Page 54 - 1963-03
P. 54
DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 2556
ULTIMELE ŞTIR * ULTIMELE STIPI * ULTIMELE ŞTIRI * U L T I M E L E STlRI * ULTIMELE ŞTIRI
PAG. 4
M j B ir "" 1 — * .............i" ....—-
Deschiderea Congresului Frontului Crearea unor organizaţii de bază
Patriei din Bulgaria şi comitete raionale de partid în Cuba
S O F IA 14 (A g erp res). şi a C om isiei fin a n c ia re d e control H A V A N A 14 (A g e rp re s ). — a s e m e n e a partid, a su b lin iat el, n u
L a 14 m a r t i e s-a d e s c h is la S o fia a le F r o n t u l u i P a trie i. In C uba se desiăşoară cu succes este posibilă înaintarea cu succes a
cel de-al cincilea C ongres al F rontu La p rim u l p u n c t al o rd in e i d e zi, ra a c tiv ita te a de c o n stitu ire a P a rtid u re v o lu ţiei so cialiste. F ie ca re p as în
lui. P a trie i d in B ulgaria. P e o rd in e a p o rtu l a fost p re z e n ta t d e E ncio Stai- lui U n ic al re v o lu ţie i so cialiste. In o p e ra de c re a re a p artid u lu i e ste o
d e zi a C ongresului figurează: D area kov, preşedintele C om itetului execu întreaga ţară au toc adunări şi con victorie asupra duşm anilor noştri,
de se a m ă cu p riv ire la a ctiv itatea şi tiv al Consiliului N aţio n al al F ro n tu ferinţe de partid în cadrul cărora se deoarece aceasta întăreşte revolu
sarcinile viitoare ale Frontului Patri lui Patriei. C ongresul a fost salutat în fiin ţea ză o rg a n iz aţii de b ază şi c o ţia, u n eşle şi m ai siriu s poporul
ei, R aportul Com isiei financiare de de conducătorii unor delegaţii străi m itete raionale de partid. în jurul conducerii revoluţionare, in
ne, printre oare şi conducătorul de jurul partidului, în jurul organiza
Prim a organizaţie raională de
control, alegerea Consiliului naţional legaţiei rom ine, tov. Gh. Stoica. partid a îost creată in oraşul C a ţiilor de partid care înfăptuiesc sar
in agu ev. cinile clasei m uncitoare do construi
La adunarea organizaţiei de partid, re a societăţii noi. Partidul nu nu
Dezvoltarea comerţului între Răsărit şi Apus — Carlos Rafael Rodriguez, m em bru ai mai că conduce masele, dar îm pin
în discuţia consfătuirii internaţionale de la Londra c o n d u c e rii n a ţio n a le a O.R.I., a ro s ge revoluţia înainte, rezolvînd zi dc
tit o a m p lă c u v în ta re . El a a c o rd a t zi sarcin ile c o m p le x e ale d ezv o ltării
o m are atenţie problem ei creării econom ice, politice şi culturale ale
partidului raar.xist-leninist. Fără un tării.
L O N D R A 14 (A gerpres). relaţiilor econom ice internaţionale. BARAJUL HIDROCENTRALEI DE LA DNEPRODZERJ1NSK, PE R lU L NIPRU
D ezvoltarea com erţului intre Ră Despre marile avantaje pe care
sărit şi A pus a constituit problem a le aduce com erţul cu ţările socialiste Comiiefuf special O .N .U . a în ch e ia t Puternice acţiuni ale poporului austriac Comunicatul comun
p rin c ip a lă d isc u ta tă la 13 m a rtir la a vorbit, de asam enea, şi alt repre împotriva reînvierii fascismului vietnamezo-laoţian
consfătuirea internaţională caro a zentant englez, profesorul Dickinson. discuţia generală asupra situ aţie i
a v u t lo c la L o n d r a ,,P e n t r u c o n f e A nglia, a d e c la ra t el, tre b u ie s ă facă
rinţa în problem ele lărgirii com er com erţ cu întreaga lum e, fără nici din coloniile p ortugheze H A N O I 14 (A g erp res).
