Page 56 - 1963-03

DRUMUL S O M W Î Nr. 2557

PAG, i ______ i l t I M M U i U a . :; , f - Í M ^ | Í K S H B « S í ! ® « f

Sarcini importante în campania agricolă G.A.C. S îr b i: P o s f u i d e c o r e s p o n d e n ţ i

------------ ------ de primăvară — —— ------ v o lu n ta r i n e in fo r m e a z ă

Tn raionul Orăştie, ca de alt­ ranţilor. Prin grija Consiliului din solurile noastre au o reac­ vederea reuşitei campaniei agri­ Vom ridica noi construcţii E x tin d e m ş l fe r tllia să m p ă ş u n e a
fel în întreaga regiune, au înce­ agricol raional şi a conducerii ţie acidă. Pentru corectarea ei
put lucrările din campania agri­ S.M.T. Orăştie, mecanizatorii şi s-au luat măsuri de transportare cole de primăvară. Toate lucră­ Sectorul zootehnic al G.A.C. „Sir- tia de fin. In acest scop zilele tre­
colă de primăvară. Sarcini im­ inginerii din G.A.C. au fost in­ de deşeuri de clolomită-praf rile se desfăşoară pe baza unui
portante în reuşita campaniei struiţi cu privire la tehnica fo­ din Hunedoara. In această pri­ plan de măsuri şi a graficelor. Venlru a folosi cit moi bine timpul, beeaia“ din comuna Sîrbi, raional llia cute ci au început o susţinută, activi­
revin şi comitetelor executive losirii utilajelor şi în mod deo­ vinţă rezultate bune au obţinut La îndeplinirea-sarcinilor stabi­ colectiviştii clin Sirbi au pregătit din este în continuă dezvoltare. Planul tate de curăţire şi fertilizare a pă­
ale sfaturilor populare comuna­ sebit asupra tehnicii însămînţa- G.A.C. Beriu, Pricaz şi Spini ca­ vreme materialele necesare construc­ de producţie prevede ca la sfîrşitul şunilor şi fine(elor. Pînă in prezent
le şi orăşeneşti. Pe această te­ tului porumbului. re au transportat cantităţi im­ lite un mare rol îl au comitetele
mă am avut o convorbire cu Iov. portante de dolomită-praf pe executive ale sfaturilor populare ţiilor zootehnice şi dc interes gospo­ anului 1963 să deţinem ca proprietate au fost curăţate 47 ha. de păşune, iar
ing. ŞTEFAN HOMORODEANU, Atenţie deosebită a fost acor­ cîmp. comunale şi orăşeneşti. Ele au
vicepreşedinte al Comitetului e- dată şi asigurării seminţelor ne­ datoria să urmărească felul cum dăresc ce le vom ridica în acest an. obştească 197 bovine din care 132 pe 67 ha. de fineţe şi pe 110 ha. pas
exectitiv al Sfatului popular raio­ Consiliile de conducere ale măsurile preconizate şi grafice­
nal Orăştie şi preşedinte al Con­ cesare. Intrucît s-a constatat că G.A.C. au fost îndrumate să e- le întocmite sînt îndeplinite. Vină în prezent au fost confecţio­ vaci cu lapte şi juninci. şune s-au aplicat 27.000 kg. super
siliului agricol raional. Mai în- in unele gospodării colective se- Sfaturile populare, prin depu­
taţi, au datoria să antreneze nate 70.000 bucăţi cărămizi, s-au pro­ O dală cu creşterea şcplelului, ne­ fosfat.
tîi, tov. Ştefan Homorodeanu masele de colectivişti la execu­
ne-a vorbit despre sarcinile ca­ tarea lucrărilor în timpul optim. curat' 8.000 dc /iglc, ?!.000 kg. ciment cesarul de furaje va fi mai mare. LAUREAN POPA
re stau în faţa agriculturii ra­ Comitetele executive trebuie să precum şi 30 m.c. dc lemn pentru Astfel stînd lucrurile, colectiviştii
ionului în campania agricolă de analizeze de mai multe ori pe
săptămînă mersul lucrărilor din construcţii rurale. Cu aceste materiale, noştri aii hotărît să mărească prodtic- preşedintele G.A.C.
primăvară. campania agricolă şi să ia mă­
suri acolo unde se ivesc defi­ de îndată ce timpul va permite, co­ P e lo tu l „ 5 .0 0 0 "
•— in această primăvară avem cienţe. De asemenea este nece­ lectiviştii vor începe construirea unei
de însămînţat 15.689 ha. din ca­ sar ca membrii comitetului e-
re 7.783 ha.' în gospodăriile a- (?on iu u 'bin í xecutiv să participe la şedinţele case laborator, a unei magazii pentru In anul care a trecui numeroase cordă o atenţie 'deosebită pregătirii
gricole colective. S-a prevăzut operative de lucru din G.A.C. şi cereale cu o capacitate dc 15 vagoa­ gospodării colective din raionul llia temeinice a solului. Astfel, pe acest
să se însămînţeze 10.300 ha. cu minţele de porumb au o germi­ fectueze un control riguros a- să sprijine consiliile de condu­ ne şi vor prelungi grajdul care în au obţinui producţii dc peste 5.000 lot ci au transportat 750 tone gunoi
