Page 57 - 1963-03

Nr. 2557
Poslb
mai bine folosite
La Deva, în ultim ii trei ani, au
fost construite circa 700 de aparta­
m ente, in anii urm ători s-a prevăzut
să se construiască si mai mult, rit­
mul construcţiilor să fie din ce în
ce m ai intens Locul u n o r clădiri
e c h i, în p a r t e d ă r ă p ă n a t e , v a fi
luat d e «onstrucţii noi. N um ai în
1963 lo cu ito rii D e v ei v o r prim i, aşa
cum p rev ed e planul, 466 noi ap ar­
tam ente.
Pentru a realiza noi locuinţe con­
s t r u c to r i i ş a n t i e r u l u i n r. 1 a l T.R.C.I-L
au depus şi depun o m uncă destul
de rodnică. Spre deosebire de pe­
rioada de început ei şi-au îm bună­
t ă ţ i t c o n t i n u u a c t i v i t a t e a ,• l u c r e a z ă lucrărilor de slabă calitate este aceea
m ai cu spor, în tr-u n ritm m ai viu,
m ai bine. Pretenţiile locatarilor, exi­
genţele lor sînt insă , din ce în ce
m a i m ari. Ei v o r s ă lo c u ia s c ă i n a-
p artam en te trainice,, frum oase, co n ­
fortabile. Sint oare aceste pretenţii
pe deplin satisfăcute? Şi-au reali­
zat întrulolul constructorii obliga­
ţiile ce le au în această privinţă ?
La aceste întrebări s-au dat ră sp u n ­
suri zilele trecute, cînd constructo­
rii au d ezb ătu t problem ele calităţii
inlr-o adunai e lărgită a organizaţiei
de partid.
O b îe c fiv u î n r. 1— cg iiialfâa
La adunarea lărgită a organizaţiei
de partid din cadrul şantierului nr. 1
T.R.C.H. D eva au lu ai c u v in lu l n u ­
m eroşi m em bri şi candidaţi de partid,
tovarăşi din activul fără de partid
şi invitaţi. Toţi s-au referit în m od
deosebit la calitatea construcţiilor.
Calitatea este de altfel o cerinţa
căreia trebuie să i se acorde toată
atenţia. N u este suficient să con­
stru ieşti m u lt şi rep ed e , ci în a c e ­
laşi tim p treb u ia ca to t c ee a ce faci
să fie d e calitate su p erioară. U n zid
strirnb, o priză sau o chiuvetă in sta­
lată de m întuială, un burlan sau un
jg h eab aşezat an apoda etc. n u n u ­
mai,, că dă aspect u rit construcţiei,
d ar.'ad u c locatarilor şi m ulte neca­
zuri. Şi din păcate, pe lin g ă m ulle
lucruri bune, frum oase, construcţii
trainice, m uncitorii de pe acest şan ­
tier m ai a u si a se m e n ea „scăp ări“.
D espre ele s-a discutat m ult în a-
ceastă adunare a organizaţiei de
partid.
Blocul nr. 2 din cvartalul 23 A u ­
gust— Deva a fost dat in prim ire
locatarilor. Despre echipele de m o­
zaicari conduse de iov. A lexandru
Ghitescu şi Ion A ndronache, echipa
de parclietari condusă de iov. Ioan
M ertoiu s-au spus cuvinte de laudă.
Ele au făcut aici o treab ă bună. Faţă
de m unca unor constructori există
insă şl rep ro şu ri In unele aparta­
m ente din acest bloc pereţii sint
strîmbi. In altele se observă crăpă­
turi in jurul uşilor de la intrarea în
apartam ente sau radiatoare vopsite
neîngrijit. Stai desigur şi te în treb i:
de ce asem enea lucruri de m întuia-
iă ? D acă a p artam e n te le respective
s-ar fi repartizat u n o r m aiştri şi
m uncitori ea V izerner M ihai, Sem-
ciuc Ştefan, Ţ iştea Gh„ V asile Stur-
zu, Filip Ioan, care au participat la
lu cră rile re sp e c tiv e a r fi fost oare
m ulţum iţi de m unca lor ? N i i ! Nici
ei n u se puteau declara satisfăcuţi
de felul cum au construit.