ţului m ondial“. un fel de discrim inare. In com unicatul com un vletnam czo*
laoţian, sem n at la H anoi în u rm a v i
R eprezentantul Consiliului britanic Clive Jenkins, secretaru l general al N E W YO RK 14 (A g erp res). — Reprezentantul sovietic a cerut Co V IE N A 14 — C o r e s p o n d e n tu l A g e r - piedice reîntoarcerea dictaturii şi vio zitei oficiale a regelui Laosului, Şri
pentru dezvoltarea com erţului inter sindicalului m uncitorilor din adm ini La ş e d in ţa din 13 m ai tio, C o m i m ite tu lu i sp ecial să ia im ediat m ă pros, St. D eju, transm ite: lenţelor. S a v a n g V a th a n a , în R.D. V ie tn a m , se
national, Tim berlake, luînd cuvîntul straţie, a specialiştilor tehnicieni şi tetul special O.N.IJ. p en tru e x am in a suri pentru asigurarea traducerii în arată că acordurile de la G eneva din
la consfătuire a subliniat că dezv o l personalului de control, a criticat re a p ro b lem ei aplicării d eclaraţiei cu viată a liotărîrilor O.N.U. cu privire La 13 m a rtie , c u p r ile ju l îm p lin irii La 13 m a r t i e , r ă s p u n z i n d c h e m ă r i i 1962 cu p riv ire Ia L aos c re e a z ă c o n
tarea legăturilor com erciale cu ţările vehem ent orientarea politică a guver privire la acordarea independenţei la P o rtu g a lia şi la cei c a re o în ze s a 25 de ani de la o cu p area A ustriei partidului comunist, o m are coloană diţii favorabile pentru d ezvoltarea re
socialiste trebuie să constituie princi nului Angliei, care împiedică co ţărilor şi popoarelor coloniale, a în trează cu arme. do către trupele germ ano-fascisle, in de oameni al muncii a străbătut stră gatului Laos pe calea păcii şi n e u
pala tem ă in discutarea problem elor m erţul anglo-sovielic. cheiat discuţia generală cu privire această ţară au avut loc diferite ac zile V ienei, a trecu t apoi prin faţa tralităţii, reprezintă o contribuţie im
ia situaţia din coloniile po rtu g h eze Acelaşi lucru au cerut reprezen ţiuni în cadrul cărora poporul austriac m o num entului lui G o elh e şi s-a în p o rtan tă la cauza m enţinerii păcii si
Discursul preşedintelui Kennedy şi la m ăsurile care trebuie luate tantul Frontului naţional de Elibe şi-a m aniicslat h o tărirea de a lupta dreptat spre Piaţa Eroilor. securităţii în Indochina, Asia do
cu privire la situaţia economică a S.U.A. pentru a determ ina Portugalia să în ra re a A n g o lei, in v ita t la şed in ţa ferm îm potriva reînvierii fascismului. sud-est şi în întreaga lume.
d e p lin e a sc ă h o tă rîrile C om itetu lu i şi com itetului, reprezentanţii Poloniei, „Astăzi — a spus preşedintele Parti A m bele părţi îşi exprim ă deplina
W A S H IN G T O N 14 (A g erp res). — tiei. iar în anii urm ători, ele s-au A d u n ării G en erale O.N.U., în d rep tate Bulgariei, M adagascarului, Siorrei- Iu Piaţa Eroilor din V iena s-au în dului Com unist din A ustria, Jo h an n satisfacţie că relaţiile de bună v e
Preşedintele K ennedy a rostii redus la apro x im ativ 9 la sută. In spre încetarea vărsărilor de singe L eo n e si a lto r ţări. trunit în ultim ele zile mii şi m ii de Koplenig, este im portant ca prin u- c in ă t a t e e x i s t e n t e î n t r e R.D. V i e tn a m
m iercuri un discurs la A d u n area a c e astă p erio a d ă, v o lu m u l g lo b al al din A.ngola si din aîle colonii p o r oam eni pentru a aduce om agiul lor nitatea antifasciştilor şi dem ocraţilor şi L a o s c o n t i n u ă s ă s e î n t ă r e a s c ă şi.