porumb boabe. 2.000 ba. cu car­ naţie redusă, s-au luat măsuri supra felului în care se prezin­ cere în luarea unor măsuri efi­ prezent are capacitatea de ISO capete kg. porumb boabe la ha. de pe lotu­ de grajd, revenind cile 30 tone la
tofi. 700 ha. cu legume etc. In tă semănăturile de toamnă. In ciente. Comitetele executive tre­ vile mari, astfel incit să poală fi a- rile destinate acestei culturi. Rezulta­ ha. In plus au mai [ost aplicate şi
acelaşi timp trebuie arate pes­ să se retrimită probe la labo­ urma acestui control a reieşit că buie să asigure o agitaţie vizua­ dăposlile in cele mai bune condiţii tele obţinute i-au determinat şi pe cile 150 kg. superjosfat la. hectar. A-
te 11.000 ha. teren, restul fiind rator. Trebuie să arăt că pînă semănăturile de toamnă : grîu, lă corespunzătoare, să îndrume 250 vile mari. colectiviştii noştri să extindă în acest ceste măsuri, îmbinate cu executarea,
pregătit din toamnă. Pentru reu­ în prezent s-a ridicat de la Agro- orz, secară au intrat în iarnă activitatea căminului cultural tuturor lucrărilor la timp şi de bună
şita campaniei, Consiliul agricol sem peste 30.000 kg. sămînţă de într-o fază de vegetaţie cores­ înspre tratarea unor probleme VIOREL BABA an suprafaţa de pe care să obţină calitate vor asigura o producţie spo­
raional, sub îndrumarea Comi­ porumb dublu hibrid, generaţia punzătoare. legate de campania agricolă. In contabilul G.A.C. rită dc porumb.
tetului raional de partid Orăş­ l-a. S-au luat apoi măsuri de felul acesta comitetele executive cîle 5.000 kg. porumb boabe la ha.,
tie, a luat din timp unele mă­ procurare a peste 45 tone car- Tot în campania de primăva­ ale sfaturilor populare de pe MIRCEA VLADUŢ
suri. Printre altele au lost re­ toti de sămînţă. Acţiunea este ră vom planta 190 ha. cu pomi raza raionului nostru vor con­ Fier vechi otelăriiior j în teren neirigat, dc la 5 ha. cil am
parate maşinile şi tractoarele în curs. ,RestuI seminţelor ca • tribui activ la executarea lucră­ 1 j avut în anul trecut, la 25 ha. inginer agronom
S.M.T. precum şi utilajele exis­ trifoi, lucerna, sparcetă etc. au fructiferi (au fost deja săpate Pentru a asigura o producţie cit
tente în fiecare gospodărie a- Cost ridicate în întregime de la gropi pe 50 ha.), lucrări de în­ rilor din campania de primăva­ Mobilizaţi dc către organiza­
gricolă colectivă. Tn prezent Agrosem. De asemenea semin­ treţinere pe păşuni şi fineţe ca ră Ia timpul optim. ţiile U.T M., tinerii de pe raza I mai marc, colectiviştii din Sirbi a-
ţele existente in stoc ca : orz, defrişări, împrăştierea muşu­
ovăz, au fost condiţionate iar roaielor etc., stropitul pomilor oraşului regional Hunedoara au Terenuri redate «agrriculfurli
pentru tratarea lor au fost asi­ şi multe altele. colectat şi predat la I.C.M, nu­
gurate fungicidele necesare.
— Cum trebuie să sprijine mai între 2—9 martie, o canti­ Folosirea cu chibzuinţă a întregii ha. in locurile numite Holde .Cirri-
O altă acţiune întreprinsă a sfaturile populare campania a-
lost studiul agrochimie al solu­ gricolă de primăvară ? tate de 556 tone fier vechi. suprafeţe a gospodăriei a stal şi stă purilc mari" ele.
rilor. în urma studiilor făcute
— După cum arătam mai sus, De la începutul anului şi pină in atenţia colectiviştilor din comuna In primăvara acestui an, am con­
Consiliul agricol raional Orăş­ în prezent, utemiştii au strîns Sirbi. La îndemnul comuniştilor din tinuat acţiunea. Pină în prezent au
2.366 tone fier vechi. Fruntaşi în gospodărie, un marc număr de co­ fost defrişate de arboret încă 3,5
i'aionul nostru dispune de s-a constatat că o mare parte tie a luat o seric de măsuri în V. ALBU această acţiune se situează tine­ ha. Aici se vor insăminfa in primă­
rii de la C.S.H. care au colectat lectivişti au participat la acţiunea de vara aceasta cartofi şi porumb.
100 tractoare, 56 semănători 2 464 tone fier vechi, I.C.S.H. cu valorificare a terenurilor ce nu au
M. POPA
28 tone, utemiştii din oraşul Că- fost folosite pînă in prezent. Astfel,
lan cu 23 tone şi cei din Ghelar
in toamna anului trecui s-au defri­