S-a ridicat în o raşu l D ev a şi un
cinem atograf. E o construcţie destul
de frum oasă. U nele lucrări în să nici
aici n-au fost ex ecu tate cu toată
răspunderea. D atorită u n o r soluţii
insuficient de studiate se observă,
de exem plu, că sistem ul 'de îm bina­
re a invelitorii de tablă cu jgheabul
este necorespunzător.
C onstructorilor de Ia şantierul
nr. 1 T.R.C.H. D eva le re v in e ca
sarcină să ridice şi noile blocuri
m uncito reşti din Sim eria. Şi aici,
aşa cum a reieşit din discuţiile
In exploatările carbonifere din Valea jiului
Creşterea productivităţii muncii —
în pas cp introducerea progresului tehnic
(Urmare din pag. l-a)
căi care au eondus la ridicarea pro-
duotivitătii m uncii în abataje la a -
p ro ap e 3,5 to n e pe p o st faţă d e nu-
m ai2,9 to n e pe post, cit s-a realizat in
a n u l 1959, A c e a s ta e ste o d o v a d ă g ră i­
toare a elanului cu care m uncesc m i­
nerii din V alea Jiului, conduşi de or­
ganizaţiile de partid pentru înfăptui-
sarcinilor stabilite în docum en-
.e C o n g resu lu i al IlI-lea al P.M.R.
privind creşterea productivităţii m u n ­
cii în industria extractivă şi în d eo ­
sebi în abataje.
in scopul m ă ririi v ite ze lo r
de avansare în pufuri
şi g a le rii
O a te n ţie d e o s e b ită se a co rd ă şi
m ecanizării lucrărilor de deschidere
şi pregătire. In scopul m ăririi v ite ­
zelor de av an sare în puţuri şi galerii,
deschiderii şi pregătirii în term enele
stabilile a zăcăm înlului, reducerii
consum ului specific ia lem nul de m i­
nă, reducerii cheltuielilor pentru în­
tre ţin e re a lu c ră rilo r m iniere, c it şi
pentru asigurarea unor condiţii tot
mai bune de lucru, s-a introdus şi
se ex tin d e în că rca rea m ecanizată şi
sem im ecanizată, folosirea forezelor
şi p erfo rato arelo r du înaltă pro d u cti­
vitate, su sţin erea m o d ern ă etc. C onco­
m itent ou d o tarea tehnică, cu ex tin ­
derea m ecanizării la săp area lucră­
rilor m iniere, conducerile tehnice ala
exploatărilor, cu sprijinul organizaţii­
lor sindicale şi U.T.M,, s-au ocupai
de ridicarea nivelului de calificare
al muncitorilor li mă;sLiic>rn urmă­
sînt, ele trebuie
purtate în adunarea organizaţiei de
partid, sint lipsuri serioase în p ri­
vinţa calităţii lucrărilor. La blocul
punct se constată greşeli de trasa­
re, la blocul bară nu s-au respectat
proiectele, s-au făcut neîngrijit ten-
cuieiile etc.
C a u z a car© duc
ia © xoeularea unor lu c ră ri
de slabă ©alifafe
A ş a cu m ..au r e l a t a t în c u v î n t u l
lor m ulţi dintre participanţii la dis­
cuţii, una din cauzele principale a
că pe şantierele de construcţii nu
există suficientă Îndrum are a m un­
citorilor, nu există un control exi­
gent, operativ, Şă luăm cîteva exem ­
ple. La Sim eria s-au executat la noi­
le blocuri u n e le lucrări proaste. Pe
acest şantier lucrează ca maistru
Iov, D obozi Papi. In loc să se o c u ­
pe de b u n a org an izare şi d esfăşu ra­
re a activităţii constructorilor, să
controleze cum se execută fiecare
lucrare, el a lăsat rezolvarea aces-
tei sarcini pe seam a şefului de
brigadă. Şi r e z u lta tu l: lucrul s-a
făcut de m întuială.
