Page 55 - 1963-03

PROLETARI filM TOATB ŢĂRILE. iM Ţ l-V Â !
\C A R N E TIn e x p lo a tă rile c a rb o n ife re din V a le a Jiului
Creşterea productivităţii muncii C UL T UR A L
— în pas cu introducerea
progresului tehnic
U o n g re su l al III-
Iea îl P.M.R. a LUCIAN DRĂGUŢ
stabilit pentru lu­ a d ju n ct al Com isiei econom ice
crătorii din indus­ a Comitetului regional de partid
tria carboniferă sar­
H unedoara
cina de a dezvol­
ta pîn ă în a n u l 1965 ex tracţia de uneia dintre cele m ai b u n e brigăzi,
c ă r b u n i la u n n iv e l d e 11,5— 12,5 m i­ cu to a te g r e u tă ţile i n e r e n te e x p e r i ­
lioane tone, din care m inerii Văii m entării, s-a reuşit să se obţină o
Jiului v or trebui să producă peste productivitate de aproape 7 tone pe
' 5,5 m ilio an e tone. C reşterea p ro d u c ­ post faţă de 3,35 to n e p e post cit se
ţiei se va realiza prin dezvoltarea obţinea înainte, fără m ecanizare com ­
m in elo r ex istente şi d eschiderea de plexă.
m ine noi. Un factor deosebit de im ­
portant, care asigură acest spor în­ abatajele frontale au m ai fost folo­
s e m n a t a l p r o d u c ţie i d e c ă r b u n e , îl site şi e x p e r i m e n t a t e la E.M . L u p en i,
constituie însă creşterea productivi­ V ulcan şi Petrila com bina DONBASS
t ă ţ i i m u n c i i , c a r e s e v a o b ţ i n e p r i n m o d i f i c a t ă c u ¦m e l c t ă i e t o r , p l u g u l
însuşirea şi introducerea de noi utilaje PEISEMBERG pentru straie subţiri cu
şi m etode de exploatare, adaptate con­ înclinare mare, m aşinile de havat de
diţiilor specifice de zăcăm înt.
C onduşi de organizaţiile de partid,
larg antrenaţi în întrecerea socialistă,
m inerii din V alea Jiului au reuşit ca
în an u l 1962 s ă p r o d u c ă cu a p ro a p e
1.150.000 to n e c ă rb u n e m ai m u lt de-
c it in a n u l 1959 şi să s p o re a s c ă p ro ­
d u c tiv ita te a m u n c ii de la 0,911 to n e
p o s t la 1,160 to n e post. P e ste 90 la
sută din sporul de producţie realizat
în prim ii ani ai planului de 6 ani, s-a
obţinut pe seam a creşterii productivi­
tăţii muncii. C reşterea producţiei şi
productivităţii m uncii a av u t loc în
condiţiile îm bunătăţirii calităţii, prin
re d u ce rea conţinutului de cenuşă in
cărb u n ii bruţi de la 34,4 la su tă la
33,7 la su tă şi a scăderii p reţului de
co st în 1962 cu a p ro a p e 13 la sută în
c o m p a r a ţie cu a n u l 1959.
Maşini şi utilaje moderne,
raţional folosite
Realizările de seam ă obţinute în
dom eniul c reşterii producţiei şi p ro ­
ductivităţii m uncii se datoresc — în
p rim u l rinei — activ ităţii ro d n ic e p c
care au depus-o m uncitorii m ineri,
cadrele de ingineri şi tehnicieni din
cadrul Com binatului carbonifer Valea
Jiului, îndrum aţi îndeaproape de o r­
g a n e le şi o rg a n iz aţiile d e partid, p e n ­
tru introducerea cu perseverenţă in
p ro d u c ţie a m aşin ilo r şi utilajelo r,
precum şi a proceselor tehnologice
de înaltă productivitate. S-a acordat
o aleiitie deosebită m ecanizării lucră­
rilor grele şi cu volum m are de m un­
că, care pe lingă eficacitatea econo­
mică se concretizează în ridicarea
productivităţii m uncii şi reducerea
p reţului de cost, a condus şi la c rea ­
rea un o r condiţii de lucru mai bune,
la re d u c e re a efortului fizic ai m u n ­
citorilor.