Consiliului pentru publicitate. Dis producţiei de m ărfuri şi servicii, ex tu g h ez e şi c a re o b lig ă P o rtu g a lia să Puterile coloniale în frunte cu victim elor căzute in lupta îm potriva să fie r e în v ia tă d e m o c ra ţia şi să se să se dezvolte.
cursul său a fost consacrat în în tre primat in preturi constante, a spo îndeplinească declaraţia. S.U.A., p re cu m şi re p re z e n ta n ţii V e- fascismului. Aici se află depuse n u dea un nou avînt luptei pentru pro
g im e p ro b le m e lo r fin a n c ia re şi e c o rit anual cu ap ro ap e 4 la sută. In- nezu elo i şi a a lto r c îto rv a ţări, au m eroase coroane de flori din partea g r e s u l s o c i a l . *1
nom ice care stau in fala S.U.A. Ca l i p i n d d e la ju m ă ta te a a n u lu i 1957, In cuv în tarea rostită la şedinţa declarat însă că trebuie să se dea
şi intr-o serie de declaraţii anterioa creşterea producţiei n-a depăşit 3 la Com itetului special, reprezentantul Portugaliei „posibilitatea de a se în g u v e rn u lu i şi Parlam entului, a p a rti VIENA : Conferinţa plenipotenţiarilor
re, K en n ed y si-a exprim at din nou sulă. d re p ta “. dului com unist şi partidului socialist, statelor pentru relaţiile consulare
so v ie tic V. A. B rîk in a su b lin ia t că
situaţia din coloniile portugheze nu La ş e d i n ţ a d in 13 m a r t i e a C o m i a organizaţiei fostelor victim e aie n a
tetului special nu s-a adoptat o ho- zismului, foştilor luptători pentru re
num ai că nu s-a îm bunătăţit de loc tărire definitivă asupra m ăsurilor
dar, dim potrivă, teroarea şi repre co n crete in leg ătu ră cu Portugalia. zistentă, ele.
In faţa plăcii com em orative pe care
U rm ătoarea şedinţă a Com itetului
scrie „In m em oria victim elor luptei
neliniştea in legătură a i posibilita Preşedintele K ennedy a amintit, de siunile au devenit si mai sălbatice. s p e c i a l a r e lo c ,1a 15 m a r tie . pentru libertatea A ustriei“, cancelarul
tea unei noi crize econom ice. asem enea, de deficitul cronic al bu federal dr. G orbach a spus printre
V IE N A 14 (A g e rp res). — D eleg aţia R.P. R o m in e iac e a c e a s
Principalele problem e ale politicii getului S.U.A. din ultim ii ani, de Rezoluţia sesiunii Comisiei economice altele: Sîntem hotărîti să apărăm cu D e leg a ţiile R.P. R o m in e, R.P. U n tă propunere, deoarece consideră că
fin an c ia re şi e c o n o m ic e ale S.U.A., gieutăţile întîm pinale in balanţa de O.N.U. pentru Asia şi Extremul Orient toate m ijloacele pe care le avem la g a re şi R.S. C ehoslovace la C onfe instituţia consulară trebuie să-şi adu
a spus Kennedy, s în t: plafonul m a plăti şi d e s a i r g e r c de a u r din ţară, rinţa plenipotenţiarilor statelor pen- că contribuţia la dezvoltarea rela
xim al datoriei publice, volum ul bu M A N IL A 14 (A gerpres). o întîlnire a reprezentanţilor (arilor dispoziţie in d ep e n d en ţa şi n e u tra lita tiu relaţiile consulare, ce îşi des ţiilor dintre state şi că toate func
getului federal şi oportunitatea re legată de aceasta. Toate acestea Participanţii la sesiunea Comisiei respective pentru discutarea princi făşoară lucrările în prezent la Viena, ţiile consulare treb u ie să contribuie
ducerii impozitelor federale. Potrivit lu ate la un loc au dus, p o triv it s p u econom ice O.N.U. p entru A sia şi E x piilor creării pieţei com une asiatice. tea voluntar declarată a ţării noas la realizarea acestui scop.