Din lipsa de grija a şefului de
e.chipă R ichler C onstantin, s-a e x e ­
cutat defectuos ancorarea coloanelor
d e sc u rg ere orizontale de la blocul
nr. 2 din D eva, această lucrare
fiind dată spre executare unor m u n ­
cii ori fă ră e x p e rie n ţă şi c a re au
fost lipsiţi de în d ru m are şi sprijin
Lucrarea executată prost a trebuit
apoi să fie refăcută. Iată unde se
poate ajunge oînd maistrul, şeful de
brigadă sau de echipă nu-şi face
aşa cum trebuie datoria.
La a d u n area organizaţiei de partid
s-a discutat am ănunţit despre rolul
ce trebuie să-l aibă maistrul, şeful
de brigadă sau de echipă in coor­
donarea şi executarea fiecărei lu­
crări. D e ei, d e ră s p u n d e r e a c u c are
lucrează fiecare, depinde calitatea
lucrului. Or, aşa cum au relatat to­
varăşii Ioan M ertoiu, G ordo Geza,
Ion R oşitoru şi alţii, pe şantierele
de construcţii din D eva şi Simeria
mai sînt oam eni care nu-şi îndepli­
nesc în m od conştiincios obligaţiile
ce le revin, fără a fi traşi la ră s­
pundere. In legătură cu această pro ­
blem ă a luat cuvintul şi tov. O c­
tavian O raviţeanu, şeful şantierului.
El şi-a făcut autocritica recunoscînd
că m unca de Îndrum are şi exerci­
tare a controlului pe şantiere Iasă
de dorit. Se pune insă în tre b a re a :
de ce se petrec asem enea lucruri?
In legătură cu calitatea nesatisfăcă­
toare a construcţiilor din Simeria,
s-a m ai atras atenţia, şi cu alte oca­
zii. L u cru rile în s ă a u m e rs tot prost.
O altă cauză a lipsurilor este şi
aceea că pe unele şantiere lucrează
m uncitori cu un nivel scăzut de cu­
n o ştin ţe p ro fesio n ale. U nii d in tre ei,
deşi sînt încadraţi în categorii su­
perioare de salarizare, nu pot face
faţă cerinţelor lucrului ce trebuie
efectuat. A ceastă situaţie este cu­
noscută de conducerea şantierului
dar din păcate nu se iau m ăsuri
pentru a se organiza o largă acţiune
de creştere a acestor cadre, de îm ­
bogăţire a cunoştinţelor lor pro­
fesionale. Pe unele şantiere cadre­
le cu Înaltă calificare nu acordă
suficient sprijin m uncitorilor tineri.
Pe alocuri se observă de asem enea
şl lipsă de disciplină, organizaţia
de p artid ca de altfel şi com itetul
sindicatului şi organizaţia U.T.M.