S.P.C.-2 pentru porumb, semă­ Griipa inlegi ¦aIişiilorOOOOOOOOOOOOOOO© cu 15 lone. şat de arboret şi s-au desţelenii 22 colectivistă
nători pentru păioase, cultiva­
toare, grape stelate, grape cu ¦> OOOOOOOOOOOOOOOO
discuri şi altele. întregul utilaj O
a fost repartizat pe gospodării
colective. 5 !studenţii Facultăţii Exploatări mi- linul în ultima sesiune dc exame- lac Mihăilcscu, Nicolae Frânez, 0 - o „ D e s p o t V o d ă 44 în in te r p r e ta r e a
o
Au fost luate de asemenea mă­ j niere sini cunoscuţi de toii colegii ne. Prcgătindu-se temeinic, ci au linipiu Jitia şi alşii, care au obţinui o
suri pentru asigurarea cazării
tractoriştilor, depozitării carbu­ ) lor din Institutul de mine Petro- reuşit să promoveze cu toţii cele şi. in ultima sesiune numai note o
o
Lucrările de primăvară
v şuni. per,Irit modestia lor, pentru cinci examene, devenind astfel grit- maxime. o
în vii si livezi
» conştiinciozitatea cu care se pregătesc, pa integralislă. Dar ca şi in pro- In facultate ca şi în producţie, o T eatrului de stat V alea Jiului ”
o

O Sini muncitori şi maiştri de la di- tlnc/ic, minerii şi maiştrii de iert. harnicii muncitori şi maiştri mineri o
o
O ferite exploatări miniere din !ară astăzi studenţi, s-au străduit să oh- muncesc cu aceeaşi rîvnu. li caracle- o

0 veni/i sţi-fi îmbogăţească CMiioşlin- f-m& nnmn\ reZuUate din cele mm Uzează dragostea de muncă, pasiit- o Plinind în scenă legenda în versuri de soţie pe fiică-sa Ana, M oloc-Vor- de la T e a tru l „C. N o lla r a “ (în rolul
o ,,D i s p o l V o d ă “ d e V a s ile A le c s a n d ri, nicul d evine cei mai în v efşu n at d u ş­ lui A lex an d ru L ăpuşneanu) a oferit
0 fele. Printre ei avem tovarăşi cu o , nea pentru meseria frumoasă de T eatrul de stat din Petroşani a făcut m an ai său. D espot prin acţiunile un joc de înaltă ţinută, caracterizat
un debut izbutit în privinţa abordării sale n esă b u ite, a s e rv e ş te şi m ai m ult prin sobrietate şi pondere, atribuie
y l/ogata experienţa, fruntaşi in intre- nimeri, perseverenta. Ei vor ca du- piesei istorice. înainte de toate este tara fală de sultan. D rept răspuns care au venit să sublinieze prestanţa

© cerea socialistă, cum sint Nicolae examenelor cu note peste şapte, do- (jg sllllm aiwici cm' ii se

X Frânez, Iitliu Crăciun, decoraţi cu vedind astfel calitatea superioară“ întorc la fostele lor locuri dc pro-

