Page 53 - 1963-03

N r. 2556 PAG. 3

w a r n HWSHSP! «Mwyw gf'.«?.v*-^wfss^g-gaatgi

Adunările generale - mijloc important C onştiinţă

de educare comunista a elenilor p r o fe s io n a lă

Una din preocupările perma­ luate îll discuţie şi probleme ale întreprinderi, fabrici, cu ocazia Seară de februarie. Pe idile­
nente ale comitetului U.T.M. âl muncii din şcoală cum âr fi în­ excursiei prin ţară organizată le satului nici ţipenie de om.
Şcoli) medii „Avram Iancu" din văţătura, disciplina, practica C- de şcoală anul trecut. .Şi lotuşi, la această oră, un
Brad este îmbunătăţirea conţinu­ levilâr, activitatea culturală, folo­ om, infruUlind capriciile natu­
tului adunărilor generale şi ă ca­ sirea timpului liber iar unii ute- Şi tema a doua de la ordinea rii .Se oprea in faţa porţii a cile
racterului lor educativ. Luptiftd mişti au fost puşi să raporteze de zi a fost biné prezentată. In unei case, intra înăuntru ca
pentru atingerea acestui scop, cum şi-âu îndeplinit sarcinile pri­ cadrul discuţiilor utemiştii au după cîteva minute să o por­
sub îndrumarea organizaţiei de mite din partea organizaţiei luat. atitudine faţă de elevii Mo­ nească din nou. Acesta nu era
U.T.M. De pildă, utemiştii din ría Codreanu, Gheorghe Manciu, altul dccil lînărul medic T ibe­
partid şi a Comitetului raional clasă a X-a R au avut la ordi­ Petru lacob şi Tonta Traian care riu Griinfeld, medicul circum­
U.T.M., comitetul U.T.M. pe şcoa­ nea de zi a unei adunări genera- se prezintă la uilele lecţii slab scripţiei sanitare Cilrtic. Pentru
lă \ acordat mâi multă atenţie pregătiţi, sînt indisciplifiaţi. Prin­ acea zi avea in program vizita­
pregătirii adunărilor generale. Din activitatea tre cei câre au luat cuvîntul a rea bolnavilor din satul Deal.
Pentru a realiza acest lucru affl fost şi Lucia Lemnaru, secretara
Urmărit mai îndeaproape ca fie­ organizaţiilor U.T.M, organizaţiei U.T.M. pe an. Dar după cîtcva vizite mun­
ca i-a fost întreruptă. De la
care organizaţie U.T.M. să con­ le. câre a avut loc recent, două — în timp ce părinţii voştri se dispensarul medical din Clinic
sulte activul U.T.M. la stabilirea puncte : „Noi obiective pe harta străduiesc să fie printre primii in i s-a telefonat să vină de ur­
tematicii adunărilor generale, să ţării" şi „Preocuparea organiza­ producţie, fac totul ca voi să vă genţă. Aici se prezentase o leu-
ţină seama de preocupările spe­ ţiei U.T.M. pentru îmbunătăţirea puteţi însuşi cunoştinţele cc se ză care după ce a dat naşte­
disciplinei". Cele două referate âu predau în şcoală, voi nu respec­ re la o fetiţă, continua să aibă
cifice elevilor, să asigure o lai- fost pregătite din timp de un taţi normele de conduită Şcola­ dureri.
gă consultare a utemiştilor la grup de elevi fruntaşi la învăţă­ ră. I
întocmirea tematicii problemelor tură şi disciplină. Primul referat Ajuns la dispensar medicul
programate a fi discutate. De a- Lucia Lemnaru a arătat toto­ 7 iberiu Griinfeld a consultai
semenéa, fiecare organizaţie a scos în evidenţă noile obiective dată că 0 Vină O poartă şi orga­ bolnava şi şi-a dat scama că
industriale apărute pe harta ţă­ nizaţia U.T.M. care prea puţin va mai da naştere la încă un
U.T.M. a fost îndrumată să pună rii şi cele care vor apare în ur­ s-a preocupat de îndrumarea şi copil. Sarcina se prezenta însă
in dezbatere probleme privind mătorii ani ai şesenalului. La ex­ controlul activităţii utemiştilor pclviană. O intervenţie rapidă
munca şi viaţa tineretului în tre­ punere s-a folosit harta ţării şi copilul al doilea, cu simpto-
care au primit sarcina de a-i a- me da asfixie albastră, a fost
cut şi astăzi, despre morala co­ noastre, noile obiective fiind mar­ salvăt. Placenta insă nu s-a eli­
munistă, perspectivele luminoa­ cate cu stegulcţe. Expunerea a juta pe aceşti elevi. Critica aspră minat. Mama era epuizată. A-
se ce sc deschid tineretului da­ lunci medicul a intervenit din
torită politicii partidului etc. câre le-au făcut-o colegii lor, ana­
Astfel, în cadrul adunărilor ge­
nerale ale organizaţiei U.T.M. din liza temeinică a faptelor lor i-a