In a n u l 1962 s-au în c ă rc a t m ec an ic
în p u ţu ri şi g alerii p e ste 145.000 m.c.,
c e e a ce re p re z in tă o c re ş te re d e 2,5 n a le a m u n cii in a b alaje , rid icării
o r i in c o m p a r a ţ i e cu a n u l 1959: In
vederea concentrării producţiei, creş­
terii productivităţii m uncii şi reduce­
rii c o n su m u lu i specific de lem n de
m ină, s-a extins sistem ul de axploa-
tare cu abataje frontale susţinute m e­
talic. Producţia de cărbune extrasă
din abatajele frontale cu susţinere
m etalică a crescut de a'proape 9 ori
în c o m p a ra ţie cu a n u l 1959. In cursu l
a n u lu i 1963 v o r exista în e x p lo a tare
25 abataje cu front lung, din care
u rm e a z ă să se e x tra g ă l . i 50.000 tone
cărbune, ceea ce reprezintă o creş­
t e r e d e 12 la s u tă fa tă d e a n u l tr e ­
cut. R ezultate deosebite in ce pri­
veşte extinderea abatajelor fronlalc
de m are capacitate cu susţinere m e­
talică, au fost oblinule de către co­
l e c t i v u l E. M . L u p e n i , c a r e în a n u l
t962 a extras din aceste abataje p e s­
te 650.000 to n e c ă rb u n e cocsificabil.
In vederea ridicării productivităţii
m uncii în abataje, în ultim ul timp
colectivele exploatărilor m iniere din
. V alea Jiului au rezolvat probleme
deosebit de im portante privind tăie­
rea, transportul şi susţinerea in ab a ­
ta je le fro n tale şi cam eră. S-a reuşit
sa se introducă, in cîteva abataje
frontale, m ecanizarea com plexă cu
com bine şi pluguri de cărbune. A st­
fe l, i n a b a t a j u l f r o n t a l d i n s t r a t u l 18
ţa E. M . L u p e n i, s e f o lo s e ş te cu m u lt
succes un plug de cărbune îm preună
cu stilpii h id rau lici de tip G.S.-3-2
M. D atorită faptului că s-a acordat
m ultă atenţie la in tro d u cerea acestor
u tila je diri p a rte a com itetu lu i de
— La nivelul exigentelor cumpărătorilor
Jn sala dc maşini, cei patru mun-
1 citori ai secţiei de mobilă a
I.I.L. „Economica“ din Sebeş lu­
crează nestingherili. La maşina de
frezai, Kunlx Guslav confecţionează
piese pentru mobila de bucătărie.
i e Miinilc îi aleargă eu repeziciune,
mânuind eu uşurinţă plăcile aglome­
ii rate in gura cuţitului. Treptat, placa
simplă din miau lui ia forme fru­
II moase. Se opreşte doar cînd termină
cile o piesă. Scoate şablonul de pe
i ea, îl montează la altă placă şi-şi
continuă treaba cu atenţie, absorbit
<> de operaţia ce o are de executat.
> Alături, şeful de echipă loan Pitarcă
'4 stă oarecum ginditor în fata fieras-
* Irăului mecanic cu panglică. Şi-a in­
ii erupt, munca şi se vede că ceva ii
preocupă. A mai aruncat odată ochii
partid şi a conduce­
rii exploatării, prin
organizarea asisten­
tei tehnice perm a­
nente şi trim iterea
în acest abataj a
Toi pe linia m ecanizării tăierii în
lipul KM P-3 şi W LE-50 Dw. P aratei
cu m ăsurile luate pentru ridicarea
gradului de m ecanizare al tăierii şi
susţinerii, s-a trecut şi la m oderni­
zarea transportului în abatajele fron­
tale şi cam eră. Astfel, în locul ac­
tualelor transportoare cu raclete TP-
11 ş i SK R -1 1 s e i n t r o d u c — î n m o d
treptat — în abatajele frontale, trans­
portoare blindate de m are capacita­
te, d e tipul PZP-45 şi SLASK-59; de
asem enea se experim entează folosi­
rea transportoarelor scurte blindate,
ceea ce asigură m ecanizarea încărcă­
rii şi tran sp o rtu lu i în a b a taje le ca­
meră, care încă intervin cu o pon­
dere m are in producţia de cărbune a
exploatărilor m iniere din V alea Jiu ­
lui. P re o c u p are a deosebită pe care
conducerea Com binatului carbonifer
din V alea Jiului a acordat-o in ul­
timii ani introducerii progresului teh-
nis în abataje, atenţia acordată folo­
sirii cit m ai raţionale a utilajelor cu
care sînt dotate exploatările, m ăsurile
organizatorice şi politice luate de Co­
mitetul orăşenesc de partid Petroşani,
privind crearea brigăzilor p en tru a-
batajele frontale form ate din cei mai
buni m uncitori m ineri, organizarea
în acest scop a unor interesante
schim buri de experienţă pe bazin,
dezbaterea problem elor de tehnică
nouă în com itetele de partid şi o rg a­
nizaţiile de bază ala m inelor etc., au
făcut ca vitezele m edii de avansare
a a b a ta je lo r să c re a sc ă în an u l 1962
cli a p r o a p e 20 la s u tă în c o m p a r a ­
ţie cu a n u l 1959. La C o m b in a ­
tul carbonifer din V alea Jiului
se realizează p e ste 25 m.l. pe
lună în 'ab a tajele frontale şi aproape
75 ml pe lună în cele cam eră, faţă de
num ai 22 m pe lu n ă şi resp ectiv 55
m cit se realiza cu 2— 3 ani în urm ă.