(Urmare din pag. l-a) 0 Medalia Muncii şi alţii, de la care a pregătirii lor profesionale. O dală ductie, să muncească cu şi mai mult necesar să subliniem faptul că m on­ la ace asta , p o p o ru l, c o n d u s d e T o m ­ personajului. Dana Panlazopol (Doam­
tarea piesei s-a făcut eu o deosebită şa, îi ia ceea ce-i d ă d u se ră boierii na R uxandra) s-a achitat de cerinţele
va face altoirea cu ra m u ră detaşată. colegii au multe de învălui. cru„ popularitatea largă dc care sc spor pentru a da viată măreţelor grijă, acordindu-se atenţia cuvenită — tronul. rolului, axindu-şi jocul pe sim plitate.
In cazul tin d nu avem ram uri altoi tuturor com partim entelor de care de­
s u fic ie n te, re c o lta te d in to a m n ă şi (\ Dc curînd însă, în institut s-a vnr- bucură grupa 1301, au devenit ctt- planuri pe care partidul ni le pune pindea succesul. A cest fapt a deter­ R egia sp ectaco lu lu i (P etre Sava Bă- O creaţie izbutită a realizat Rea-
nici ram uri noi recoltate recent care bit mai mult ca dc obicei despre in fată. m inat o realizare m eritorie, care se leanu do la Studioul de televiziune lini Lupşa (Tom şa) care atrag e a te n ­
să aibă ochi sănătoşi, puieţii portnl- înscrie printre creaţiile cele mai bune Bucureşti, asistat de M ircea A ngeles- ţia atit prin tinulă cit şi prin felul
toi se taie in p ian o rizo n tal la cili- O grupa 1.301 a Facultăţii Exploatări noscufi şi fruntaşii c i: Leontina I. NICOARĂ ale colectivului artistic. de a recita versurile. Si-a trăit p ro ­
va cm. deasupra păm întului, înaiule Cronicâ teatrală fund rolul, a întruchipat personajul
de pornirea vegetaţiei. Apoi se alege X miniere, despre frumosul succes oh- MihuileScit, Ghcorglie Binţitt, Nico- corespondent P iîsa lui A lecsandri înfăţişează un şi aspiraţiile lui cu m ultă înţelegere.-
si se în g rije şte u n lăstar care se al- episod din trecutul frăinîntat ai isto­ cu) a p u s a c c e n t p e e v id e n ţie r e a a- Din jocul său a răzbătut căldura, fru ­
loieşle in iulie-august, in m od obiş­ <.’0 0 © 0 © 0 v ooooooo© riei M oldovei. In secolul al XVI-lea, celor laturi ale piesei care vin să su­ m useţea sufletească a omului anim at
nuit. cu ajutorul unei părţi trădătoare a blinieze lupta poporului pentru înde de ţeluri înalte. G heorghe Iordănescu
MIUCEA GEORGESCU LUCIA M O ŢO C FRANCISC ZLĂGNEANU boierim ii, Iaco b E rach id u l D espot a- pendenţă. De asem enea, s-a m anifestat (M otoc-Vornicul) a im presionat prin
In cîm piil III — 1963 la pom ii fără stu d e n t în ar,ui IV al Facultăţii junge pe tronul M oldovei, prin înlă­ mult interes fată de redarea obiceiu­ siguranţă, red în d in m od fidel fră­
de.gerări ale scoarţei, dar la care nu. este unul din fruntaşii Facultă­ fruntaşa anului II preparare, este E x p l o a t ă r i m in i e r e . In a n ii I şi II tu rarea lui A lex an d rii Lăpuşneauu. rilor tim pului, creîndn-se pe această mântările celui cc esle preocupat de
se poate cunoaşte cu certitudine via­ ţii E x p lo atări m iniere. La e x a m e ­ în acelaşi tim p şi o pasio n ată ac­ de studii a obţinut num ai nole de Pe fundalul acestui evenim ent, im agi­ linie tipuri bineconturate. Scenele de mărire, scop pentru care se foloseşte
bilitatea tuturor m ugurilor, so am i­ nele pe care Ie-a dat în cei trei tivistă obştească. Ca m em bră în „ n o u ă “ şi „ z e c e “. In a n u l III şi naţia bogată a autorului brodează m asă au fost asam blate astfel incit d e t o a t e m i j l o a c e l e c e - i ş î n ţ l a ¦i r p ,
nă p ro iec ta re a c o ro a n e i p iu ă Ia p o r­ ani de tin d este student a obţinut Consiliul A sociaţiei studenţeşti din sem estrul I din anul IV a prom o­ fapte şi oam eni a căror evoluţie dau ele au redat tablouri veridice din tre­ dem înă. Din grupul interpreţilor b o ie­