ajutat pe aceştia să înţeleagă că

clasele VIII, IX şi X s-au prezen­ fost făcută de doi utemişti. Unul n-au mers pe un drum bun. în­ nou făcînd o extracţie manuală.

tat materiale care au găsit urt dintre ei citea, iar celălalt indica treaga clasă s-a angajat să-i a- hi tot acest timp insă mama
larg răsunet în rindul utemişti­ pe hartă şi dădea unele expli­ jütéi pentru a-$i lichidă lipsurile pierduse mult singe, tensiunea
lor, au contribuit la educarea lór caţii scurte. Prezentat în acest cé le âu. fiind de 40-10 mm, Trebuia fă­
comunistă. „Să învăţăm din viaţa lei, materialul a Stîfnit un Viu cut totul pentru a fi salvată
şi activitatea eroilor clasei mun­ interes în rindul utemiştilor. TEODOR STOIA mama. S-a chemat de urgenţă
citoare“, „Contribuţia noastră în spitalul unificat din Sebeş pen­
construirea socialismului", „Mun­ Mulţi dintre ei au intervenit de­ membru în comitetul ü .T m . el tru a-i trimite flacoane cu
ca — datorie de onoare", „Să seori eompletînd cu amănunte pe Şcolii medii „Avrâa IattcU" *—> singe în vederea unei transfu­
răspundem grijii partidului însu- care ei le-au înregistrat vizitînd zii.
şindu-ne temeinice cunoştinţe", Brad
Tensiunea însă scădea. Con-
Importanţa carnetului roşu de PARTICIPANŢI ACTIVI sultîndu-se cu personalul dis­ Şi echipele de întreţinere de la C.S. Hunedoara contribuie la sporirea producţiei de metal. ExecutinA
membru al U.T.M.", sînt cîtcva LA PROGRESUL TEHNIC pensarului s-a ajuns la conclu­ lucrări de bună calitate şi la timp. ele reduc timpul de staţionare a agregalelor.
din temele prezentate în adună­ zia ca pînă la sosirea aulosal-
rile generale ale organizaţiilor Muncitorii, ingine­ lor aplicate se ridică lucru cu 60 la sută vării de la Sebeş să se ad­ IN FOTOGRAFIE: Echipa dc lăcătuşi condusă de Nislor Lazăr, titia dintre echipele fruntaşe de la oţelă-
U.T.M. din şcoala noastră. ministreze singe de la unul din ria electrică.
rii şi tehnicienii fa­ Ia peste 211.000 lei. şi îmbunătăţeşte sim­ tovarăşii de aici. Fără să mai
De curînd, în adunarea gene­ stea pe ghidări medicul Tibe-
rală a organizaţiei U.T.M. din bricii noastre sînt Printre cele mai im­ ţitor calitatea piese­ riu Griinfeld, care are singe
clasa a Xl-a a fost expus materia­ din grupa 0. a administrat bol­
lul „Ce profesie ne vom alege ?" participanţi activi la portante inovaţii a- lor. Inovaţia privind navei 60 gr. din sîngele lui.
care a fost pregătit din timp cu Intre timp la dispensar a sosit
ajutorul unor tovarăşi profesori. progresul tehnic. Ei mintim pe cea pli­ folosirea şlaittului de şi salvarea. Bolnavei i-au fost L A C. S . HUNEDOARA
In material s-a vorbit despre dez­
voltarea patriei noastre în urmă­ muncesc şi în acest vind modificările con­ rodocrozită (carbonat administrate noi, cantităţi de
torii ani, necesitatea unor cadre singe. In jurul orei 23, după
tot mai bine pregătite în toate an cu elan sporit structive Ia matriţele de mangan) pentru aproape patru ore de muncă