Acesta este rezultatul introducerii
tehnicii noi, a organizării m ai raţio­
nivelului de calificare al m uncitori­
lor m ineri — şi constituie principalele
(Continuare in pag. 3-a)
pe schiţă, apoi a pus mina fie hâr­
tie şi creion. ‘lrcptat, pe coala albă
a început să apară profilul semicircu­
lar al unui şablon necesar confecţio­
nării şipcilor pentru geamurile curba­
te ale bufetelor de bucătărie.
încă o operafie care răpea timp
muncitorilor a fost simplificată prin
confecţionarea unui şablon. Acum ci
lucrează tot mai bine, cu o produc­
tivitate ridicată, depăşindu-şi cu re­
gularitate sarcinile lunare de plan.
In lunile ianuarie şi februarie, pla­
nul a fost depăşit, cil 67 la sulă şi
respectiv 113.1a j ută.
Dar prin confecţionarea şabloane­
lor nu s-a urmărit numai ridicarea
productivităţii, ci şi îmbunătăţirea
calităţii produselor. Fiecare bucală de
lemn este trecută cu grijă prin ma­
oooo -5000 0
Seară culturală pentru $
fruntaşii gospodăriei |
Inlr-una din serile trecute, la 2
căminul cultural din salul Bo- 0
Mina, raionul Orăştie, a avut 0
loc o seară culturală închinată
{tuniaşilor din gospodăria co­
lectivă. In seda căminului se
aflau peste 150 de colectivişti,
printre care, la Ioc de cinste
stăteau Biriş Constantin, Domşa
Aclam, Bdlrîna Dumitru, Budeie ^
¦Antiţa, Brelean Gh., Moraru N i- 6
colae. Baba Ana, Ormindeanu a
Vinuca, Nicorici Sofia şi alfi v
fruntaşi ai gospodăriei.
In cadrul serii culturale au L
vorbit Ilieş Rotniilus, directorul
căminului cultural din Foit, in­
ginerul agronom al gospodăriei
şi cîfiva colectivişti fruntaşi.
Apoi, celor mai harnici colecti­
vişti le-au fost înmînatc premii 0
in rării in valoare de 246 lei. O
iar o delegaţie de pionieri din 0
sat i-ă felicitat pentru succesele 0
oblinule.
Seara culturală s-a încheiat V
cu un film artistic.
IOAN POPA L
corespondent
Spectacol în deplasare 0
In ultimul timp, activitatea ®
căminului cultural din Mintia,
raionul Ilia, s-a îmbunătăţit.
Formaţiile artistice ale acestui
cămin au prezentat recent două
spectacole: unul pentru colecti­
viştii din Brănişca şi altul peni 0
tril cei din Velei.
Spectacolele, compuse din cin- 9
le.ee, recitări,^dansuri şi un text Y
de brigadă, au fost deosebit de O
apreciate de spectatori.