spuselor lui K ennedy, greşelile co se lo r p reşed in telu i, ia un n ou declin trem u l O rie n t a u a d o p ta t ia 13 m a r au prezentat propunerea de a inclu-
m ise de guvernul republican Eisen- econom ic, la c rp şte re a şo m aju lu i, la t i e o, r e z o l u ţ i e c a r e p r e v e d e î n t ă r i r e a Greva minerilor tre. V rem să făgăduim în această D ezvoltarea relaţiilor prieteneşti
reducerea capacităţii de producţie a co lab o rării reg io n ale a ţărilor din a- I i a treia oră că vom depline toate eforturile de în proiectul de convenţie cu pri între state constituie unul din sco
how er şi do C ongresul controlat de inlreprinderi'or şi la refacerea in ceastă regiune, crearea unei pieţe co vire la relaţiile şi im unitătile consu purile principale ale N aţiunilor Uni
dem ocraţi, tocm ai in aceste problem e com pletă a economiei. m une asiatice. pentru a duce o politică care să îm lare o prevedere în sensul că una te şi deci o regulă unanim recunos
şi, în s p e c ia l h o t ă r i r e a d in iu lie 1057 A cestei rezoluţii p ro p u se de Fili- din principalele funcţii consulare tre cută de drept internaţional general
privind stabilirea plafonului „nerea- In prezent, a spus preşedintele, francai o m irai b uie să fie d ezv o ltarea relaţiilor obligatorie atit p en tru state, cit şi
list de scăzut“ al datoriei publice, v o lum ul producţiei in S.U.A. este cu sip fă itfiă prieteneşti între state. pentru organele de stat — m isiuni
re d u c e re a c h eltu ie lilo r b u g e ta re şi diplom atico şi consulare — care re
30—40 m iliarde dolari mai m ic decit P rezcn tîn d această p ro p u n ere la prezintă statul sau interesele sala
renunţarea la orice încercări de o peste graniţă.
posibilităţile de producţie potenţiale. 11 m a r tie , A. C ris le s c u , r e p r e z e n t a n
P u s ă la v o t, Ia 12 m artie, p r o p u
efectua reducerea impozitelor, au Ş o m a j u l a c r e s c u t l a 6,1 la s u t ă d i n pine i s-au alăturat Japonia, Birma P A R IS 14 ( A g e rp re s ). — d'Estaing, precum şi alţi specialişti tul R.P. R o m in e a su b lin iat că ea n e re a R.P. R om ine, R.S. C e h o slo v ac e
d u s la u rm ări grele. ferta de m uncă. Cheltuielile com pa nia, Ceylonul, M alaya, India, Indone G reva m inerilor francezi a intrat în dom eniul econom iei pentru a stu constituie o continuare a iniţiati şi R.P. U n g a re, a fost a d o p ta tă de
niilor si corporaţiilor particulare z ia , N e p a l u l $1 T a i l a n d a . în cea de-a treia săptăm înă. Pină dia situaţia existentă în industriile către Conferinţă cu m ajoritatea do
In cei zece ani, care au precedat pentru construirea de noi întreprin acum , în ciuda m ăsurilor de „rech i naţionalizate în care sînt in d u s e şi velor pe care ţara noastră le-a avut voturi.
a n u lu i 1957, a sp u s în a c e a s tă o rd i d eri şi p e n tru u tilă ri c ap itale a u fost M inistru! com erţului al Fiîipinelor ziţionare“ a m uncitorilor, în toate m in ele.
ne de idei preşedintele, nivelul şo anul trecut mai scăzute decit in care este preşedintele actualei sesi bazinele carbonifere principale alo în dom eniul coexistenţei paşnice atit
m aju lu i din S.U.A. a depăşit, în c a 1957. uni, a deciarat că încă în cursul a c e s Franţei, lucrul nu a fost reluat.
tui an se p re v ed e să se organizeze la O.N.U., cit şi la alte conferinţe
z u ri rare, 4 la su lă din forţa de La Palatul Elysee (reşedinţa pre
anterioare.
m uncă. In cele 64 d e luni care au
R eierindu-se la greva m inerilor Sesiunea extraordinară a Organizaţiei
trecut de la adoptarea acestor holă- şedintelui republicii), a av u t loc o francezi, co resp o n d en tu l la Paris al mondiale pentru alimentaţie şi agricultura
agenţiei britanice Reulcr subliniază
riri, şom ajul a răm as la un nivel S . U . A » ; Divergenţe între Congres şi administraţia şedinţă a Consiliului de M iniştri, tă aceasta reprezintă doar u n a diu
m ai m are de 5 la sută. In perioada care a e x am in at şi situaţia creată torm efe de nem ulţum ire ale m ase
1947— 1957, in v estiţiile d e cap ital au Kennedy în problemele militare ca urm are a valului m işcării grevis lor populare. „M inerii francezi, scrie R O M A 14 (A g e r p r e s ) . nai în problem ele aprovizionării a i
re p rezen tat ap ro ap e II Ia sulă în te, in special a grevei m inerilor. corespondentul, au întreaga simpatie La 14 m a rtie la R om a s-a d e sc h is a lim en te p r o g r a m a t în lu n a iu n ie 1963
Raport ctf v o lu m u l global al produc- Consiliul de M iniştri a hotărit înfiin a o p in iei p u b lic e şi a c e a s ta c o n sti sesiunea extraordinară a O rganiza Ia W ash in g to n .