nirea in vegetaţie. Pomii care pre­ num ai o singură notă de „o p t“. institut ea desfăşoară o m uncă vat toate exam enele num ai cu viaţă desfăşurării intrigii. Carmina, cutul istoric ai M oldovei. Jocul acto ­ rilor se m ai rem arcă V aier Donca
zintă degerăluri grave pe trunchi vor Celelalte exam ene au fost prom o­ susţinută p en tru a an tren a cît mai nota „zece“. Bursa republicană, pe Ciubăr-Vodă, Ana, sint personaje pli­ rilor a fost îndrum at pe o linie d a ră, (Spancioc) datorită sobrietăţii jocului
ti tăia ti ( r e c e p a ti) io în ă l ţ im e a d e 15- v ate cu notele „n o u ă“ şi „zece“. mulţi studenţi, la acţiunile ob­ care o prim eşte esle meritul m un­ ne de poezie, rod al fanteziei, care unitară, realizîndu-se în acest mod său prin care exprim ă sentim entele
şteşti. cit persev eren te depuse de-a lungul au m enirea să elucideze m oravurile un spectacol om ogen. şi tem e rile p e rso n aju lu i.
20 c m . d e a s u p r a p u n c t u l u i d e a l t o i - celor şapte sem estre. vrem ii, să contribuie la deznodăm în-
tul trag ic al d o m n iei lui D esp o t-V o d ă. Decorurile sem nale de Teodor Con- O rem arcă pentru in terpretarea sa
îe pentru a le reface trunchiul. Se re ­ A lături d e aceştia întîlnim figura lui stantinescu şi costum ele (M aria Bort- o m erită Dim itrie Bitang (Ciubăr-V o­
com andă să se facă îngrăşarea po­ Tomşa, prin care autorul exprim ă pa­ novski şi T eodor C onslantinescu) au dă) care a înfăţişat fără ex ag erări (la
m ilor din pepinieră îndeosebi pe tere­ triotism ul fierbinte, dorinţa de a lupta servit din plin spectacolului, fiind su­ care poate duce rolul) am bele iposta­
nurile m ai p u ţin fertile. pentru nealîrnarea M oldovei. C uvin­ gestive, explicînd pitorescul portului ze in care esle pus personajul: vodă
tele acestuia, prin care c o n d am n ă a- tim pului. dem ent, apoi de călugăr. In am bele
? dueerea lui Despot, a unui străin pe cazuri uzînd de m ijloace corespun­
tronul M oldovei (să nu găsim pe In rolul lui D espot Eraclid a apărui zătoare, a zugrăvit trăsăturile esen­
A ceste recom andări trebuie aplica­ m oşia noastră un pom, să nu găsim Ion Tifor. In re aliz a rea a ce stu i rol ţiale ale personajului.
te diferenţiat după felul cum sa p re ­ în tara noastră un om) vin să subli­ dificil, de m are în tin d ere, actorul a
zintă vita 'de vie şi pomii fructiferi nieze d orinţa de lib ertate şi în a ce ­ dovedit varietatea posibilităţilor sale In rolul Carm inei, A n a Colda a re u ­
in gospodăria respectivă. De aceea, laşi tim p î n c r e d e r e a în p o p o r. De a- de exprim are artistică. A im presionai şit să cucerească datorită graţiei în
specialiştii din ateste unităţi trebuie sem enea, esle înfăţişat in piesă Mo- p rin s ig u r a n ţa sc e n ic ă, p rin m o d u l e- interpretare. Beneficiind de posibili­
să facă controlul viabilităţii m uguri­ ţoc-Vornicul, tipul boierului capabil iicace de exprim are a sentim entelor, tăţi variate de exprim are, a întruchi­
lor aşa cum s-a a rătat şi num ai pe să-şi vîndă tara atunci cînd interesele a tendinţelor de m ărire ale persona­ pat firesc stările sufleteşti ale perso­
baza unei cunoaşteri afnănuniite a si­ sale personale sint in joc; sprijină jului. Din jocul său s-au desprins najului, a m arcat trecerile sale din-
tuaţiei să instruiască m uncitorii ca urcarea lui D espot pe tron, d ar in lim pede trăsăturile de caracter esen­ tr-o situaţie în alta, izbutind să su ­
să e x e c u t e c e ie m a i ’p o tr iv ite l u c r ă r i. m om entul cînd îşi dă seam a că acesta ţiale ale personajului: lipsa de blinieze în prim a parte a jocului său
I n f e lu l a c e s t a u r m ă r i l e g e r u l u i v o r ti nu-şi va ţine făgăduiala de a o lua scrupule in atingerea telului, ho tărire ipocrizia, iar în cea de-a doua re ­
în lă tu rate şi se v o r pu tea asigura re ­ volta justificată. N u m ai puţin iz­
colte corespunzătoare. butită a fost creaţia G eorgetei N i­

