Page 52 - 1963-03
P. 52
Nr. 2556
PAG. 2 OMUL SOCIALISMULUI
L O C U IN Ţ A E A TA , ING R!J E Ş T E -O I Pentru muncă Sssil?
Prin blocurile oraşului Hunedoara ireproşabilă
Deputatul Tupeu
Zilele irecuie, In casieriile sta Slrikberger (pri
ţiilor C.F.R. de lte rara li.C.M.
mul din dreapta),
Zilele trecute am făcut o vizită posibilitatea să se odihnească în curăţenia, lipsesc regulamentele Simeria s-an !!Iaht !>rimele /senini
prin mai multe blocuri şi apar condiţii optime. Pentru asigura de funcţionare interioară, nu C- activitate ireproşabilă depusă amil diu circum scripţia
rea curăţeniei, aiit in aparta xistă preocupare pentru înfrumu
tamente din Hunedoara. Aspecte mente cit şi pe scări, conducerea seţarea casei scărilor. trecui. Pe mice timp, zi sau noap electorală nr. 1
le surprinse cu aceasta ocazie administrativă a Combinatului a te, ceferiştii an fost totdeauna In
sînt do natură să evidenţieze fe i munizat femei care să facă a- In multe apartamente, la ulti post, asimilând trenurilor condiţii Petrlla esle apre
lul cum o parte din locatarii liu- mul etaj, mai ales la blocurile optime de siguranţă a circulaţiei.
nedoreni întreţin apartamentele, cest lucru. Dar intrînd in blocu noi, este umezeală. Vina o poartă ciat de alegători.
preocupare de care au dat do rile 5 şi 50 unde locuiesc mulţi constructorii de la şantierul 4 al Pentru îndeplinirea cu simt de I a t ă -1 î n i o t o g r a i i a
vadă comitetele de blocuri, spri tineri, înlilneşti lucruri neplăcu T.C.S.H. care au executat lucrări răspundere a datoriei, ceferiştii de noastră discutînd
te. Din lipsa unui spirit gospo de minimală la acoperişuri. pe raza R.C.M. Simeria an fost cu lin g ru p tle a-
jinul si îndrumarea dată de co dăresc, a grijii faţă de avutul ob recompensaţi eu suma de 441.683 Ieg ăto ri d e sp re li
mitetul executiv al Slutului popu Încă nu s-n /acut totul lei. revenind fiecăruia cite 700-1.300 nele treburi gos
lai al oraşului regional Hunedoa ştesc, aici s-au delectat chiuvete lei. podăreşti.
ra in această direcţie. le, pereţii au fost zgîriaţi, sînt Un mare rol în buna întreţi E. CKEŢU
geamuri sparte, pe scări murdă nere şi păstrare a fondului loca
( Fapte tiv, în crearea unor spatii şi zo im piegat dc mişcare
rie. La fel şi în unele apartamen ne verzi îl au comitetele de la staţia C.F.R. Simeria-cXIitori
demne (le toata lauda te. Cam acelaşi aspect înlilneşti blocuri. Dacă acestea sînt bine
şi la blocul 135. Comitetul exe îndrumate şi sprijinite de către C o n c u rs u l c o lo r m a l tin e ri A Ev€ N » A\
Prima constatare care se des cutiv al Sfatului popular al ora comitetele executive ale sfaturi
prinde după cc vizitezi blocurile şului regional Hunedoara şi or lor populare şi rezultatele sînt in te rp re ţi j» nemalografnl „Al. Sabia “ ; Lupem
din Hunedoara este aceea că ma ganizaţiile de U.T.M. din C.S.IL tot mai bune. Comitetul execu 29 — cinematograful „7 Noiem
joritatea localaiilor sînt buni gos şi T.C.S.H. au datoria să desfă tiv al Sfatului popular al oraşu C ăm in u l cu ltu ră! diri C linic. Aici vîrstnici. După ultim ele cuvinte ale 16 M A R T I E 1963 brie“; ALBA IU LI A: Balada husa