ţarea unei „comisii", cu sarcina de ţiei m o n d ia le p e n tru a lim e n ta ţie şi
R em anieri în cadru! a organiza consultări cu sindicatul tuie pentru ei un sprijin in lupta agricultură (F.A.O.) co n v o cată în sco Luînd cuvîntul în cadrul şedinţei
D epartam entului şi adm inistraţia pentru a lăm uri pro lo r“. pul lansării unei noi cam panii de luptă i n a u g u r a le , B. R. S en, d i r e c to r u l g e
de Stat W A S H IN G T O N 14 (A gerpres). — zen tan ţii lor in posturile oficiale. In blem ele legate de revendicările gre îm potriva foam etei în lume. Partici neral al F.A.O., a d eclarat că „în
La 13 m artie, a a v u t loc o şed in ţă cadrul şedinţei, adaugă agenţia ci viştilor. Paralel cu luptele greviste desfă panţii la această sesiune urm ează să ciuda tuturor progreselor obţinute
a Cam erei R eprezentanţilor in care tată, m inistrul de război a avut de discute problem a adoptării unei „de pînă acum, aproape jum ătate din um a
au ieşit din nou în relief divergen intîm pinat o serie de critici din par Relevind faptul că acceptarea ideii şurate de mineri, personalul de ex nitate răm ine încă pradă mizeriei si
te intre Congres şi adm inistraţia tea mai m u lto r m em bri ai C o n g re g u v e rn u lu i de a stu d ia c ere rile ior- claraţii a drepturilor om ului de a nu
K ennedy, in problem ele m ilitare. S-a sului pentru politica sa in diferite ploatare de la „S ocietatea naţională
discutat cu acest prilej planul de problem e privind în arm are a S.U.A.
de petrol din A quitaine" continuă
să se afle in grevă începînd de Ia 7
f W A S H IN G T O N 14 (A g erp res). alocare a unei sum e im portante ca De altfel, F rance P resse relatează că m ulate de m ineri in cadrul „com i m artie. De asem enea, la chem area cu noaşte foam ea", preg ătirea „Săplă- foam ?tei. A p ro ap e 500 m ilioane de
C a sa A lb ă a a n u n ţa t la 13 m artie suplim ent ia program ul de produce M cN am ara însuşi a re c u n o sa it in- siei“ ar însem na in realitate tergi oam eni a c o n tin u a t el, nu dispun nici
rea unui nou tip de bom bardier p en Ir-un discurs public, pronunţat versarea satisfacerii revendicărilor jc e l o r t r e i f e d e r a ţ i i s i n d i c a l e d i n m e m î n i i d c l u p t ă î m p o t r i v a f o a m e t e i “ de m inim ul vital de trai, iar un m i
rem anieri în cadrul D epartam entului tru arm ata americană. A genliiie de m iercuri că şi-a asum at „atribuţii minerilor, Com itetul central de gre liard de alţi oam eni, îndeosebi din
de Stat. Potrivit com unicatului oficial presă relatează că M inistrul de răz dictatoriale“, luînd anum ite hotărîri v ă a d a t p u b l i c i t ă ţ i i la 14 m a r i i ? u n talu rg ie. m u n c ito r ii d in a c e a s tă r a o a re v a a v e a lo c în tr e 17 şi 24 m a r regiunile slab dezvoltate, duc lipsă de
fostul secretar de stat adjunct pentru boi M cN am ara a susţinui in acest sin g u r şi fă ră c o n su ltă ri p realab ile. comunicat prin care respinge hoîă- m u r ă a u o r q a n i z a t la 14 m a r t i e , o zi tie p r e c u m ş i d e s f ă ş u r a r e a p r e g ă t i r i cele necesare.