neacordind suficientă grijă pentru
educarea oamenilor. Extrem de rar
se ţin în fata m uncitorilor expuneri
sau conferinţe eu caracter educativ,
lucru care este absolut necesar. Pe
unele şantiere întrecerea socialistă
m ai are încă un caracter formal,
rind aa îndeosebi la obiectivele spe­
ciale să lucreze num ai m ineri cu te­
m einice cunoştinţe profesionale, cu
0 bogată experienţă practică în ce
priveşte executarea lucrărilor de
deschidere şi pregătire a stratelor de
cărbuni. A ceasta a făcut ca viteza
m edie lunară de avansare in galerii,
la C om binatul carbonifer V alea Jiu ­
lui, să a ju n g ă in 1962 la 52 m l fată
d e n u m a i 31,4 m l. r e a liz a ţi în 1959,
c e e a ce r e p re z in tă o c re ş te re d e 62
la sută. F olosirea instalaţiei com plexe
ou cofraj mobil, proiectata şi execu­
tată în V alea Jiului, la deschiderea
m inei Dilja, pe lingă faptul că elim i­
nă fo lo sirea m a te ria lu lu i lem n o s, a-
sigură o largă m ecanizare a opera­
ţiunilor care s-au soldat în luna no­
i e m b r i e 1962 c u 51 m l p u t s ă p a t şi
betonat, fapt co reprezintă un succes
im portant faţă de procedeele clasi­
ce de săpare, iutrucît scurtează tim ­
pul de punere în exploatare a m ine
lor noi. In an u l 1962 s-au a rm a t m e ­
talic, în V a le a Jiului, a p ro ap e 49.000
m.-l. g a l e r i i , d e p ă ş i n d u - s e s a r c i n a p l a ­ folosesc ou interm itentă de către m i­
nificată cu 47 la sută. E xtinderea su s­
ţinerii m oderne a galeriilor, pe lin­
gă faptul că în fluxul tehnologic ge­
neral al ex ploatărilor a contribuit la
c r e ş te r e a p ro d u c tiv ită ţii m uncii, a a-
Iras după sine reducerea sim ţitoare a
consum ului specific de lem n de m i­
n ă d e la 46,65 rp.c/1000 to n e in 1959,
1a 41,1 m c/1000 -fone în 1962.
Pentru ea re a liz ă rile
să lie şi mai frumaase
R ezultatele obţiiiute Ia m inele din
V a le a 3M \\î i e asjţi m m 4 s h ie c s c i-
\ să se acorde m axim um de exigenţă
birocratic. A n g ajam en tele luate şi
rezultatele nu sint urm ărite şi p o p u ­
larizate.
NăuuH ce se impun
3 fi l'iftie
Pe baza studiului, a discuţiilor
p u r ta te şi a p ro p u n e rilo r ce s-au
făcut organizaţia de partid a ela­
borat un plan de m ăsuri. El prevede
ca conducerile loturilor şi m aiştrii
să efectueze recepţia lucrărilor pe
faze, p redindu-se de Ia o echipă
la alta cu procese v e rb a le ; să se
ex ec u te la fiecare bloc cîte u n a-
p artam en t etalon, urmincl ca şi cele­
lalte să se c o n s tru ia s c ă apoi, la fel
de b in e ; să se studieze posibilită­
ţile de organizare a construcţiei
unor noi blocuri folosindu-se form a­
lii m ix te d e lu cru ; să se o rg a n iz e ­
ze mai bine aprovizionarea şantie­
relor ; s ă ' se organizeze cicluri de
conferinţe, expuneri, cursuri de ri­
dicare a calificării m aiştrilor şi ai­
lor categorii de m uncitori etc. P la­
nul prevede o serie de m ăsuri m eni­
te să ducă la continua îm bunătăţire
a muticii politice desfăşurată în rîn-
dul m aselor de muncitori, să se tină
expuneri şi conferinţe, să se o rg a­
nizeze concursuri pe tem e ca „Cine
cunoaşte m eserie, ciştigă", „Cine ştie
răspunde“, să se popularizeze frun­
taşii şi m etodele lor de m uncă, să
se organizeze schim buri de experien­
ţă. S-a p re v ă z u t d e a s e m e n e a lu a ­
rea unor m ăsuri pentru mai buna
organizare şi desfăşurare a consfă­
tuirilor de producţie şi a întrecerii
socialiste, care trebuie să aibă obiec­
tive concrete privind crcşlerea pro­
ductivităţii muncii, îm bunătăţirea ca­
lităţii şi reducerea preţului de cost
pe fiecare lucrare. Organizaţia de
partid şi-a prevăzut m ăsuri şi în
vederea îm bunătăţirii vieţii interne
de partid. Planul cuprinde răspun­
deri precise pe oam eni şi term ene
de înfăptuire a fiecărei m ăsuri.