'®*®«®®®®«®©<{ şi d irz e n ie îm b in a te cu viclenie. V i­ co lae (A n a) c a re şi d e a c e a s tă d a tă

Ultimul articol „Este oare Cum instruirá şi educăm tineretul şcolar guros în m om entele cerute, jocul său s-a rem arcat datorită căldurii, sensi-.-
Petrişor vinovat apărut la b i l i t ă ţ i i , t r ă i r i i p u t e r n i c e a r o l u l u i inţ-
lele naturale şi geografie — la j u s t if i c a f o r ţ a m o b i l i z a t o a r e a Iui

rubrica de „Discuţii” pune pro­ care fusese corigent pe trimes­ D e s p o t . S c e n e c a: î n g e n u n c h e r e a lui t e r p r e t a t .

bleme legate de dezvoltarea obiectivi in aprecierea elevilor trul I — medii de „şapte“. La M otoc-V om ieui; care exprim ă hotă- Ion N egrea (A lbert Laski) a re u ­
personalităţii elevului, a încre­ sfârşitul anului nimeni dintre cei rirea de a nu îm părţi cu nimeni pu­ şit să înfăţişeze chipul om ului lipsit
care îl cunoscuseră în clasele terea, logodirea cu Ana. care lintea de veleităţi, gata oricînd să se pună
Să fimderii în forţele sale. „Este oare
V-YII nu voiau să creadă că e-
Petrişor vinovat ?” ne întreabă forţele proprii. Notarea consti­ spunând că a fost dată afară darnic" de data aceasta, le-a Jevul nu este corigent la nici un eu v icle n ie la a tr a g e r e a lui M oţoc- in slujba celui ce-i asigură ascen ­
dii\ clasă. Motivul: a rugat pe mai adăugat cîle un punct sau obiect. In anul acesta toţi sint V ornicul şi altele, au fost deo seb it siunea; jocul său se caracterizează
articolul. Sînt oare numai co­ tuie deci un puternic stimulent tovarăşul profesor să-i spună două la notele date pentru ca convinşi că el poate face faţă de bine realizate. U nele scăderi în prin strădania de redare cit m ai au­
precis ce notă avea la teză. Ve- „să evite discuţiile". cerinţelor şcolare. Dc altfel, in jocul actorului se m anifestă pe a- tentică a personajului. Din restul dis­
piii vinovaţi pentru că unii in munca zilnică a elevului, pre- rificînd caietul elevei am văzut catalog au apărut destule note l o c u r i î n p r i v i n ţ a m i ş c ă r i i ( a c t u l 1) tribuţiei am mai retinut pe A lexan­
următoarea situaţie: nota Dacă am semnalat aici un dc „şapte“ şi chiar de „opt". care esle neconform ă, pripită chiar; dru Codreanu (Toma Galabaicanul),
dintre ei „sînt răi”, pentru că gătindu-1 pentru a deveni un „rouă"; pe rîndul următor co­ singur caz, în şcolile noastre in scena prim ei înlilniri cu Carm ina. M iron C onstantin (Limbă Dulce), Ioan
rectat nota „şase" iar dedesubt, mai sînt cadre didactice care nu Este oare acesta un caz izo­ actorul exagerează, vulgarizînd per­ Roxir (Sammer), M ircea Zabalon (To­
nu învaţă ? Petrişor nu deve­ muncitor conştiincios în dome­ corectat a treia oară nota „trei". Ic-losesc notarea elevilor ca o lat ? Deloc. Elevul şi-a recăpă­ sonajul. roipan) şi V asile Bojescu (Jum ătate),
Este uşor de înţeles în ce si­ oglindire justă a muncii acesto­ tat încrederea in sine, în forţele
nea un „copil rău“ dacă învă­ niul de activitate în care va fi tuaţie am fost pus ca diriginte, ra şi cu alît mai puţin ca un sale de muncă. L-am citat nu­ Artistul em erit Nicolae Sireteanu V. ADRIAN
neştiind ce atitudine să iau, în stimulent iu activitatea lor. mai fiindcă mi s-a părut cel mai
ţătoarea, înloc să-l izoleze de încadrat. semnificativ in legătură cu pro­
primul rînd, în faţa elevei în In anul trecut, ca diriginte, blema în discuţie.
colectiv, ar fi încercat să-la- O apreciere greşită a cunoş­ cauză. Am convins-o că voi sta am primit în clasa VUI-a un e-
de vorbă cu tovarăşul profesor lev ce repetase clasa a Vi a şi Dintre greşelile care se mai
tragă spre preocupările clasei, tinţelor are o puternică influen­ pentru a lămuri problema deşi, care, după părerea celor ce-i a- fac în aprecierea elevilor aş vrea
după ce am citit teza, eram con­ yuseseră elev, nu avea ce căuta să mai menţionez încă una: înain­
dacă i-ar fi arătat şi lui în­ ţă negativă asupra elevului, pro- vins că eleva fusese neîndrep­ în clasa Vlil-a. Cu asemenea a- te de a nota pe elev, unii în­
tăţită. Chestiunea a ajuns — preciere elevul a dus-o destul văţători şi profesori au obiceiul
credere şi s-ar fi ocupat înde­ uucîndu-i chiar o aversiune faţă cum era şi firesc — să fie cu­ de greu, în primul trimestru şă se uite ce note are elevul la
noscută de conducerea şcoiii. fiind corigent ia trei obiecte. celelalte obiecte şi, în funcţie de
aproape şi cu căldură de el. de profesor şi de obiectul res­ Tovarăşul profesor s-a menţinut acestea, să-i aprecieze munca.