AURELIA CERCEA L
corespondentă
Pregătiri la cercul
dramatic
O Cercul dramatic al Clubului ^
0 muncitoresc din Simeria desfă- c
2 şoară o bogată activitate. Cei 2
O peste 30 membri ui acestui cerc, O
O muncitori de la Atelierele 2
0 R.M.R., de la slaiia C.F.R., pro- v
O fesori de la Şcoala medie, pre- X
0 gătesc în prezent piesele „Lo- v
godna“ de Pnul Everak şi X
„...Eseu“ de Tudor Muşatescu. g
Prima piesă va fi prezentată în o
'premieră la 30 martie, iar cea L
de-a doua la 27 aprilie a.c. O
Pînă la sfârşitul anului cercul 0
'dramatic va mai prezenta în -O
premi•era
„Revederea“ de li. 0
Lovinescu şi „ încercarea“ de O
V. 1. Popa. De asemenea, se 0
pregătesc peste 30 de recitări, ^
care vor fi prezentate cu prile- Q
jul diferitelor manifestări culţii- 0
ral-artislice.
URICAN FLORIAN 0
^ corespondent
OOOOOOOOOOObOOOOOOOOOOOO
şinile de rindelat. Oamenii din aceas­
tă secţie lucrează conştiincios, ştiind
că în mare măsură succesul calităţii
mobilei depinde şi de ei. Pentru ci
— aşa cum de altfel s-au angajai la
începutul anului — calitatea fiecărei
operaţiuni este o chestiune de onoare
Şi au linul să nu dezmintă acest lu­
cru. Comunistul loan Pitarcă nu în­
găduie nici unui muncitor din echipa
sa să manifeste superficialitate în
muncă, iar fiecare muncilor la rîndiil
lui manifestă exigentă fată dc lucră­
rile ce Ie execută.
Oala dc asamblare. Piesele izo-
late, confecţionate de către
¦maşinişti prind forme diferite. In ate­
lier, stau aliniate 11 bucătării lip
I .L .H . I I I din plăci aglomerate. In
Not re ţe te âe în a ltă
0
Doi mineri fiuntaşi de la E.M. Petrila: loan Bvduroiu, şef de brigaMă şl Vasile Lupii, şef de schimb.
o
Lucrările de primăvară în vii şi livezi
o
0
0 O dată cu venirea prim ăverii, în ­
cep să se desfăşoare şi lucrările de
îngrijire in vii şi livezi. Iu condiţiile
acestui an, cînd în cursul iernii s-au
înregistrat tem peraturi foarle scăzu­
te, aju n g în d in un ele locuri la m i­
n u s 35 de g rad e, ad ic ă su b lim ita
de rezistenţă a viţei de vie şi ,a
pomilor, lucrările de tăiere şi de în ­
$ peniru com pensare.
grijire trebuie făcute cu foarte m ultă
atenţie in m od diferit faţă de anii
obişnuiţi. -
0 Din sondajele efectuate de către
In s titu tu l d e c e r c e t ă r i h o r tiv ilic o le la tile, pentru a se stabili m odul cel
sl&tiunile experim entale şi de g o s­
podăriile de stat şi colective, rezul­
tă că v iţa de vie a rezistat în g en e­
ral bine la tem peratura scăzută; s-au
s produs unele pierderi provocate de ger
care v ariază de la o pod g o rie la alta,
o de la soi la soi, în funcţie d e m odul
de îngropare al viţelor practicat in
o fiecare podgorie. In zona viilor în­
gropate, n-au avut de suferit ilerit
o coardele şi corcanii răm aşi afară,
descoperiţi. In zona viilor care se
m uşuroiesc, sînt pierderi de ochi în
porţiune m ijlocie a coardelor.' Cel
m ai m ult au avut de suferit viile
neîngropate şi nem uşuroite, situate
pe văi şi in depresiuni şi îndeosebi
pe porţiunea unde coardele nu au
fost acoperite cu zăpadă. La coar­
dele portaltoi nerecoltate în toam nă
s-a constatat brunificarea diafragm e­
lor şi înnegrirea porţiunilor dinspre
virfuri.
La pom ii fructiferi situaţia se pre­
zintă a stfe l: la m ăr, pînă in prezent,
nu sînt afecţiuni care să reducă pro ­
ducţia din acest an. In livezile de
meri, ram urile n-au fost atinse de­
cit cu totul intîm plător, iar m ugu­
rii floriferi au avut de suferit izolat în
unele plantaţii din lunca riurilor
O ceapă pretutindeni unde s-a svintat
O m ite să se com penseze ochii dege­
O In viile care prezintă pierderi de
Echipa de electri­
cieni de ta sala de
maşini, condusă dc
Logdeser Mănoil.