domeniile economici naţionale, încordată, mama şi-a revenit.
importanţa care o are ca fiecare pentru introducerea de injecţie pentru am­ fabricarea sulfatului Tensiunea a urcat la 00-30 mm. întreţinerea agregatelor
să-şi aleagă meseria ce îi este dra­
gă, unde poate să dea un maxi­ tehnicii noi, pentru balaje de medicamen­ de mangan, realizată ...Acllm Monica. Margnt şi
inama lor Ecaterina Gross sc
mum de randament. Mulţi dintre perfecţionarea con­ te care măreşte pro­ de I. Beşteieie, Nico- simt bine Gemenele se dez­
elevi ascultând această expunere voltă normal. Intervenţia Cura­
şi-au manifestat dorinţa de a tre­ tinuă a procesului de ductivitatea muncii lâc Tepşan, Petre An- joasă a medicului Tiberiu Griin- în pas eu producţia
ce prin şcoala muncii, dé a-şi în­ felrî a fost salvatoare. In casa
suşi o meserie. producţie. In acest cu 30 Ia sută, modi­ dreşan -*** aduce eco­ colectivistului Gross este bucu­
rie.
In adunările generale au fost scop ei au făcut nu­ ficările constructive nomii de circa 300.000
. D upă Corespondenţă
NOTĂ: meroase propuneri de la maşinile de extru­ lei anual. Printre rea­ (Urmare din vag. l-a) rele, sporul de producţie la pie­ deja comandate circa 3.300 to­
tov. dr. G H . GHTŞU ne piese, din care circa 70 la
De ce s-a înrăutăţit inovaţii şi raţionali­ dare pentru fire de lizatorii inovaţiilor a- sele de schimb arătat mai sus sută sînt contractate şi accep­
tate de furnizor. La atelierele
zări care aplicate în policlorură de vinii, mintite mai sus se termice şi asamblări. Acest lu­ este insuficient. Trebuie subli­ proprii se continuă introduce­
cru permite întocmirea unor niat, de asemenea, că dacă can­
practică aduc fabricii care au dus la mări­ numără tov. Gh. Că- programe judicioase pe atelie­ titativ producţia de piese a spo­ rea pe scară largă a S.D.V. şi a
re şi executarea la timp a pie­ rit, calitatea pieselor noastre execuţiei pieselor în serii mici
mari economii. In rea productivităţii a- tărtici, D. Domnaru, selor necesare agregatelor. De încă nu este la nivelul cerinţe­ şi respectarea ciclului de fabri­
asemenea, atît la atelierul me­ lor. La piesele turnate din caţie. Se intensifică munca în
prima lună .şi jumă­ cestor maşini de Ia Gh. Vesa, Andrei Pro- canic, cît şi la forje şi turnă­ bronz, fontă şi oţel nu se res­ ce priveşte calitatea. Pentru cu­
torii, s-a început introducerea pectă întotdeauna proprietăţile noaşterea necesarului de piese
tate a acestui an s-au 8 kg. la 22 kg. pe hor, Iosif Remus, de tehnologii corespunzătoare , lizico-chimice,:. precum şi tole­ de schimb s-au introdus nomen­
pieselor de serie şi complexe, ranţele admisibile conform sta­ clatoare cu consumuri specifice
înregistrat la cabine­ Oră, cimentarea oţe­ Mihai Popa şi Frâu- întrebuinţînd pe cît posibil sului. Acest lucra duce la greu­

tul tehnic 18 inova­ lurilor pe bază de cisc I-Ioho.