problem ele Extrem ului Orienl. Ave- sens un proiect stabilit de unul din rirea guvernului privind constitui
rell H arrim an, a fost num it în funcţia m arile trusturi „G eneral D ynam ics“ După dezbateri, Cam era R eprezen rea acestei comisii. de acţiuni re v en d icativ e la care au lor în v e d ere a C ongresului internntio-
de secretar de stat adjunct pentru pro in timp ce experţii m ilitari s-au p ro tanţilor a aprobat, cu o mică m ajo
b l e m e le p o litic e în lo c u l lui G e o r g e C. n u n ţa t p e n tr u u n p ro ie c t a! firm ei rita te — 134 v o tu ri p e n tru fată d e H otărirea ferma a m inerilor fran participat peste 80 la su tă din m u n
M cG hee, n u m it a m b a sa d o r al S.U.A. „Boeing A ircrafl“. Conflictul, după cezi de a lu p la p in ă Ia cap ăt a d e
în R.F. G e rm an ă . cum reiese dintr-o relatare a agenţiei 109 co n tra — c re d ite su p lim e n ta re term inat o nouă în tre v ed e re la P a citorii principaieio- centre din Franţa. Ce aduce „Alianţa pentru progresu
France Presse, oglindeşte deci cioc latul Eiysee, unde. după tuni trans După cum relatează agenţia France milioanelor de latino-americani
In postul de secretar de sta! ad nirea do interese între două .grupuri in valoare de 360 m ilioane dolari m ite agenţia F ran ce Presse, in di
junct, pentru problem ele Extrem ului ale m arelui capital şi în tre re p re Presse, sini aşteptate m işcări reven
6 rient a fost num it Roger Hilsman. d icativ e şi din p a rte a p e rso n alu lu i
pentru continuarea lucrărilor de con Societăţii naţionale a căilor ferate
ca u rm are a refuzului guvernului de
struirea unui bom bardier de tip a discuta revendicările ior privind N E W Y O R K 14 (A g e rp re s ). zentarea program ului „Alianţa pentru
Făcind bilanţul aplicării timp de doi p ro g re s “, p e ste 100 de m ilio a n a de
„ B - 7 0 “. ani a program ului „Alianţa pentru latino-am ericani trăiesc in condiţii de
S c u rte ştiri ® Scurte• m i n e a ţ a z ile i d e 14 m a r t i e , p r e ş e d i n m ajorarea salariilor. progres“, ziarul am erican „Peoples mizerie, foam ete, boli, într-o situaţie
In s c a r a d e 14 m a r t i e a g e n ţ i a W orld“- scrie cu practic acest p ro
S c u r t e ştiritele de G a u lle a p re z id a t un c o n si g ram ai S.U.A. „nu c o n trib u ie la li de sem isclavie. Venitul m ediu anual
liu resfrins co n sacrat p roblem elor France Presse a anunţat că ferovia chidarea sistem ului sem ifeudal de fo
losire a păm intului din Am erica La a) u n ei p e rs o a n e din ţările A m ericii
tin ă şi nu c o n trib u ie la in d u stria li
R O M A . — La 12 m a rtie , A. F a n - ran e au hotărît „să pedepsească“ so a v io a n e si e lic o p te re d iem iste şi nu zarea acestui continent. L a t i n e e s t e d e 11 o r i m a i m i c d e c i t
fani, preşedintele Consiliului de Mi cietatea engleză „London and O ver distrus, de asem enea, alte m ulte m ij
nişlri al Italiei, l-a prim it pe A. 1 seas Freighters“, ele căror nave lo a c e t e h n i c e m ilitai e. e c o n o m ice la care au p a rticip at p ri rii fran cezi au h o tă rit să d e d a r e v i in ciuda „m unţilor de aur“, pro- in S.U.A. In schim b în safeuriie m o
A d jubei, re d ac to r şef al ziarului „Iz- tran sp o rtă încărcături sovietice în mul m inistru G eorqes Pompidoil, mi n e ri, 15 m a r t i e o g r e v ă g e n e r a l ă d e mişi de W ash in g to n o dală cu p re
v e s tia “, v ic e p re ş e d in te al A sociaţiei Cuba. Două petroliere apartinînd N E W YORK, — In d im in e a ţa zilei nistrul de finanţe, Valery Giscard 24 ore. nopolurilor am ericane curg intr-un
„U.R.S.S.— Italia “ , şi a a v u t eu el o acestei societăţi, nu vor mai putea
convorbire. transporta în viitor m ărfuri plătite şuvoi continuu profiturile de pe u r
de guv ern u l S.U.A.