împreună cu mais­
trul electrician Bă­
lan loan, execută
rectificarea colecto­
rului la generatorul
cajclor finisoare dc
Iu laminorul de 650
mm, al C.S. Hu­
nedoara.
mare parte ele au fost asamblate.
Oamenii din echipa lui Gleiss Mar­
tin muncesc cu migală. Mai au dr
prins balamalele uşilor, bulonii ser­
tarelor, şipcile de ghidaj pentru gea­
murile bufetelor şi apoi sînt trimise
la vopsii. Fiecare piesă în parte, ori-
cît dc mică ar fi. este şlefuită cu
grijă, fiecare cui este bătut cu aten­
ţie. Aici, intervine in meserie simţul
frumosului. Se poale spune fie drept
cuvînl că muncitorii de la asambla­
re îl au. Silit stăpîni' pe meserie şi
mai cu seamă animaţi de dorinţa de
a da lucru de cea mai bună calitate.
Gleiss îi conduce cu pricepere. Ta
repartizat pe fiecare, în funcţie de
priceperea de care dă dovadă, la lo­
cul potrivit de muncă.. Nicolae Bc-
soiu lucrează la asamblare, M\artin
mmmm.
B J J IJ
— Sarcini importante în cam­ — Posibilităţi suit, ele tre­
pania agricolă de primăvară. buie mai bine folosite.
•— Să fim obiectivi în aprecie­ •— Unul care nu respectă bu­
rea elevilor.
— „Despot Vodă" în interpre­ ¦— Scrisori de la cititori.
tarea Teatrului de Stat „Valea
Jiului",
(pag. Il-a).
M ureş, Tîrnave, Argeş. La prun, si­
tuaţia este bună, iar la vişin sa tis­
făcătoare. A u avut de suferit părul,
cireşul, piersicul şi caisul.
M aterialul săditor pomicol aflat
in pepiniere s-a com portat în m od
diferit. M ărul nu prezintă decit vă­
tăm ări neînsem nate la vîrful ram u­
rilor. U nele pierderi s-au înregistrat
la p ru n şi cais.
Această, stare de lucruri impune
luarea unor măsuri speciale pentru
a com pensa cit m ai m ult posibil
pierderile de m uguri cauzate de ger.
I11 a c e s t s c o p s e r e c o m a n d ă :
In vii
In fiecare unitate agricolă, înainte
de aplicarea tăierilor să se determ i­
ne cit m ai precis pierderile sufe­
rite pentru fiecare soi şi parcelă, în
raport cu condiţiile naturale amin-
m ăi corespunzător de tăiere a viţei
de vie.
R ec o m a n d ă rile Institutului cen tral
de cercetări agricole
P entru ca la pierderile provocate
de îngheţ din tim pul iernii, să nu
se adauge acum prim ăvara pierderi
noi din cauza d o ririi ochilor în
păm înt, trebuie să se aplice ca m ă­
sură generală în toată tara dezgro­
patul tim puriu al viilor care să în ­
păm întul şi să se term ine complet
în m axim um două săptăm îui.
In v ed erea stabilirii m odului de
tăiere şi asigurării sarcinilor de pro­
ducţie este necesar să se determ ine
obligatoriu procentul de ochi vătă­
maţi, prin secţionarea ochilor sau
prin forţarea pornirilor în vegetaţie"
ţinîndu-se coardele în vase cu apă
la tem p eratu ra de 20— 25 grade. D e­
term inarea viabilităţii ochilor per­
raţi prin lăsarea unui num ăr mai
m are do coarde şi cepi la butuc.
ochi, se v o r aplica obligatoriu tăie­
rile de com pensare în aşa fel incit să se
a s ig u re s a rc in ile d e ro d s ta b ilite şi r e ­ să n u p o a tă fi folosiţi la alto ire. La
co m an d ate pentru fiecare pod g o rie în
pai te. In funcţie de v irsta p lan ta ­
ţiei, v ig o area b u tu cu lu i şi sistem ul
de tăiere practicat în ' podgorie se
va aplica tăierea m ixtă, lăsîndu-se
biaţc prelungite cu coarde sub for­
m ă de bice. C o m p en sarea se va face,
de asem enea, şi prin lăsarea unui
num ăr mai m are de ochi pe coardă
prin folosirea călăra şilo r- din copiii.