ţii. Din acestea s-âU piroliză după o nottă ing. 1. MÎSCttlE

aplicat 15. Efectul e* reţetă de tratament şeful cabinetului tehnic

conomic al inovaţii- care reduce timpul de F. C. OraŞtic

calitatea smoalei ? GAZETELOR DE PERETE— UN SPRIJIN PERMANENT S.D.V. adecvate. Exemplu: ma- tăţi de montaj acolo unde pie­ pentru piese de. schimb pa fie­
triţarea ciocanelor pentru con- sele se montează fără alte' pre­ care secţie şi agregat în parte.
In anul care a trecut, colec­ Cînd exista dă atragerii celor mai buni mun­ O activitate ce trebuie casoare, freze deget pentru dan- lucrări şi măreşte manopera de
tivul preparaţiel cărbunelui de citori de a scrie articole în care turări module mari, diverse dis­ prelucrare şi consumul specific Aceste. măsuri însă nu vor
!a Petrllâ a fost mulţumit de ca­ preocupare să popularizeze metodele lor bu­ impulsionate pozitive pentru ştanţări, rame de material la piesele ce trebuie duce la acoperirea completă a
litatea smoalei primită de la C. S. ne de muncă, să critice lipsurile de formare pe tipuri de piese, prelucrate. In ce priveşte piese­ nevoilor ce se vor ivi în viitor
Hunedoara. Anul acesta însă Apariţia fiecărui număr al ga­ care le observă în procesul de In faţa întreprinderii forestie­ matriţe şi freze speciale pen­ le forjate adausul de prelucrare în problema reparaţiilor şi pie­
munca preparatorilor este foarte zetei de perete „Preparatorul", producţie. re din Dobra se află o gazetă de tru ghidaje etc. Acest lucru a este în multe cazuri peste, limi­ selor de schimb, avînd în vede-
mult îngreunată de calitatea ne* din cadrul prepărâţiei de cărbuni perete intitulată „Forestierul". dus la o sporire a producţiei a-
corespunzătoare a smoalei. De din Petrila, suscită un viu interes Recent a apărat nr. 4 al gaze Pînă în toamna anului trecut aici tclierelor în luna decembrie 1962, tele admise. La atelierul meca­ re decalajul mare existent între
exemplu în smoala sosită la pre- în rindul colectivului de muncă. tei de perete. In materialele apă­ se publicau diferite articole din faţă de luna ianuarie a aceluiaşi nic lipsurile principale care se dezvoltarea secţiilor productive
parâţie în februarie, au fost gă­ Aceasta, datorită regularităţii cu rute în acest număr se tratează activitatea I. F. Dobra care erau an, astfel: la turnătoria de manifestă în dauna calităţii pie­ din combinat şi: cel al secţiilor
site multe impurităţi şl corpuri care apare fiecare număr al ga­ problema inovaţiilor, a creşterii citite cu interes de locuitorii co­ fentă s-a produs cu 52 toile selor s în t: nerespectarea tole­ auxiliare. De aceea este nevoie
zetei de perete, a problemelor ce productivităţii muncii şi activita­ munei. Din noiembrie 1962, co­ mai mult, la turnătoria de oţel ranţelor prevăzute de desenele ca întregul ansamblu . al secto­
străine. sînt tratate de către muncitori, tea cultural-artistică din între­ lectivul gazetei de perete nu-şi cu 62 tone piese, la turnătoria rului de întreţinere să fie reor­
Cantitatea mare de impurităţi maiştri sau ingineri în articolele prinderea noastră. mai face conştiincios datoria, nu de bronz cu 4 tone, la forje cu de execuţie, calitatea necores-
scrise. Colectivul acestei gazete se îngrijeşte de apariţia la timp 118 tone, iar la atelierul mecanic punzătoâre a unor suprafeţe de ganizat în aşa fel ca secţiile pre­
existente îli smoală duce la opri­ de perete, din care fac parte to­ La apariţia fiecărui număr la a fiecărei ediţii. Articolele, îngăl­ — care este factorul principal, prelucrare, ndaplicarea pe scară lucrătoare să-şi poată folosi ca­