„pe poziţie", argunrentînd că Lam urmărit îndeaproape: a- Dacă un elev are mai puţină
învăţătoarea însă, nu i-a apre­ pectiv. De aceea, profesorul nu „este stăpîn" pe obiectul pe casă, ca să văd cum îşi pregă­ înclinaţie pentru anumite obiec­
care-1 predă, că altcineva nu teşte lecţiile, si mai ales în ca­ te sau goluri în altele, trebuie
ciat munca, iar părinţii nu ]-au trebuie să uite că momentul in poate aprecia mai just lucrarea drul orelor de curs, ca să văd oare să 1ie neîndreptăţit la toa­ 7 )c ie iiic e u lin icale
e’evei şi că primele două note te obiectele ? Desigur că nu.
înţeles şi în cele din urină Pe­ care pune nota, esle o clipă e- le-a trecut „în grabă". Pină Ia cum răspunde şi cum este a-
urmă însă a adus „argumentul" preciat. Mi-am dat seama că e- Aprecierea elevilor constituie
trişor a refuzat să mai meargă moţionantă în viaţa elevului, un suprem: convingerea că eleva levul este foarte conştiincios, o problemă mult mai complexă
a copiat. deşi întâmpina destule ’greutăţi decît li se pare unor învăţători
la şcoală. Iată unde poate duce moment care lasă urme adinei în însuşirea cunoştinţelor pre­ şi profesori care au faţă de ca • La căm in u l cu ltu ral din a c tiv itate a instituţii- şu n ile şi iin eţele natu-
De altfel lipsa de principiali­ date. Dar, în acelaşi timp, mi-am o atitudine indiferentă, înregis-
o apreciere greşită a elevului. In în sufletul acestuia. Nu am avut tate în notarea lucrărilor scrise trînd Jortnal răspunsurile elevi­ din Leşnic sc desţăşoa- lor din com ună. ra le " , .O rig in e a şi e v o -
la acest obiect s-a manifestat şi dat seama că în aprecierea lui lor prin note considerate doar
învăţător şi profesor elevul are oare ocazia să auzim nenumă­ cu altă ocazie dar sub altă for­ se pornise greşit de la ideea că semne pentru evidenţa cunoştin­ r ă i n u l t i m u l t i m p o Su):> ! „ d r u m a r e a Co- i u ţ i a o m u l u i " , „ C e ş t i m
mă, tot alît de dăunătoare: a- nu va putea face faţă în clasa ţelor sau pentru „rapoartele"
deplină încredere. De aceea, a- rate discuţii, fie din partea pă­ tunci cînd unii elevi s-au decla­ VlII-a. Am discutat această pro­ pe care trebuie să le înainteze ro d n ică a c tiv ita te cui- m itetu lu i c o m u n a l dc d esp re so a re “ şi m u lte
rat nemulţumiţi cu potele pri­ blemă cu profesorii care predau conducerii şcolii. Aprecierea o-
precierea lui are o deosebită in­ rinţilor, fie din partea elevilor mite, tovarăşul profesor „foarte la clasa mea. Este uşor dc ima­ bieclivă a elevilor trebuie pri­ lural-educalivă. Aici se pavtid şi cu sprijinul aBeie. A cesiea au stir-
vită cu toată seriozitatea. Numai
fluenţă asupra formării deprin­ care nu au fost just apreciaţi de ginat ce transformare s-a pro­ în acest fel ea poate duce la prezintă cu regularitate perm dncnt a | Com itetu- nit un viu interes prin-
dus în sufletul acestui elev a- rezultatele dorite de noi şi de
derilor de conduită, asupra dez­ către •unii profesori ? Aşa după tunci cînd a început să primeas­ copiii pe care societatea ni i-a conferinţe pe diferite ju j e x e c u tiv al Sfatului lre localnici, bucurin-
că note de „şapte", l-am citit pe încredinţat spre educare şi faţă tem e, recenzii şi p re z e n ­
voltării lui ulterioare. cum în ceea ce priveşte disci­ faţă acest lucru. Şi, dacă în tri­ de care trebuie să avem o deo­ tări de cărţi, se orga­ p o p u lar c o m u n a l, la du'se de un num eros
mestrul I a fost corigent la trei sebită grijă. nizează şezători. De a- Balşa sc desfăşoară in auditoriu. (ARON DO-
Problema aprecierii elevilor plina (cazul lui Petrişor) unii sem enea, form aţiile ar­ prezent o susţinută ac-
are o valoare deosebită în mun­ elevi sînt stigmatizaţi cu califi­ obiecte iar la celelalte a avut ~ grof. IL1E IO A N tistice — echipa de tea- tivitate cultural-ediicati- BROFĂ).
ca de instruire şi educare a a- cativul „incorigibil", tot aşa în numai medii de „cinci", pe tri­ vă. La aceasta îşi aduc
cestora. Una din formele de a- ceea ce priveşte învăţătura, u- Şcoala medie—Sinieria tru, de dansuri popu- djn plin ap o r(u i activiş- 9 Brigada artistică de
preciere, poate cea mai im­ neori se porneşte de la ideea mestrele II şi III au început să
apară în catalog medii de „şa­ agitaţie a Cooperativei
m eşteşugăreşti „Munca
se", iar Ia limba rontînă, ştiin-
portantă, esle notarea. Despre preconcepută că unii elevi nu se lare şi b rig ad a artistică tij c u iturdli aj c ăm in u lu i c o le ctiv ă" din Sim eria

