z ă că in cifrele cu p riv ire
la c re ş te re a g e n e ra lă a p re ţu rilo r m e n ­
ţionate de această anchetă nu sînt
incluse recentei? sporiri ale tarifelor
la gaze, e le ctricitate şi tr a n s p o r tu r i
M aterialul oficia!, dat publicităţii de
Direcţia de statistică m enţionează că
pen tru a pu tea trăi in mod norm al o
familie a rg en tin ian ă ar trebui să cîş-
t i g e c h i p u r i l e 12 p e s o s p e s ă p t ă m î n ă ,
------- 0 ------
Presiuni americane
asupra Braziliei
C IU D A D DE M E X IC O 13 (A g e r­
pres). —
¦Statele U n ite e x e rc ită p re siu n i p u ­
p e n tru a-l d e te rm in a să interzică d e s­
făşurarea Congresului lallno-am erican
de solidaritate cu Cuba, car? urm ea­
ză să so d esc h id ă la sfirşitu! lui m a r­
tie la R io d e J a n e i r o . s e s p u n e tn*
lr-tin articol publicat de suplăm inalu]
m exican „La Prensa Libre“.
W ashingtonul — scrie publicaţia —
a v e rtiz e a z ă că clacă p r e ş e d in te le B ra­
ziliei, Jo a o G oulart, nu va lua „m ă ­
suri corespunzătoare“ pantru a îm ­
piedica desfăşurarea congresului.
Brazilia nn va mai primi din partea
S.U.A. nici un fel de ajutor.
lo n f o r m aprobării Direcţiei G e n erale P .l.T .R . nr. 263.328 din 6 noiem brie 1949. — T ip a r u l : în tre p rin d e re a P o lig rafică _ t
merţ, a declarat şeful delegaţiei so­
vietice, pentru că ele creează o si­
tuaţie nefavorabilă relaţiilor dinlre
ţări. U niunea Sovietică consideră
drept urgentă sarcina de a se orga­
niza un larg schim b de păreri între
toate statele, în toate problem ele
com erţului mondial. Totuşi, conferin­
ţa in tern aţio n ală a cărei co n v o care
a fost hotărîtă de A dunarea G ene­
rală a O.N.U., a sp u s el în co n ti­
nuare, nu şi-ar putea îndeplini sar­
c in a d a c ă s - a r lim ita d o a r In u n
schimb de păreri.
Principalul rezultat al unei asem e­
nea conferinţe trebuie să fie crea­
rea unei organizaţii com erciale in­
ternaţionale — caro să funcţioneze
în p e rm a n e n ţă si să c o n trib u ie la
dezvoltarea com erţului m ondial.
A ceastă organizaţie treb u ie să fie
deschisă tu tu ro r ţărilor şi nu num ai
ţărilor m em bre ale O.N.U.
Luind apoi cuvîntul, cunoscutul
econom ist englez Douglas Ja v a sub­
liniat că lărg irea cu 20 la sută a
com erţului anglo-sovietic este o po­
sibilitate reală. N um eroşi delegaţi au
subliniat necesitatea de a se lua
m ăsuri radicale pentru lărgirea co­
m erţului internaţional.
Acord com ercial
sovielo-nigerian
L A G O S 13 (A g erp res). —
La 12 m a r t i e a i o s t d a t p u b l i c i t ă ­
ţii la L agos u n c o m u n ic at c o m u n cu
privire la tratativ ele com erciale so-
vielo-nigeriene.
In com unicat se arată că tratati­
vele s-au desfăşurat în spiritul prie­
teniei şi colaborării. Potrivit a co rd u ­
lui încheiat, U niunea Sovietică va e x ­
p o rta în N ig e ria m aşini şi u tilaje, a u ­
tomobile, lam inate, hirtie, chim icale,
d iferite ţe s ă tu ri şi a lte m ărfu ri. N i­
geria va livra Uniunii Sovietice ara-
hide şi ulei de arahide, cacao, b u m ­
bac, c a u c iu c şi a lte m ărfu ri sp ecifi­
ce exportului nigerian.
re, potrivii sp u selo r lui, îşi în depli­
neşte m ai eficient obligaţiile faţă de
N.A.T.O. decît Franţa.