podari, îngrijesc apartamentele şoare o susţinută muncă educa lui regional Hunedoara, a mani te in tîm p in ă. încă d e la in trare, o recitatoarei au urm at cîteva clipe de rilor — cinematograful „Victoria“ ;
aşa cum se cuvine. Te impresio tivă in inului tinerilor locatari, festat o oarecare preocupare în atm osferă sărbătorească: tinerească, linişte adincă. Pe scenă. Ileana Bădi P R O G R A M U L 1 : 5,07 M uzică Portul fără iipă — cinematograful
nează plăcut aparlamentul nr. să Ic insufle spiritul gospodăresc, acest sens. In luna decembrie a tu sală, ca şl pe scenă, au înflorii, lă a şte a p tă „ ap re c ie re a " cu o b rajii in te rp re ta tă d c L in i a r a ; 5,40 . 2 '. .îngust" ; SEIiES •' Purica ta dc
27 clm blocul 1.2 unde locuieşte grija faţă de avutul obştesc. anului trecut a organizat o con intr-un buchet enorm, garoafele cra a p rin şi, Şi a p la u z e le iz b u c n e s c clin J o c u r i p o p u l a r e r o m i n e ş t i ; fi.20 vină — cinematograful „Progre
familia macaragiului ‘Dumitru sfătuire cu membrii comitetelor v a t e l o r p io n ie r e ş ti. P e n t r u că. în a- nou, îndelungate. E m isiunea pen iru s a t e ; 8,30 Cin- sul“ ; Primăvara Ielelor — cine
Rusu. Aici, toiul sclipeşte de cu Nil este hirte aşa de blocuri din Hunedoara unde c ea stă d um inică, la Cîlnic se d e sfă te c e din folclorul nou şi jo cu ri matograful ...li. Sadovear.it“ ; O- -
răţenie. Iu camere, la baie, la s-a făcut un instructaj asupra şoară faza inlercom unală a c o n cu rsu — Frum os recită Ileana — sa adre p o p u la re ro m in eşti ; 7,10 D ansuri R Ă Ş T IE : Citul <opării erau mart
bucătărie esle curat De aseme Din păcate sini şi unii fami sarcinilor pe care le are. O con lui a rtistic al p io n ie rilo r si ş c o la ri se a z ă un p io n ie r clin s a lă c o le g u lu i — cinematograful ,.V. Boaită“ ;
nea scara este bine întreţinută. lişti, putini la număr, care ma sfătuire reuşită a mai fost orga lor. Form aţii artistice ale celor mai S ă ’l d e e stra d ă i 7.30 Sfatul m e d ic u
La fiecare elaj sin! afişate gra nifestă dezinteres pentru întreţi nizată în luna februarie a.c. Cu tineri interprefi, brigăzi artistice dc I ii atentă bunicuţa ! — cinemato
fice cu locatarii care fac de ser nerea spaţiului locativ. Iată cite- acest prilej au fost prezentate agitaţie, coruri, echipe de dansuri — T are fru m o s I Şi cu suflet. Ca o lui : P rev en irea crizelor d e ulcer
viciu la curăţenia scărilor. va exemple. La blocul 31, aparta trei referate privind obligaţiile populare, solişti vocali, instrum entişti a d e v ă r a t ă a r t i s t ă .. . DaT si c e i d i n
mentul 17, locuieşte familia lui locatarilor, administrarea şi gos G itb o v a şi C ă rp in is. c a re au te rm i in a n o tim p u l p rim ă v erii ; 7.45 graful „Flacăra"; IIATEG: Permisie
Asemenea exemple sînt multe N!colac Petre. Apartamentul nu podărirea clădirilor, sarcinile co- si re c ita to ri din G îrb o v a , C ă rp in is nai adineauri concursul, au avut rc- pe ţărm — cinematograful „Popular" .