N E W Y O R K . — La 13 m a r tie . J. de J3 m art.e, trei nave m ilitare am e ma capitalului investit în A m erica La
Cyrankicwicz, preşedintele Consiliu ZURICH. — Reprezentanţii organi
lui de M in iştri al R.P. P olone, care zaţiilor d e tinere* din Elveţia, re u ricane au ancorat in portul Lagos, tină. /
a fost înlr-o vizită oficială in Mexic, niţi Ia Z u ric h !a in v ita ţia M işc ă rii capitala Nigeriei. După cum anunţă
s-a o p rit la N e w Y ork si a vizitat tineretului îm potriva înarm ării ato corespondentul agenţiei Associated beciaratia Biroului Confederaţiei Guvernul suedez cere asocierea
O rganizaţia N aţiunilor Unite, unde mice, au h o tărit in u n anim itate o r Press, escadra de nave este form ată Generale a Muncii la Piaţa comună
a avut o întilnire cu secretarul ge g an izarea in luna aprilie a unui d in tr-o n a v a d e sa n t si d o u ă d is tru
n eral al O .N .U , U T hant. m ars Lausanne—Geneva, pentru a
dem onstra voinţa lor de luptă îm po g ă to a re pe bo rd u l c ă ro ra se află 588 P A R I S 14 ( A g e r p r e s ) . tru revendicările ei econom ice, îm S T O C K H O L M 14 (A g e rp res l. laborării econom ice" din anii de d upă
N E W Y O R K . — La 13 m a r lie , U triva armei nucleare, pentru dezar m arin ari si 50 d e ofiţeri. La 14 m a r t i e B iro u l C o n f e d e r a ţ i e i potriva sam avolniciei şi atitudinii ri l a 13 m a r t i e a î n c e p u t în R ik sd a q răzb o i, p re c u m si p ia n u rila d e v iito r
T hant, secretaru l g eneral al O.N.U., m are generală, pentru pace. G enerale a M um ii a dat publicităţii gide a autorităţilor. „Greva m ineri (parlam entul suedez) discutarea „pro în acest domeniu.
a anunţat restabilirea relaţiilor di W ASHINGTON. - Agenţia United o d eclaraţie în carp se sp u n e: „M i lor c o n trib u ie, în m are m ăsu ră la s ta b lem ei P ieţei e u r o p e n ? “ şi a poziţiei
plom atice in tre Indonezia şi O landa. TOKIO. — Luînd Cuvintu) in o ra P iess International, an u n ţă că se c re n e r i i c a r e s e a f l ă i n g r e v ă d e 14 bilirea unei atm osfere de încredere Suediei în această problem ă. Deşi in declaraţie se acordă o aten
A cordul cu privire la restabilirea şul U ţunom ia, S a b u ro Eda. fru n taş al tarul de stat Dean Rusk va conduce zile continuă lupta in condiţiile u ni In cele d o u ă c a m e re afe p a rla m e n ţie d e o se b ită „coeziunii şi s o lid a rită
relaţiilor diplom atice între cele două partidului socialist din Japonia, a d e le g a ţia S.U.A. la cea d e-a 11 a s e tăţii şi, im plicit, dau un e x em p lu m i in tre toii o am e n ii m uncii, ii a ju tă tului a fost dată citirii declaraţia „In ţii ţărilo r c a re fac p a rte din A socia
tari, c a r e f u s e s e r ă ru p te in 1960. a declarat că trebuie să se folosească siu n e a consiliului m inisterial al p ac nunat întregii clase m uncitoare“. să-şi consolideze poziţiile şi să în tă form area Riksdagului în problem a pie ţia eu ro p ean ă a com erţului liber“, g u
fost realizat ca urm are a tratativelor len te fo rţele si să se aplice toate tului C.E.N.T.O.. c a re va !r ea loc in Biroul C.G.T. subliniază că a ctu al rească pretutindeni unitatea pentru a ţelor“. in care g u v e rn u l suedez îşi v ernul suedez îşi reafirm ă totodată
d u se la N e w Y ork. m ijloacele in lupta îm potriva trans P ak istan , la 30 a p rilie si I mai. m ente se în reg istrea z ă un avînt al ex p u n e politica sa in dom eniu! „co c e re re a p riv ito a re la „aso cierea la
formării porturilor japoneze în baze luptei unite a clasei m uncitoare pen- obţine satisfacerea revendicărilor Piaţa co m u n ă“.