După term inarea tăierii de com ­
pensare, coardele se vor ccrcui eta­
jat, folosind în m odul cel mai ra­
ţional spaţiul oferit de sistem ul de
susţinere.
In cazurile cînd pierderile de ochi
sînt m ai m ari în special în viile
n eîn g ro p ate sau în cele n em u ­
şuroite, se va aplica tăierea scurtă
în .cordiţe, sporind la m axim um n u ­
mărul verigelor pe r o d /
După pornirea ochilor în vegetaţie
Dielrich aplică furnirul pe canturi,
Gleiss se ocupă cu păsuitul pieselor,
montatul balamalelor, a broaştelor,
care necesită minuţiozitate. Metoda
folosită a dat roade. In anul acesta,
nici o garnitură de mobilă n-a fost
rebutala, iar pe adresa întreprinderii
n-a sosit nici o reclama(ie. De altfel,
calitatea lucrărilor este obiectivul
principal al întrecerii socialiste în
rare este antrenată echipa. Dar
succesul este legat nemijlocit şi de
calitatea bună a lucrărilor efectuate
de echipa lui lo.m Pitarca. Intre ele
există a sirînsă colaborare şi ambele
urmăresc în producţia pe care o rea­
lizează un singur tel : o calitate su­
perioară, conformă exigentelor cum­
părătorilor.
AUREL OARGĂ
nurile obşteşti.
(pag. IlI-a).
— De peste hotare
fpag. IV-a).
se va face coreclarea tăierilor de
com pensare prin plivii in funcţie de
n u m ăru l şi poziţia lăstarilor de rod.
Ca regulă generală, prin tăierile în
u so at şi o p e ra ţiu n ile in v e rd e, a-
plicale corespunzător cu gradul
de v ătăm are a butucilor şi în
raport cu vigoarea soiului cultivat,
se va urm ări redresarea deplină a
părţilor v e g e ta tiv e şi realizarea p ro ­
ducţiei de struguri.
In viile n ein trate pe rod, tăierea
se v a aplica, de asem enea, în func­
ţie d e p r o c e n tu l d e o c h i p ie riţi şi
anume, se va lăsa proporţional un
num ăr m ai m are de cepi şi cordiţe
Viile care au suferit de ger por­
nesc în vegetaţie eşalonat datorită
ochilor de diferite categorii (prin­
cipali, secundari, dorm inzi). De aceea,
nu este bine să se ia m ăsuri pri­
pite. In afară de tăieri speciale de
com pensaţie, corecţie, operaţiuni in
verde, este necesară aplicarea com ­
plexului de m ăsuri agrotehnice, care
să asigure condiţii cit m ai bune
pentru creşterea şi fructificarea vi­
tei de vie. O deosebită atenţie se
va acorda lucrărilor solului, aplică­
rii îngrăşăm intelor, com baterii boli­
lor şi d ău n ăto rilo r etc.
Prin aplicarea corectă a tăierilor
şi efectuării la u n nivel înalt a lu ­
crărilor agrotehnice, se vor putea
înlătura total sau în bună parte
efectele negative ale gerului şi se
vor putea obţine recolte normale.
Materialul săditor viticol
înainte de ,recoltarea coardelor
portaltoi, care nu au fost tăiate din
loamnă, se va stabili prin secţiuni
transversale efectuate pe toată lun­
gimea coardelor şi prin îndepărtarea
scoarţei, g radul de v ătăm are a lor.
In cazu l cînd lib e ru l e ste b ru n ific a t şi
lem nul prezintă pete brune sau negre,
se elim ină părţile vătăm ate. D iafrag­
mele brunificate nu constituie un m o­
tiv din cauza căru ia butaşii portaltoi
altoirea butaşilor se vo r exam ina cu
atenţie secţiunile, iar cei care pre­
zintă p ete v o r fi elim inaţi.
C oardele altoi care u rm ea ză să fie
re c o lta te a cu m v o r fi lu ate d in viile
care au cel m ai mic procent de ochi
morii, La stabilirea p rocentului de
o c h i s ă n ă t o ş i s e v o r c o n s i d e r a b u n i şi
cei care deşi au mucjiirele principal
m ort, totuşi cei secu n d ari sîn t vii.