la Hunedoara. Esle plăcut să vi este îngrijit, pe alocuri este chiar mitetelor de blocuri etc. urmate Cui, R ăh ău . Deal şi lo c a lita te a g a zd ă citatori buni. C i n t e c e : 8,08 M u zică u şo a ra ; BRAD: Destăinuiri — rinemalngra-
zitezi blocul 1 (preşedinte al co degradat. Acelaşi aspect există la de filme documentare. Pe mar s" în trec iu a p re ze n ta sp e c ta co le cil ftil „St. roşie“: LONEA: Oameni şi
mitetului de bloc Iov. loan Bar- blocul 36, apartamentul nr. 2, blo Hi'i' b u n e . C ă r e u ş e s c p e d e p l i n a c e s t D upă Ileana Bădilă pe scen ă in- 8,3 0 C o n c e r t d e d i m i n e a ţ ă ,- 9.0 0
tok), blocul 20 (preşedinte tov. ginea informărilor s-au purtat Iră in pasul c ad e n ţa i al unui joc R oza v u i t u r i l o r ; 9,25 C i n te c e şl
fosil' Kopelz), blocul 61 Ipreşe cul 32, apartamentul nr. 21 ele. lucru o dovedesc aplauzele insufle- p o p u l a r l o c a l , c e l » fi p e r e c h i , c î t e a r e j o c u r i p o p u l a r e r o m i n e ş t i ,• 10,15
dinte tov. Gheorghe loniţă), blo discuţii fructuoase. Consfătuirea echipa de dansuri a şcolii din Deal,
cul 39 (preşedinte tov. Anton Local ara Silvia Radul din blocul Iile a le p u b l i c u l u i c.e a p r e c i a z ă , d e In tn m e specifice, cu c ra v a te le C in te c e p e n tr u cei m ic i ; 11,35 filtre, seria l-II — cinematograful
Plilor) din O.M. şi umile altele a fost utilă, membrii comitetelor M elodii p o p u la r e ro m în e ş li ; 12,20 ..Minerul": TF.IVS: Un om trece prin
in care găseşti ordine şi curăţe 38, apartamentul 43. conturbă li In s ă l i si p e s t a d i o a n e ; 1-1,00 zid — cinematograful „V. Roitilă
de blocuri ştiind cc au de făcut. Muzică uşoară cerută de ascul Z I..Y IN A : Omni de lingă tine —
niştea celorlalţi locatari deşi i tători ; 14,30 Din folclorul p o p o a cinematograful „Muncitorul“ ; I
re lo r ; 16,15 V o rb e ş te M o s c o v a ! ;
s-a atras atenţia de mai multe
Considerăm totuşi că încă nu 16.45 Din re p e rto riu l o rc h e stre i
nie. Acest lucru se datoroşle in ori. La alic blocuri cum este T 4, s-a făcut totul. Sînt, aşa după m ulte ori la scenă deschisă, strădanii purpurii la gît, dansatorii dau glas !.IA : Vals pentt u un milion —
mare măsură muncii permanente aproape că nu există geamuri cum am arătat mai sus, unele le m icilor artişti am ato ri. unor strigături de viaţă nouă. îm de muzică populară „Briuleţul“ a cinematograful „Glt. Dnja" ; A -
desfăşurată de către comitetele întregi la casa scărilor. Toţi lo comitete de blocuri care nu-şi b elşu g ată, dinei d o v a d ă d e o s p rin te POLDUL DF, S I ’S : Şampanie şi
de blocuri, spiritului gospodăresc catarii ştiu că Emil Aron şi Ale —In s c e n ă a i n t r a t p i o n i e r a I l e a n eală si o m a re p recizie în m işcări. Casei de cultură din C im pulung- melodii — citit »!olograful „2 ’
n a B ă d ilă , e l e v ă in c l a s a a Y -a la Şi, la sfirşit, d in n o u a p la u z e le c ă ld u August“.