M inistrul de război am erican a de­
clarat că viitoarea extindere a efec­
tivului tortelor arm ate N.A.T.O. tre ­
buie să se obţină nu prin contribuţia
S.U.A., ci pe calea „contribuţiei" ce­
lorlalţi m em bri ai acestei' alianţe mi­
litare.
d isp o z iţia s ta tu lu i m a jo r fra n c e z şi
v e s t - g e r m a n v a fi p u s ă o s u p r a f a ţ ă
de 3.000 de h e ctare . P e rsp e c tiv a p r e ­
zentei soldaţilor B undesw ehrnlui tn
d e p artam e n te le C orreze şi C reuso a
m ent al p opulaţiei din a ceste d e p a r­
tam ente. In tim pul celui de-al doilea
război m ondial aici au existat centre
îm potriva ocupanţilor fascişti.
iar salariul m ediu al unui m uncitor
tate în să re fe rin d u -se la d e clara ţiile
unui grup de econom işti argsnti-
nieni, agenţia Prensa Latina sublinia­
ză că de fapt unei familii i-ar trebui
un salariu de 20 de pesos.
Constituirea unor blocuri electorale
în Argentina
BU EN O S AIRES 13 (A gerpres). —
După cum transm ite agenţia Fran­
ce P resse, Ia 12 m artie, o p t p a rtid e
politice argenliniene, printre c a r e :
U niunea populară (Justitialistă),
Partidul dem ocrat-creştin, Partidul
dem ocint-progresist, cele două frac­
ţiuni ale Partidului socialist. au
anunţat constituirea unui bloc elec­
toral în vederea alegerilor parlam en­
Noi succese ale partizanilor
în Guineea Portugheză
C O N A K R Y 13 ( A g e r p r e s ) . —:
Intr-un com unicat dat publicităţii
la C o n ak ry d e către partidul african
al independenţei din G uineea P ortu­
g h e ză şl in su lele C ap u lu i V e r d e se
arata că în ultima vrem e forţele pa­
triotice care desfăşoară lupta arm ată
îm potriva colonialiştilor portughezi
au obţinut noi succese. In com unicat
se spune că forţele patriotice au do-
borit luna trecută şapte avioane de
vînăloare şi de re ain o aşte re portu­
gheze.
T rupe portugheze cu un efectiv de
C o n s tru c ţii d e a m p lo a re
în C u b a
H A V A N A 13 (Agerpres). —
In regiunile rurale ale Cubei se zeci de mii de locuitori de la sate
reconstruiesc localităţi întregi. In s-au mulat în case noi.
locul vechilor cocioabe dărăpăna­
te. în care secole dc-a rîndul se nea, pc scală largă construcţia de
adăposteau familii de ţărani. sc drumuri. Anul acesta, în provincia
construiesc mii de noi case bine Oricnlc, provincia cea mai mare
amenajate. Numai în cursul dumi­
nicii trecute, în regiunea muntoa­
să Escambray (provincia Las Vil-
las), au fost inaugurale patru aşe­
zări noi. Aproximativ 900 de locui­
tori. care pînă acuvi au trăit in
cocioabe, s-au mulat în case noi.
La sale se construiesc apeducte,
sc face canalizarea, se instalează
lumină electrică, se deschid şcoli,
magazine, cluburi, se construiesc
şosele asfaltate.
Guvernul revoluţionar ridică noi
casc pentru ţărani în toate pro-
Strungul de copiat cu program al uzinei de maşini unelte din Magdeo
burg. R.D. Germană.
IN FOTO: Montarea unui lot de strunguri.