P en tru a se p u tea identifica ochii
morţi, coardele altoi înainte de alto­
ire v o r fi t i n u t 3 t im p d e 6-7 z ile cu
b aza în ap ă la te m p e ra tu ra de 18-20
g rad e C. spre a se obţine o u-
şoara pornire în vegetaţie a m u­
gurilor. N ivelul apei va acoperi n u ­
mai baza coardelor. In acest scop se
vor folosi chiar sălile de forţat.
G ospodăriilor care nu au posibilitatea
să ap lica in te g ra l a c e a s tă m eto d ă, li se
re co m an d ă să ţină alloii fasonali rea o ch ilo r d in cîm p u l II al p e p in ie ­
în încăperi, în apă caldă (15-16 g ra ­
de C) tim p de 2-3 zile, cu condiţia
ca apa să fie schim bată cel puţin
Nouă metodă de înmulţire a nucului
in regiunea Hunedoara sînt
condiţii favorabile creşterii nu­
cului. Aci s-au format cele mai
valoroase tipuri de pomi de
acest fel din ţară. Este vestit şi
apreciat prin calitatea fructelor
nucul de Sibişel.
Pînă acum, înmulţirea acestor
pomi se făcea prin sămînţă. Po­
mii produşi astfel rodesc numai
după 12—15 ani şi nu păstrează
întru totul caracterele plantei
mamă, iar valoarea şi calitatea
fructelor scade.
Cercetătorii de la Staţiunea
experimentală horticolă din Ge-
oagiu au elaborat o nouă meto­
dă de înmulţire a nucului. Ea
tensiune d ate
in exploatare
In ziu a d e 15 m a r tie a fo st d a tă
in ex p lo atare linia electrică de în al­
tă te n s iu n e (d e 110 kv.), S u c e a v a —
B îrnar şi n o u a slalic de tran sfo rm a­
r e d e la F r a s i n . R e ţ e a u a • c e ¦s e î n ­
tinde pe ap ro x im ativ 70 de km. lea­
gă la sistem ul en erg e tic naţional r a ­
io an e le G u ra H u m o ru lu i şi C îm p u -
lur.g M oldovenesc, alim enlind în ace­
laşi tim p cu energie electrică zona
m in ie ră d e la L eşul U rsu lu i, O slra,
p re c u m şi u n ită ţile d e in d u stria liz are
a lem nului din zona de nord a ţârii.
I 11 p r e z e n t , ş a p t e din cele opt raioa­
ne ale regiunii
energie eleclriră Suceava prim esc
getic naţional.
din sistem ul en er­
In ultim ele săplăm îni au mai (ost
dale în exploatare, in diferite re­
giuni, noi reţele de înaltă lensiunef
P rintre acestea se num ără liniile de
15 k v . C o r a b i a — P l ă v i c e n i , r e g i u n e a
O ltenia, Bacău— Slobozia, regiunea
Bacău, creîndu-sc astfel posibilitatea
ra c o rd ă rii la sisle m a u n o r noi c e n ­
tre raionale, oraşe industriale şi n u ­
m eroase unităţi agricole socialiste.
A ctu alm en te se află in curs de
execuţie în diferite faze o serie de
n o i linii d e 110 kv., cu m s în t cele
de la Tr. S e v e rin —O rş o v a — M oldova
N o u ă , S e b e ş — P e ş t i ş , B a i a M a r e —-
Cavnic, dublarea liniilor Luduş—
Cluj şi G ro zăv eşti— Jilav a şi altele.
Se lucrează intens la construcţia şi
m ontajul staţiilor de transform are a
e n e rg ie i e le c tric e d e 110 k v . de la
M oldova N ouă, C avnia şi Tulcea.
Potrivit datelor prim ite de la M i­
nisterul M inelor şi Energiei Elec­
trice, in anul acesta se v o r construi
şi da in e x p lo a t a r e p e s t e 2.000 k m ,
reţea de transport şi distribuţie a
energiei electrice, prin care se va
crea posibilitatea racordării la siste­
m ul energetic naţional a unui num ăr
m are de localităţi.
o d a tă p e zi. La alto ire, s e v o r c o n ­
trola prin ap ăsare cu degetul toţi
o c h ii şi s e voi- î n d e p ă r t a c e i p u tr e z iţi.
O atenţie deosebită trebuie dată, pe
lingă altoi, lucrărilor de forţat, călit
şi plantat.