H A V A N A . — La 13 m artie, p o M O SC O V A . — Dm itri Ustinov a m u n cito rilo r", d eclară Biroul C.G.T.
fost num it in funcţia de prirn-vice-
preşedinte al Consiliului de M iniştri
al U.R.S.S. şi p re şe d in te le C o n siliu
lui su p re m al E conom iei n a ţio n a le S olid ari cu lupfa m in e rilo r fra nce zi D e m o n sfra fia sfuă’e n fîîo r din Bruxelles
al U.R.S.S.
porul cuban a com em orat pe eroii ale subm arinelor atom ice am ericane. GENEVA. — In Palatul N aliu- R O M A 14 ( A g e r p r e s l . O am enii m uncii din Italia v ă d în B R U X E L L E S 14 ( A g e r p r e s ) . - - m e d i c a l ă g r a t u i t ă !“ Dem onstraţia
care şi-au dat viaţa in tim pul asal 'nilor din G enova, a avut loc o con La 14 m a r t i e C o m i t e l u i e x e c u t i v ai lupta poporului m uncilor din Franţa Coloane de studenţi au străbătut
tului îm potriva palatului dictatorului HANOI. — In luna februarie, pa sfătuire neoficială a reprezentanţilor C onfederaţiei g enerale a M uncii din şi in u n ita te a m aselo r de o a m e n i ai Ia 13 m a r t i e s tră z ile c e n t r a l e a le c a studenţilor din Bruxelles, Liege si
B atista, la 13 m a rtie 1957. In în tr e li ioţii su d -v ie ln a m ez i au o rg a n iz at în celor opt ţări n e u tre care iau parte Italia a - dat publicităţii o declaraţie m uncii o c o n trib u ţie p re ţio a s ă la pitalei Belgiei, p u rtîn d p ancarte pe
p rin d eri şi instituţii, in o ra ş e şi sa le provinciile Vietnam ului central peste în care îşi exprim ă solidaritatea fră lupta antim onopolistă generală a o a care s c ria : , Burse in loc de tu L c u v a in şi d in tr-o s e r ie d e a lte in
au av u t loc ad u n ări consacrate îm !00 de operaţiuni, în cursul cărora la lu c r ă r il e C o m ite tu lu i c e lo r 18 s t a ţească cu m in erii şi cu toţi o am en ii r u r i !“ , „ S ă f i e s p o r i t n u m ă r u l şi
plinirii a sa se ani d e ld acest e v e au fost ucişi 592 de m em bri ai d e te pentru dezarm are. După cum se m uncii din Franţa care duc o luptă m enilor m uncii din Europa in ap ăra cuantum ul burselor „Cerem dem o stitute de invăţăm înt superior din
nim ent remarcabil. taşam entelor de pedepsire, inclusiv afirm ă, în c e rc u rile ziariştilor, la grea în sprijinul revendicărilor lor rea lib e rtăţilo r şi d re p tu rilo r d e m o c r a t i z a r e a i n v ă t ă m i n l u l u i !“ , „ U n i v e r
cinci americani. D upă cum transm i această consfătuire s-a dezbătut pro leg a le şi in a p ă ra re a lib e rtăţilo r s in sităţile trebuie să fie accesibile tu Belgia, a fost org an izată la iniţia
LONDRA. — Potrivit relatărilor te agenţia de presă Eliberarea, p a blema încetării experienţelor cu arma
tiva organizaţiilor studenţeşti in semn
de protoni îm potriva politicii g u v er
nului în dom eniul învătăm intului.
D em onstraţia a luat sfirşit printr-un
apărute în presă, autorităţile ameri- trioţii au doborît sau avariat 6 nucleară. dicale. cratice ale sindicatelor. t u r o r 1“ , „ S ă s o i n t r o d u c ă a s i s t e n t a m i t i n g î n p i a ţ a c e n t r a l ă a ' o r a ş u l u i .
R e d a c ţia ?i a d m i n i s t r a ţ i a z ia ru lu i :str. 6 M arti® m, 9. T e le f o n : iSS, IS9, 75, 674. T axa plâiijii în n u m e r a r e s n f o r m a p ro b ă rii D irecţiei G e n e r a le P . I . T . R . n r . 263,328 din C n o ie m b r ie 1949. — T i p a r u l : î n tr e p r in d e r e a P o lig r a f ic a „1 Mai* — D eva.