Austria sporeşte comerţul cu ţările socialiste
V I E N A 13. — C o r e s p o n d e n t u l
A gerpres transm ite :
C om erţul A ustriei cu ţările socia­
liste a m arcat o creştere sim ţitoare
in cursul anului trecut. Ţările socia­
liste au cum pătai din A ustria m ărfuri
in v a lo a r e d e 4,9 m iliard e şilingi, cu
300 m ilioane şilingi, adică a i 7 la
su tă m ai m ult d e cit in a n u l 196!,
in tim p ce ex p o rtu l global austriac
a crescu t cu 5 la sută. D eosebit de
favorabilă este dezvoltarea com erţu­
lui cu U niunea Sovietică, u n d e ex-
Libertate lui Ârafoine Gizenga
— Apelul unor pai tide politice din Congo —
L E O P O L D V IL L E 13 (A g e r p r e s ) . —
Conducerea partidului M işcarea N a­
ţională Congoleză, unul dintre cele
mai mari partide din ţară a adresat
prim ului m inistru Adoula un m esaj
în care cere eliberarea neîntîrziată a
lui A ntoine Gizenga.
A m in tin d d e s p re h o tă rire a din 20
d e c e m b rie 1962 a C a m e re i r e p re z e n ­
t a n ţ i l o r d e a-1 e l i b e r a p e G i z e n g a
Si d e a t r a n s m i t e p r o c e s u l l u i o r g a n e ­
lor judiciare, conducerea partidului
arată că datorită sam avolniciei auto­
rităţilor A ntoine Gizenga continuă a
fi p r i v a t d e p o s i b i li t a t e a d e a s e r e a ­
bilita şi de a dem asca toate acuza­
ţiile a b s u rd e c a re ii sîn t a d u se de a d ­
versarii săi.
In m esaj se atrage atenţia asupra pentru A frica un apel înflăcărat d a
faptului că G izenga eslc d eţin u t în
condiţii inum ane, este lipsit de drep­
tul de a avea orice contact cu lum ea
exterioară, de dreptul de a lua cu­
noştinţă de acuzaţiile ce i sa aduc
si in sfîrşit de dreptul de a căpăta
asistenţă medicală. M enţinerea ilega­
lă a lui G iz en g a în în ch iso a re, se a-
rată în m esaj, nu este cu nimic ju s­
tificată şi ea este inadmisibilă.
O copie a m esajului a fost adresa-
sată de conducerea partidului M işca­
bu, preşedintele republicii. In scri­
so area an ex a tă la acest m esaj se su ­
bliniază că arestarea ilegală a lui A n­
toine Gizenga şi neîndeplinirea in­
tenţionată a hotărîrii Camerei repre-
t a r e c a r e v o r a v e a Iog la 2 3 i u n i e .
P articipanţii la această coaliţie s-au
pronunţat, in favoarea principiului
dem ocraţiei reprezentative. Pe plan
politic, partid ele coaliţiei s-au a n g a ­
jat să nu-şi im pună ideile prin forţă
si să respecte voinţa populară, liber
exprim ată pe calea sufragiului secret
si obligatoriu.
300 de soldaţi sprijin ite de aviaţia au
a t a c a t Ia 21 f e b r u a r i e , b a z a t o r t e l o r
p atrio tico d e la C u b ix k o , dar au fost
respinse. Com unicatul m enţionează
de asem enea, că partizanii au incen­
diat o navă portugheză ancorată in
portul Bissau şi au capturat postul
de politie din localitatea Joao.
Forţei- patriotico au anunlat de
asem enea, că com andantul trupelor
coloniale din sudul G uineei P ortu­
gheze, capturat de partizani, a fost
j u d e c a t ele r e p r e z e n t a n ţ i ai p o p o r u l u i
şi executat.
Xr. 2355
vinciile tării. In anii revoluţiei,
In tară sc desfăşoară de aseme­
şi cea mai îndepărtată de capitala
tării, se construiesc 13 aulomagis-
tralc noi, moderne cu o lungime to­
tală de 330 km. De-a lungul aces­
tor şosele vor fi construite zeci de
poduri. Noile şosele vor reduce
considerabil distanta dintre vastele
regiuni agricole şi muntoase şi cen­
trele orăşeneşti. ^
De-a lungul întregii sale istorii, 5
A
Cuba nu a cunoscut asemenea am-
ploaie a construcţiei dc locuinţe şi
rutierei
portul A ustriei a crescut cu 20 la
SU tă. |
Im portul Austriei din ţările socia­
liste a crescut în anul care s-a scurs
c u 11 Ia s u t ă , î n t i m p c e i m p o r t u l
global d oar cu 5 ia sută.