în livezi
Peniru a putea face cele mai potri­
vite lucrări, este necesar să se u r­
m ărească îndeaproape starea pom ilor
Î 11 l i v e z i l e p e r o d şi a m a t e r i a l u l u i
săditor în toata pepinierele. In acest
scop, se vo r secţio n a la fiecare soi
cel p u ţin ci te 250 m u g u ri flo rifo ri şi
100 m u g u r i v e g e t a t i v i , c a r e s ă p r o ­
vină de pe ram uri recoltate de la di­
feri le înălţim i şi d in diferite părţi ale
coroanei, calculîndu-se apoi procen­
tul celor degeraţi. De asem enea, se
va determ ina gradul de degerare a
ra m u rilo r şi tru n c h iu lu i p o m ilo r ti­
neri, prin secţio n area rep etată a coa-
jei.
In liv ezile pe rod, tăie rile se v o r
face după pornirea in vegetaţie a
pom ilor, cînd se pot aprecia lo­
cul de unde pornesc lăstarii norm ali
şi n iv e lu l la c a re tr e b u ie fă c u te
aceste tăieturi.
La speciile m ai p u ţin ata ca te d e
ger ca m ărul, prunul, vişinul etc. se
vor face tăieri norm ale, fără a se in­
terveni asupra ram urilor de rod. Ul­
terior, dacă apar uscături se vor în­
lătura de la punctul sănătos. Plăgile
de ger sau crăpăturile adinei ale
scoarţei se vor curăţa pînă la zona
sănătoasă, şi se vor unge cu m asti«
sau cu un am estec de păm înt galben
şi b ă le g a r p ro a sp ă t.
In livezile tinere, tăierile de forma«
re a coroanei se vo r face m ai tirziu,
după pornirea în vegetaţie, cînd se
vor putea aprecia m ai bine porţiuni«
le degerate. Pom ii tineri, care p re ­
zintă plăgi provocate de ger pe por­
ţiuni mai mici sau m at m ari do pe
trunchi, se vor trata ca şl pom ii pe
rod.
V ăru itu l tru n ch iu lu i şi al b azei ra ­
m urilor de schelet esta obligatoriu
pen tru toţi pomii, indiferent de v îrstă:
Peniru refacerea dejilină a pom ilor
vătăm aţi de ger este absolut necesar
să se aplice com plexul agrotehnic;
inclusiv stropirile contra bolilor şi
dăunătorilor, la tim pul potrivit, d înd
atenţie deosebită îngrăşării cu azol,
care asigură o creştere norm ală. In
acest scop, cu m ult înainte de p orni­
rea în vegetaţie se vor aplica cite
40-60 kg. azo t la ha. la pom ii p e rod
şi 10-15 g./m .p. p e n iru p o m ii ti­
neri. A ceaslă în g răşare se va rep eta
în luna mai, im ediat du p ă înflorire
şi, d a c ă s e s im te n e v o ia , ş i în lu n a
iunie. O dată cu îngrăşarea, acolo
unde este posibil, să se execute u d a ­
rea şi irigarea.
Jn pepinieră
In cîm pul I înfiinţat în loam nă
puieţii cu rădăcina afară, dar neafec-
lală de ger se vor replanla, îndată ce
se zvîntă păm întul şi apoi se vor căl­
ca b in e şi m u şu ro i. P u ie ţii d e g e r a ţi sa u
cu vîrful rădăcinii înnegrit se în lo ­
cuiesc.
De asem enea, se controlează sta­
rei şi dacă se constată pieirea lor se
(Continuare în pag. 2-a)
constă în altoirea laterală cu ra­
mură detaşată. Pomii rez.ullaţi
rodesc la virsta de 3-4 ani. După
acest procedeu au fost realiz.aţi
în pepiniera staţiunii peste 3.000
de pomi, altoindu-se ramuri din
nuc de Sibişel pe puieţi de nuc
comun în vîrstă dc 2-3 ani, obţi­
nuţi prin sămînţă. Un mare nu­
măr din primii pomi realizaţi au
şi fost plantaţi în livezile mai
multor gospodării agricole co­
lective din regiune. La jumăta­
tea lunii aprilie, perioadă optimă
stabilită, se vor altoi alţi 2.000
dc nuci, care sînt pregătiţi în
pepiniera staţiunii.