rea şi funcţionarea defectuoasă varăşii Moise Crainiceanu, Gh. gazeta de perete în acest an, o benite de vreme, stau neschim­ ce încheie ciclul de fabricaţie a mai largă a dispozitivelor de pacitatea integrală pe 3 schim­
a topitoarelor, încălzitoarelor şi Iacobescu, Cornel Breaza, Eleo- bate de cîteva luni. pieselor — s-au produs piese prelucrare a pieselor, uneori buri, iar secţiile de execuţie a
pompelor, periclitînd mult cali­ contribuţie importantă şi-au adu- mai multe echivalînd cu un vo­ executarea de tratamente ter­ reparaţiilor propriu-zise res­
tatea brichetelor. nora Zabor şi Ghiţă Bâlint, şi-a Organizaţia de partid are da­ lum al manoperei de 8.996 ore. mice necorespunzătoare, lipsa de pectiv reparaţii siderurgice, cup­
S-o şi tovarăşii Ioan Crăiescu, toria de a analiza munca colec­ exigenţă la asamblarea unor toare industriale, edil industrial,
Pentru a ne putea îndeplini sar­ întocmit un plan de muncă după tivului gazetei de perete şi de a-1 Avînd însă în vedere dezvol­ subansatttbie a utilajelor. Desi­
cinile de plan şi angajamentele Cornel Breazu, Mihai Tudor şi îndruma spre o activitate rodni- tarea combinatului şi cerinţele reparaţii electrice, staţii şi re­
luate, cerem tovarăşilor de la care-şi desfăşoară activitatea, ţi­ mereu crescînde pentru piesele gur este în putinţa noastră să ţele şi întreţinerea energetică —
C.S. Hunedoara să respecte con­ Iosif Filimon II care au scris eă. T. OLARU de schimb în special la agrega­ eliminăm aceste neajunsuri. Şi să fie profílate pe unităţi de a-
diţiile contractuale privind cali­ ne o evidenţă clară a articolelor corespondent tele noi ca furnalul de 1.000 m.c., este necesar s-o facem în cel gregate c a : ateliere pentru fur­
tatea smoalei. mai multe articole din experien­ cuptorul Martin nr. 6, laminoa- mai scurt timp, pentru a putea
publicate. O mare atenţie se acor­ obţine cu agregatele de care nale, oţelării şi cocserie; ate­
C. BĂDUŢA ţa muncii lor. cost redus dispunem, cantităţi cît mai mari lier pentru utilaj mecanic (la­
corespondent de metal. minoare şi aparatură de ridi­
GAINA PETRU sută. In acelaşi timp se preconi­ cat) ; atelierele energetice pen­
zează introducerea unui nou pro­ Pentru a preîntîmpina greu­ tru reparaţii de macarale şi
corespondent dus — fîşii cu goluri. De ase­ tăţile avute în anii precedenţi săli de m aşini; atelier pentru
în problema pieselor de schimb, repararea instalaţiilor hidro.
Ş A N T IE R E L O R D E C O N S T R U C Ţ II; încă din toamna anului 1962
combinatul a luat măsuri ca Iată doar cîteva probleme câre
Materiale multe, de calitate şi la un preţ de lucrările ce privesc aproviziona­ îşi cer de urgenţă rezolvarea.
rea cu piesele de schimb din In ce priveşte colectivele Sec­
La înfăptuirea planului de in­ citori s-au organizat cursuri de ri­ industrie locală au existat şi li­ livrat Ia timp şi în cantităţi sufi­ exterior sa fie întocmite de că­ toarelor de întreţinere din C. S.
vestiţii, sarcini importante revin dicare a calificării. Ca urmare ca­ nele deficienţe care s-au răsfrînt ciente. Unii beneficiari, mai ales tre serviciul aprovizionare, îm­ Hunedoara, ele sînt hotărîte sa
şi întreprinderilor de industrie litatea cărămizilor produse la asupra sporirii producţiei şi îm­ T.R.C.H., fac dese schimbări de preună cu serviciul fabricaţie. desfăşoare în viitor o muncă
Astfel încă Ia începutul primului şi mai avîntată pentru ca agre­
trimestru al acestui an au fost
gatele să funcţioneze biné, fără

întrerupere.