C om entînd datele de mai sus, zia­
rul „V olksstim m e“ scrie : „A ceste
cifre infirm ă p ărerea râspindită in
an u m ite cercuri şi an u m e că ţările
socialiste nu ne pot livra ceea ce
ne tre b u ie şi că p iaţa a u stria că n u
a r m a i fi c a p a b ilă să a b s o a rb ă m ă r ­
furile din Est“.
zentanţilor, atm osfera de anar­
hie totală care dom neşte în C ongo
şi p o litica in c o n s e c v e n tă p ro m o v a tă
de Adoula — toate acestea subm inea­
ză prestigiul Republicii C ongo în ţa­
ţa o p in iei p u b lic e m o n d iale.
O copie a acestei scrisori a fost
adresată, de asem enea, lui U Thant,
secretar g en eral al O.N.U. şi preşe­
dinţilor celor două cam ere ale parla­
m entului congolez.
Un alt m are partid din C ongo;
Partidul Solidarităţii Africane — a
cerut a i hotărîre eliberarea acestui
fiu credincios al poporului congolez;
Conducătorii partidului au adresai
participanţilor la cea de-a 5-a sesiu­
ne a Com isiei Econom ice a O.N.U;
a sprijini m işcarea pentru eliberarea
lui A n to in e G izenga. In acest m esaj
se subliniază că starea sănătăţii Iul
G izenga este în g rijo răto are şl că exis­
tă toate m otivele să se presupună c i
agenţii im perialişti îi p reg ătesc ace»
laşi sfîrşit ca Iui Lumum ba.
Situaţia din Siria
D A M A S C 13 ( A g e r p r e s ) . —
A g e n ţ ii l e d e p r e s ă a n u n ţ ă c ă im
Siria continua să fie m enţinută sta ­
re,. excepţională. Incepînd cu ziua d e
12 m a r tie , r e l a t e a z ă c o r e s p o n d e n t u l
agenţiei UPI la Beirut, gu v ern u l si­
rian a introdus restricţii şi m ai se ­
vere la frontiere, în legătură cu sta­
rea încordată din ţară. A genţia A s­
sociated Press anunţă că generalul
I.ouai El A ta s s i, c o m a n d a n t u l s u p r e m
al forţelor arm a te sirien e a fost în ­
vestit cu îm puterniciri excepţionale.
Potrivit unui com unicat al C onsi­
liului naţional al com andam entului
revoluţiei, transm is de către postul
de radio Dam asc, „orice acţiune îmr
t r iv a r e v o l u ţ i e i v a fî c r u n t re p rim »
tă". Consiliul naţional al com anda­
m entului revoluţiei din Siria, a a n u n ­
ţat de asem enea, postul de radio Da­
m asc, a in te rz is a p a riţia a 17 z ia r e
sirien e. R ed acţiile şi tip o g ra iiiîe u r ­
m ează a ii sigilate, m aşin ile tip o g r a ­
fice confiscate, iar bunurile ed ito ri­
lor şi ale fam iliilor lo r s e c h e s tra te .
Ziarele interzise luaseră poziţie îm ­
potriva unirii Siriei eu Egiptul.
Ir. c o m u n i c a t s e f a c e c u n o s c u t d c
a s e m e n e a c ă „ o r i c e d e m o n s t r a ţ i e , Sie
ea chiar in sprijinul revoluţiei, este
intrezisă intrucît ar putea duce ta re­
zultate nefavorabile“. A fost interzi­
sa m irarea oricărui corespondent de
presă pe teritoriul Siriei.
S. U. A . şj A n g ia
recunoscui noul guvern
al Sfrtei
W A S H I N G T O N 13 ( A g e r p r e s ) . -
Agenţia United Press International
a n u n ţ ă c ă la 12 m a r t i e , S . L . A . a u r e ­
cunoscut în mod oficial noul g uvern
al Siriei. Tot in a c e e a ş i zi, M in is te ­
rul de E xterne al Angliei a anunţat
că M area Brilanie a recunoscui noul
guvern sirian.
Mai*