Muscol. regiunea A rg eş; 17,10
C iuta N ic o la e H e r l e a ; 18,20 P r o
al locatarilor. Pe bună dreptate xandru Miroşan din blocul amin trăiesc viaţa sau blocuri unde I Ş c o a la d e ti a n i d in Dea). C a la un r o a s e a le p u b lic u lu i. gram m uzical pen tru fruntaşi in
se poate spune că locatarii de tit au spart geamurile la casa nici nu există asemenea comite | s e m n . z u m z e t u l d in s a l ă a î n c e t a i . După spectacolele pionierilor din producţie din industrie şi ag ri
aici îşi petice timpul liber în mod scărilor (elaj 3 şi 4) dar nu-i o- te (exemplu blocul 133). lată de I La î n c e p u i cu o u ş o a r ă e m o ţie , a p o i Deal urm ează cele ale form aţiilor din
plăcut, recreativ. bligă să le pună la loc. ce Comitetul executiv al Sfatu j d in c e î n ce m a i s ig u r, m ai a v i n t a t , sa tele C ut, R ăh ău şi Cîlnic. O a n tr e n a n cu ltu ră ; 19,30 M u z ică d o d a n s ; B aletul
lui popular al oraşului regional p i o n i e r a r e c i tă p o e z i a „ P a r ti d u l u i" . tă tre c e re în re v is tă a tin e re lo r ta 20,15 Jo c u ri p o p u lare ro m in eşti
Ce fac tinerii Dacă se mai înlilnesc asemenea Hunedoara va trebui să contro I V e r s u r i c a l d e , r e c i t a t e cu d r a g o s t e şi lente, a celor ce în viitor vor păşi în
aspecte, acestea se datoresc şi leze mai îndeaproape felul cum r e c u n o ş t i n ţ ă p e n t r u p ă r i n t e l e d r a g a i rîndul form aţiilor artistice dc am a in te rp re ta te la d iferite instru meteo palo (?ie
Datorită grijii manifestate de slabei activităţi desfăşurate de comitetele de blocuri îşi aduc p o p o r u l u i n o s t r u , P a r t i d u l M u n c i t o tori de la sate. ori si m ai d e p arte,
către conducerile C.S.l-I. şi comitetele de blocuri care in mul sarcinile la îndeplinire, să le spri r e s c R o rn în , c a r e a a d u s c o p ii l o r o v i a ţ ă pe m arile scene ale sălilor de con m ente : 20,30 M uzică do dans ;
T.C.S.H. au fost create condiţ'i te locuri nu-şi trăiesc viaţa. Din c erte si d e teatru .
hune de locuit şi tinerilor necă acest motiv la blocurile amintite jine în permanenţă astfel îneît în f e ri c it a , l ip s it ă d e g riji, c e r t i t u d i n e a 21,25 In terp re ţi do m uzică p o p u
sătoriţi. Lor li s-au repartizat a- ca şi la altele nu sînt grafice cu Spre seară, num eroşi colectivişti
partamente în blocuri unde au locatarii care trebuie să execute rîndul tuturor locatarilor să e- î n d e p l i n i r i i t u t u r o r a s p i r a ţ i i l o r . I n v e r care au asistat la această în tre ce re lară ro m î" ° a ^ ră ; 22,25 M uzică de PENTRU 24 ORE
xiste un înalt spirit gospodăresc s u r i l e r e c i t a t e c u g l a s c r is ta l in d e a p io n ierilo r, ca si in terp reţii, se în dans.
faţă de noile blocuri de locuinţe. f e tită îş i g ă s e s c e c o u s e n t i m e n t e l e V rem e neslabilă, cu cerul mai
torc acasă m ulţum iţi. Faza interco- P R O G R A M U L I I : 13.15 C îjitece m ult noros. Vor cădea precipitaţii
şi jo cu ri p o p u la re in p re lu c ra re a sub form ă do iapoviţă, iar in re
m u n ală a c o n cu rsu lu i artistio al pio- co m p o z ito rilo r n o ş t r i ; 13,40 M e giunea dc m unte ninsoare. T em
lodii do d r a g o s t e ; 15,00 M uzică peratura sta ţio n a ră ; ziua intre
V. ALBU t u t u r o r c e l o r c e o a s c u l t ă , t i n e r i şl r i e r i l o r $i ş c o l a r i l o r s-a î n c h e i a t . p o p u lară s o v ie tic ă ; 18,05 R a p so 4 şi Î0 grade, iar noaptea intre
dii ; 19,00 M elodii p o p u la re r o m in u s 1 si 4 g rad e. V in d m o d e
Spectacolele prezentate au lăsat însă m ineşti cerute de a scu ltăto ri; rat, cu intensificări din sectorul
20,00 M uzică de d an s ; 20,30 N o a p n o r d - v e s t $i n o r d .