acest lueru vreau să scriu. Pe pot ridica niciodată peste notele de agitaţie — prezintă cultural (director tov. estc bine cunoscută pen-

lingă faptul că nota trebuie să de cinci şi şase. In sufletul a- periodic spectacole apre- Dum itru Sturza) precum ,ru activitatea sa rodni-
oglindească just gradul de în­ cestor elevi se nasc complexe de ciate de localnici. Ulti­
mul texl pregătit de şi cadrele didactice. r3- N um ai in cursul a-
brigada de agitaţie este nului b ecu l, această for-
suşire a cunoştinţelor, priceperi­ inferioritate, ideea că oricît ar inspirat din viaţa nouă (Prof. NO.TA R O M A N ). maţie, a prezentat peste
a satului şi locuitorilor treizeci de spectacole in
lor şi deprinderilor dobîndite de învăţa nu vor putea lua nicio­ Iui. (V ERG IN IA BEIEAK ._ , , , lo calitate, p re cu m şi in
satele Rapolti V ă n n a g a ,
elev la un obiect, într-o anumi­ dată o notă mai mare. o De curînd, briga­ . P . d _l n c e I) u l u l
n u ui şi p n a in p r e - B ăcia_ Bobil|W( s ă u le ş ti
tă etapă a procesului de învă- Alteori, din cauza aprecierii zent, la căm inul cultu-
ţămînt, ea are un uriaş rol e- greşite a elevului, se poate ajun­
ducaliv asupra acestuia. Consti­ ge la discuţii neprincipiale în­ ral din Po.ana, raionul

tuind răsplata imediată pentru tre elev şi profesor, sau între da artistică de agitaţie Sebeş, s-au ex p u s nu- etc, cu textele „F otogra-
şi c o ru l d e fe m e i din m e r o a x e c o n f e r in ţe a- fij( f o to g ra fii.„-, trEdi, jo
rezultatele obţinute de elev, no­ profesor şi dirigintele clasei. A-
Balşa au p rezen tat pe grozoolehnice şi de specială“, „C aricaturi p e
tarea are şi rolul de a-i arăta minlesc un caz întîmplat la şcoa­
că a fost just apreciat pentru la noastră cu cîtva timp în scena căm inului cultural popularizare a ştiinţei m elodii“ ş.a. In prezent,
n,unea lui, de a-i trezi interesul urmă :
pentru a continua această mun- din localitate un reuşit pp ,em e rd jPrincipalij m em brii brigăzii repetă
După ce au fost aduse tezele, spectacol. Textili brigă-
o elevă, din clasa la care eram ud oă uu nl lăatlourIii aa i. -p-o--r--nUi n , “ CU i n t e n S l t a , e P e n t ™ a
muncă, bucurie", tec
prezenta, curînd. uo!
a LcuU-.
eă şi de a-i întări încrederea în diriginte, a venit în cancelarie „..Ccrreeşşttee rree aa rraa ţţiioo nn aallăă a spectacole. (PRICOP IOR«

prins o serie «ie aspecte vacilor de lapte'4* „Pă- »ACHEţ,