locală. Ele sînt chemate ca prin I.I.L. Orăşlie s-a îmbunătăţit, la bunătăţirii calităţii materialelor destinaţii a materialelor. Toate menea se preconizează trecerea
folosirea largă a resurselor loca­ fel şi prefabricatele de la I.I.L.
de construcţii. Astfel, în sectorul aceste deficienţe au dus la lucra la confecţionarea de binale din
le să asigure şantierelor o bună Hunedoara. ceramic, planul nu a fost realizat în salturi, la nerealizarea sarcini­ Lectorate de cultură generală
decît în proporţie de 92 Ia sută. plăci celulare.
parte din materialele de construe- - Prin măsurile luate s-a redus şi Nerealizarea planului de produc- lor de plan. Pentru îndeplinirea acestor sar­ In raionul Alba sînt organiza­ cipă cu regularitate un număr
ducţie la cărămidă se datoreşte Deşi calitatea materialelor de te un număr de patru lectora­ de 248 femei.
Aji. De aceea, paralel cu creşterea preţul de cost al unor materiale întîrzierii în executarea unor lu­ cini s-au luat o serie de măsuri te de cultură generală cu fe­
crări de reparaţii la fabrica din construcţii s-a îmbunătăţit în ul­ de pregătire a producţiei anului Comitetul raional al femeilor
volumului de investiţii şi în ca­ de construcţii. La I.I.L. Brad, de Pricaz şi a neînlocuirii unor uti­ timul timp, totuşi ea nu satis­ meile. Cîte unul în Zlalna şi
laje vechi, slab productive la face pe deplin cerinţele şi exi­ 1963. S-a început din timp pregă­ Teiuş iar două în oraşul Alba urmăreşte şi îndrumă în per­
drul întreprinderilor de indus­ pildă, prin punerea în funcţiune genţele. Astfel unele loturi de ţi­ tirea materiei prime, au fost re­ manenţă activitatea acestor lec­
Sintimbru. Conducerile întreprin­ glă produse la Sintimbru ca şi vizuite şi reparate cuptoarele şi Iulia. La aceste lectorate parti­ torate care sc dovedesc a fi
trie locală s-a acordat atenţia cu­ a unui alimentator cu cărbune derilor respective nu s-au stră­ parte din varul de la Vaţa de Jos utilajele de la fabricile de cără­ lot mai mult îndrăgite de către
duit însă suficient pentru a pune sînt încă necorespunzătoare cali­ midă şi var, iar. utilajele vechi, femei.
venită creşterii volumului pro­ pneumatic la cuptoare, preţul de în funcţiune utilajele la timp. tativ. De dorit mai lasă încă şi cu randament scăzut, au fost în­
Acelaşi lucru s-a semnalat şi la unele binale produse la Sebeş şi locuite în cea mai mare parte. In
ducţiei ramurii materialelor de cost al varului a fost redus anul fabrica de var din Vaţa de Jos Petroşani. Cauzele slabei calităţi întreprinderi s-a acordat o mare
a acestor produse derivă din ne- atenţie sporirii producţiei, reali­
construcţii. Astfel, faţă de anul trecut cu 35 la sută faţă de 1960. care a realizat numai 89 la sută respectarea întocmai a procesu­ Acţiune patriotică
I960, volumul total al producţiei La cărămida produsă la Pricaz din sarcinile de plan. Uneori lui tehnologic, din controlul slab zării ei în mod ritmic, îmbunătă­
materialelor de construcţii a s-au înlocuit la ardere cărbunii planul de livrări nu a fost reali­ incidental ce se face în secţii. E ţirii calităţii produselor introdu­
zat, mai ales la cărămida produ­ drept însă că întreprinderile pri­ se în fabricaţie şi creşterii exi
crescut în 1962 cu 34 la sută. La cu rumeguş dc lemn, ceea ce a să la Sintimbru, deoarece între­ mesc încă unele materiale, în genţei la recepţia acestora. In a-
prinderea nu a depus cereri la special fierăria pentru binale, de celaşi timp secţiunea de indus­
materialele de zidărie în aceeaşi redus în 1962 faţă de 1961 cu 11 timp pentru necesarul de vagoa­ o calitate reproşabilă. trie locală regională va acorda Din iniţiativa Comitetului co­ varăşele Maria Mihalcea, Vicl<
ne suplimentare mai ales în pe­ un sprijin mai calificat întregii munal al femeilor din Săsciori ria Bogdan şi Maria Avram.
jri- '.oadă creşterea este de peste ia sută preţul de cost. Tot în sco­ rioadele de producţie de vîrf. Deficinţele proprii colectivelor activităţi a întreprinderilor.
20 Ia sută. Creşterea volumului pul reducerii preţului de cost şi din întreprinderile de industrie raionul Sebeş, a fost organizată Rezultatele din prima zi a
producţiei s-a obţinut şi datori­ a ridicării productivităţii muncii La nerealizarea unor sarcini de locală au fost temeinic analiza­ Sub îndrumarea sfaturilor o acţiune cu femeile pentru co­ constituit un imbold în ved
plan, întreprinderile au întîmpi- te şi s-au luat măsuri de lichi­ populare, colectivele întreprinde­ lectarea fierului vechi. rea intensificării acestei acţiun
tă sporirii numărului de sorti­ s-au mecanizat operaţiunile de nat greutăţi şi din partea bene­ dare a lor. Acest lucra a fost cu pentru atragerea tuturor fenie
mente. In anul trecut au fost extragere şi încărcare a mate­ atît mai necesar cu cît pentru rilor de industrie locală sînt ho- încă din prima zi s-a reuşit lor din comună la această a
realizate noi sortimente de pro­ rialelor în balastiere şi cariere. ficiarilor. I.C.S. Hunedoara, de anul 1963 cu aceleaşi mijloace, tărîte să dea un sprijin substan- ţittne patriotică.
exemplu, a renunţat la o bună întreprinderile de industrie lo­ ţia1 muncii de pe şantiere, să vi­ să fie colectată cantitatea de
duse de carieră, diverse prefa­ Realizările obţinute sînt şi ur­ nă în sprijinul angajamentelor ELÎSABEÎA DREGHK
luate de constructori ca fiecare 350 kg. fier vechi. Cele mai
bricate din beton simplu, cără­ mare a interesului manifestat de bloc să fie construit mai repede, corespondai
bune rezultate le-au obţinut to­
midă cu goluri etc. sfaturile populare în conducerea