Din activitatea comisiilor de femei tuturor impresii frum oase, de neuitat.
V. CHIŞ
te bună, c o p ii: „Cutia cu scri PENTRU URMĂTOARELE
sori" ; 20,40 M uzică p o p u lară din
3 ZILE—
La cu răţirea păşunii căminului cultural din localitate. ar fi d a e i, M o ld o v a ; 21,15 M uzică d e d an s V re m e n e s ta b ilă şi te m p e ra tu ra
Cu acest prilej, tovarăşele Mana de com pozitori r o m in i ; 22,00 M u staţionară.
Sloiehifoiu, Doina Certejan şi Eleo- ...Comitetul executiv al sfatului
Din iniţiativa comisiei de femei. nora Poienaru au evocat figurile popular comunal Baru M are, raionul zică de dans.
17 colectiviste din brigada Uleş a eroice ale luptătoarelor comuniste I-Iaţeg, a r lua m ăsu ri de re p a ra re a
G.A.C. „23 August“ din Gurasada, din ilegalitate Donca Simo, Ada străzii B ărăsar. Din cauza n eg lijen BULETINE DE ŞTIRI SI R A
iatonul llia, au curăţit prin muncă Marincscu şi Elena Sîrlni. ţei, strada am intita este desiundală, D IO JU R N A L E : 5,00 , 6,00 ; 7,00 ;
patriotică, intr-o singură zi, peste Im practicabilă. (PETRU POPA — co 11,00; 13,00; 17,00; 20,00; 22,00;
9 ha. de păşune. Pentru recolte sporite respondent). 23.50 ( p r o g r a m u l I), 12.00; 14,00;
16.00; Î 8 0 0 ; 21,00; 23.00 (p ro
Printre participantele care au de legum e ...Secţia de rep arat ap arate radio g ra m u l II).
a cooperativei „R etezatul“ din Haţeg
\ muncit cu spor la curăţirea păşu In cinstea zilei de S Martie, pes ar executa lucrări dc bună calitate.
nii se numără şi Cutifa ireal, Ma te iO colectiviste din brigada le Din cauza superficialităţii a i care lu
I gumicolă a G.A.C. llia au ame crează cooperatorii acestei secţii
\ rin Barza, Eva Ister, Carita Car- najat 200 m.p. puţuri calde pentru m ulte aparate de radio se defectează
i mazan şi altele. răsadniţe. Piua in prezent, ele au la n um ai c îte v a o re d u p ă ce a u fost
insămintat t u varză timpurie o su luate din mina „m eşterilor". (VICTOR a
: Simpozion pla lată de SCO m.p. UDREA — corespondent).
16 MARTIE 1963
Colectiviştii din Sebeş au asigurat animalelor pentru perioada de ! Acţiunile citllitral-ediicativc in fruntaşe in nit astă acţiune sini - Ş i la Sim eria s-a r înfiinţa un do-
sfabulaţie o hrană de calitate şi in cantităţi îndestulătoare. Aceasta colectivistele Savela Crişan, Eiate- pozit peniru butelii. In felul acesta DEVA : Camellia — cinemato
I Ic-a permis cu ,ri in lunile de iarnă să obfină zilnic in medie cile 0 litri ! f riadul femeilor din Gurasada. se rina Codrean. Marin Oişti, Vaie nu s-ar mai ivi discuţii atunci tin d graful Patria" ; HUNEDOARA :
lupte pe ciip de vacă [ura!ulii. desfăşoară cu regularitate, in lic rul Bnda Galcaia Vasiit, rare un Miraiul — cinematograful ..Victo
eale simbătă scara. Recent, peste electivii cile 13 zile-iiiniiră. ) î ajunge maşina cu butelii in oraşul riei“ ; SIMERIA : Cine.-i dc vină
In fotografie: Aspect de la pregătirea şi administrarea silo:ului. .33 femei au participat In simpozio — cinematograful .,I¦ PintiUc" ;
ţ i nostru. (ION BADESCU — corespon- PETR O ŞA N I: Telefonista — ci-
nul „Din trecutul de luptă al fe j eleni).
meilor“, ce a avui loc in sala
« © » © •••© © © © « © » •e * &®«©©©©©»e»©©©©®®©®@ ©ea*©®a >•«©•©««••©••©©©©©«©««©••©•«•©•«©9 'L«© •© •••
Planul de dezvoltare în perspecti Lucrări de care trebuie să finem seama s e i n t r o d uu co i n t r - o m o c i r l ă f ă c u t ă LmémmM,
vă peni ni regiunea H unedoara, pre la plantarea pomilor din lut şi b aleg ă rlc v acă p ro a sp ătă
v e d e în d o m e n iu l a g ric u ltu rii şi o Ş> a p o i s e t r e c e la p l a n t a r e tu e-
e x tin d e re a su p rafo leiu r o c u p ate cu Recom andabil este ca plantarea ( liipa de lucru sînt necesari 2 m u n 1.C ./.L SIM BRIA ¦
pom i fructiferi, in aşa fel ca in a- pom ilor să se facă toam na. Dar, in c i t o r i ,• u n u l c a r e ţ i n e p o m u l î n p o cate cmt,de edítate 4uj/iteIoaAct--
m il 1975 sa se a ju n g ă la 12.000 ba u n e le c az u ri şi p lan tă rile de p rim ă ziţia corectă în p artea de nord a
livezi. In realizarea acestei sarcini, vara dau rezultate lot alil de bune, lid o relu i, cu c o letu l la su p ra fa ţa s o
gospodăriile agricole colective au dacă gropile silit făcute din toam lului, iar al doilea m uncitor irage
u n r o l ’n o l ă r i l o r . I:le v o r t r e b u i s ă nă sau in cursul iernii. în acest păm întul in g ro ap ă !iesle rădăcini
p la n te z e cu pom i fructiferi p iu a la caz, păm întul scos din groapă d e
sfirşitu l a n u lu i 1965 p e sle 3.500 ha. ră, lucrare care nu se recom andă g e ră p e ste iarnă, se afin e az ă şi îşi tul sărac de la fundul gro p ii se va in tim p ce pritntil sc u tu ră de cîie-
livezi, cu u n ritm a n u a l d e 1.200 ha. pe motivul că păm întul scos din Înm agazinează apă suficientă, piuă aşeza in p a rte a d e jos. va ori pomul peniru ca păm inlul
groapă răinine bulgăros, iar la plan prim ăvara, incit plantarea pom ilor >ă p ă t r u n d ă b m e p r i n t r e r ă d ă c i n i .
A c ţ i u n e a dc- p l a n t a u * a p o m i l o r tare nu se poale călca bine, crein- se face in condiţii bune. C oncom itent cu săpatul gropilor După ce s-au acoperii bine rădăci
în m asiv a începui in gospodăriile dn-se goluri de aer care sini dău e s l e a b s o l u t n e c e s a r să s e l a ( o şi nile cu păm tnt se face călcatul pe
< d a tiv e a le r e g iu n i i în c ă d in a n ii nătoare rădăcinilor; dimensiunile P e d e a ltă p arte, silit şi m o tiv e liansporlul gunoiului de grajd pe leală suprafaţa gropii, iucepind de
T ăcuţi, realiziiulu-se plini în p re gropilor au fost mici, îm piedicirtd în teren. Cantitatea de gunoi necesara
zent suprafeţe mari de livezi tinere. primii ani d ezv o ltarea sistem ului ra- p e n tru în tr e a g a p la n ta ţie se va so- la m a rg in e c ătre pom , de jur bn- lu jitc ó d u //fte á c a . în m â n a
dicular al pom ului. De asem enea, în coli astfel ca la fiecare g ro a p ă să pre|ur. De cele mai m ulte ori. pe
Rezultate bune in această privinţă alle iiuilăli, la plan tare nu s-a asi se a d m in istrez e 15-20 kg. g u n o i bine coaste, păm întul provenit din fun / '/ /
eu obţinui mai ales gospodăriile gurat ingicişarea păm intului din groa putrezii. In caz că gos|30dărille d is dul gropii fiind sărac, nu se va idi
c o le ctiv e din P eşle an a , Da ia Rom i- pă (u îngrăşăm inte organice în can- pun şr d e în g ră ş ă m in te ch im ice la liza la p lan tare. ci se va co m p leta a e m o K o ld c m , ? te m a ???Îm u Fi