întreprinderile de industrie şi îndrumarea întreprinderilor Ciclu de conferinţe
locală au reuşit să livreze în mod de industrie locală. Ele au ana­
ritmic şantierelor cea mai mare lizat cu mai multă competenţă In oraşul Alba Iulia a fost tema „Prietenia dintre mamă
parte din materiale. De asemenea diferitele stări de lucruri din în­ organizat zilele trecute de către fiică" a fost făcută de tov. pr
au acordat mai multă atenţie ca­ Comitetul orăşenesc al femeilor fesoară Galena EneşcI.
treprinderi şi au luat măsuri yg-

lităţii produselor. In cadrul în­ respingătoare.

treprinderilor s-au luat măsuri Rezultatele bune obţinute an parte din piatra spartă. Au fosî cală au sarcina să producă cu 5 mai bitle. în colaborare cu conducerea Cele 300 de participante i
pentru reorganizarea serviciilor de an dovedesc că tn acest sector dese cazurile cînd întreprinderi­ la sută mai multe materiale dc FRANICISC PERVEIN şcolii medii din localitate un audiat cu mult interes expun
C.T.C., s-a trecut la controlul pe există încă multe rezerve Acest le furnizoare de materii prime, construcţii faţă de anul trecut. ciclu de conferinţe pentru fe­ rea, manifestîndu-şi dorinţa <
faze, la o recepţie minuţioasă a lucru ni-1 dovedeşte şi faptul că Numai la materialele de zidărie, şeiul secţiei industrie locală a mei. 4 mai asista la asemenea co
ÎB şganî trecut în activitatea de î n s p e c ia l I j c h e r e s te a , m i lîW Sfatului popular regional ferinţe.
materiilor prime iar pentru mun- sstreină plan creşte cu 13 la Prezentarea materialului ou
Hunedoara