Jiă, S ilvaşnl de Sus. S ilvaşul de tilâli co resp u n zăto are care să asi fiecare pom treb u ie dat ! !Io 200-300 n i so! Ierţi! lu ai d e la s u p ra fa ţă , d e
Jo s, M ihalţ, O b re ja şi alleie, u n d e gure o rezervă de tirană pentru gr. de s u p e rio s ta t şi 100-150 gri sa re lingă groapă,
pir:ă în p rezen t s-a îndeplinit a- cel puţin 2-3 ani. potasicu. Nu se recom andă azota
p i o a p e Sn î n t r e g i m e p l a n u l d e p l a n SFATUL tul la p lan tare. in tru cU acesta, in După aceea, se dă jum ăialea de Ai a líe ?üM tduk cteadotale AuM-
tări. In aceste gospodării, pomii au P ie rd e ri m a ri s-au î n r e g is tr a t şi ia SP E C IA L IS T U L U I tr-un evenlOnl contact cu rădăcini ingrăşăm inl amintit mai sus, apoi se ¦i w . /
fost p lan la tl şi in g rijili în c o n d i plantaţiile făcute cu m uncitori ne le. e s te d ă u n ă to r. b a g e păm înt pină se com pletează
ţii bune, incit el s-mi dezvoltat n o r instruiţi c a re p la n le a z ă pom i fie g ro a p a şi se fa'-e al d o ile a călcat,
mal. p ic a adine, fie p re a la su|>rafd|ă, Bine este, ca ia p la n ta re a p o m i ii'sisttridu-se mai inull in jurul tru n
ca şi ia p lan taţiile u n d e s-a n e g li lor, c-m litătile de în g răşăm in te indi
Cu ocazia acţiunii de m icroraio- jai pesle vară lucrarea solului în Obiective din care cauză plantarea cate să se am estece cu păm inlul chiului. Se mai trage păm înt pină
nare a pom icultura din regiunea j n xu 1 p o m i l o r . pomilor trebuie am lnată piuă pri b u n d e la s u p ra fa ţă şi apoi să se s e lac-:- u n m u ş u r o i î n a l t d e 25-30
noastră, s-au putut constata şi gre m ăvara. A şa de exem plu, în con tragă in groapă. Deoarece această
şeli care a u d u s la p ie rd e ri în se m Un m are neajuns ce se conslală diţiile de secetă ale anului trecui, operaţiune este mai greoaie, se re cin. d e a s u p ra solului. P en tru udai,
nate, prin uscarea unui procent ri e sle si lipsa de p ro te ja re a t r u n păm întul s-a uscat in aşa m ăsură, com andă ca !ngrăşăm lnliil orgono- se face cu sapa o .farfurie“ lingă
dicat de pomi. chiului pom ilor pesle iarnă, contra incit nu a lost posibilă săparea gro m in e ra l să se d e a j u m ă t a t e la a s p o m ş i s e t o a t n ă 1. 2 p î n ă la 3
iepurilor. pilor in toam nă. De aceea, în situa tuparea provizorie a gropilor cu găleţi cu apa (după gradul de ume
A cesta greşeli se referă in pri ţia de fată săpatul gropilor in cursul p ă m ln l, iar a d o u a ju m a ta le la p lan -
mul. rinei la n e re sp e c ta re a a m p la să Cu toată grija acordată pomilor iern ii şi c h ia r iri m o m e n t u l d e fa tă latea pom ilor, după ce s-a tras zeală a solului). Cinci apa s-a scurs
rii p o tri vi le a sp eciilo r pe teren. la p la n ta re si d u p ă p lan ta re , dacă esle justificată. p ă m tn t p e sle răd ăcin i şi s-a făcut
Cu alle cuvinte, s-au plantat m eri nu se iau şi aceste m ăsuri, p ierd e primul călcâi. in păm lnl, „farfuria" se astupă, re-
şi peri care necesită terenuri mai rile pol fi loiale, aşa cum s-a în-
bune, cu un grad de fertilitate mai tim plat iarn a aceasta la G.A.C. din Plantarea proprlu-zisă esle una fădndu-se muşuroiul.
m are, in locuri un d e norm al trebuia M ăceu, raionul Haţeg. d in tre lu cră rile p rin cip ale şi d e fe
să se planteze allo specii mai pu- Lucrarea nu trebuie am lnată prea lul cum se ex ecu tă d epinde prin Legarea pom ului de tutore nu se CASA DE EC O NOMII Şl C O K SEM NĂŢIUHI j
ţin pretenlioase în această privinţă D eoarece in prim ăvara aceasta, m ult pentru ca păm întul să aibă d e re a pom ilor. De aceea, esLe n e
c u m a r fi p r u n i i , v i ş i n i i şi c ir e ş ii. volumul plantărilor pe regiune este suficient timp de îm bunătăţire pină cesar ca m uncitorii sa fie instruili face la p lan tare, ci n u m ai d u p ă 2-3
A ceastă inversiune a atras după sine deslul de mare, se im pune ca gos- la p lan ta re .
c reşteri a n e v o io a s e şi, m ai tirziu, podăriile agricole colective care in ab ile oe p la n ta re şi să nu se săptăm ini, peniru ca păm întul să se
producţii scăzute. planlează pomi sa den o m are aten
ţie acestei problem e. P en tru a evita schim be in cursul lucrării. aşeze. In caz contrar, pom ul răm ine a d u ce la cunoştinţă d ep u n ăîorilor că penfru a p u ie a I
Pe de altă parte, un num ăr m are pe viitor pierderile de genul celor
de pomi s-au uscat, chiar în pri înregistrate pînă acum, ţînînd sea De asem enea, gropile trebuie fă înainte de plantare, pomii se fa s| brzurat de tutore, iar sub rădăcini p arficip a la tr a g e r e a la sorţi p e n tru îr im e s ir u l II
m ul an de la plantare. A ceasta, din ma de experienţa bună a unor gos cute de dim ensiuni n o rm a le :
m ai m ulte cauze p rin tre care : plnti- p o d ă r i i , s e r e c o m a n d ă c a Sn c r e a 1/ 1/ 0,8 in. a c o l o u n d e s o l u l e s l e s u so n e a ză la ră d ăc in ă cu foarfeci bine se creează goluri de aer, care pro 1963 a libretelor de econom ii cu dobîndă şi cîşfi-
t ă r i j e ele p r i m ă v a r ă s-a u f ă c u t in rea livezilor tinere să se ţină cont ficient de profund. U nde solul esle
de urm ătoarele indicaţii. m ai subţire, gropile se fac m ai largi, ascuţite, indepărtind rădăcinile vă voacă mucegăirea.
G tm «SÎ.X.dt I n g ro p i d e p r i m ă v a
tămate, iar cele bune se scurtează ing. N. C lN D E A guri în autoturism e, pot depune sau com pleta suma
şeful secţiei de hortlvitlcultură
d e 1,20 / 1,20 m., i a r a d î n c i m e a m a i foarte puţin. D upă aceea, rădâciuile a Consiliului agricol regional n ecesa ră participării la tra g ere, pînă la data de
m ică (0,00 m.) p e n tr u a n u s c o a le
la suprafaţă pietriş sau nisip. Pâ- ing. D. P R IC A >
raînlul b un de la suprafaţă se va Staţiunea experim entala
!i 3 0 m artie a. c. inclusiv. {
aşeza î n p a r t e a d e s u s , i a r p ă f fiin - Gcoagici
-4