¦ Este în să necesar să se treacă la
fapte, să se desfăşoare o susţinută
m uncă organizatorică, comuniştii să
fie exem plu şi îndem n în realiza-
, rea acestor m ăsuri. Posibilităţi de
a se construi m ai mult, m ai bine şi
m ai ieftin sint. Ele trebuie însă
folosita cu m ai m ultă pricepere.
GH. CĂLINESCU
Uni cere nu respecţi bunurile obşteşti
Din strada 23 'August, trcmersînd
trotuarele nou construite, prin spa­
tele palatului P.7.7.R., apare o mo­
tocicletă in plină viteză. Purta
nr. 78145 PL. Pe ea stătea, in ca­
litate de motociclist, un om robust,
cu o mustaţă neagră, plin de sine.
Peste trotuare, peste spaţiile verzi
(poate nu sînt destul de verzi deoarece
încă n-a sosit primăvara), omul cu
motocicleta trecea nestingherit. Pen­
tru cîteva minute a parcat motoci­
cleta vizavi de blocul B 3 din cvar­
talul 23 August, apoi a intrat în
holul cinematografului „Patria“. Se
pare că se grăbea. 'A reieşit acest
lucru şi din viteza cu care a trecui
peste trotuare şi spaţii verzi, şi din
iuţeala cu care a trecut peste zona
verde din mijlocul bulevardului.
Reţinem deci faptul că omul era
„grăbii" (deşi mijlocul de transport
de care dispunea îi asigura depla­
sarea pe artere cu acces şi ajunge­
rea la destinaţie în bune condiţii).
Dar mai reţinem ceva: faptul că,
fără să se jeneze, a trecut peste
trotuar şi spaţiu verde cu un auto­
zare şi folosirea de noi procedee teh ­
nologice, in extracţia cărbunelui, să­
p a r e a şi s u s ţi n e r e a lu c ră rilo r m in ie r e niere, în m od deo seb it cele de la
şi m odernizarea celorlalte verigi din
procesul tehnologic de ansamblu
(transport, aeraj, ram bleere etc) tre ­
buie să fie consolidate. Ritm ul m e ­
canizării com plexe să se desfăşoare
cu şi mai m ultă intensitate la m inele
existente şi in m od deosebit la cele
care sint in curs de deschidere. In
acelaşi timp, este n ecesar ca din p a r­
tea organelor şi organizaţiilor de
partid şi a conducerilor tehnice ale
exploatărilor m iniere, să fie luate m ă­
suri de ordin lehnico-organizatoric
care să ducă la lichidarea deficiente­
lor oare se m anifestă in dom eniu]
creşterii productivităţii muncii. T re­
buie să existe o mai m are preocupare
pentru folosirea la întreaga capaci­
tate a tuturor utilajelor m oderne de
care dispun m inele. M ulte m aşini de
havat in a b ataje şi Înaintări, foreze,
maşini de încărcat, transportoare
blindate etc. stau nefolosite sau se
nele Luperii, L onea şi Petrila. De
cîţiva ani stau nefolosite, în cadrul
Com binatului carbonifer V alea Jiu ­
lui, 6 m aşini d e în că rca t GNL-30 M,
care nu sînt utilizate din cauza ne-
rezolvării sistem ului de susţinere prin
folosirea lor în abatajele cameră.
M ai şint şi alte utilaje de m are pro­
ductivitate, dar care nu sint folosite
pentru că nu corespund condiţiilor
specifice care există la noi. Se d es­
prinde do aici concluzia că trebuie
în cererea de utilaje din import, care
DRUMUL SOCIALISMULUI
Oţelăria Martin nr. 1 a C.S. Hunedoara. Se ia o probă de oţel.
SCRISORI DE LA CITITORI
S-au încurcat hîrtiile?!
In anul 1955 am cumpărat o gar­
nitură de mobilă pentru bucătărie,
cu plata în rate. Pe alunei eram
salariat al 1.11.7.A. Ratele mi-au
fost reţinute lunar, pînă la achita­
rea întregii valori a mobilei. In­
tre timp m-am transferat la l.l.L.
Economica“ Sebeş. Prin luna no­
iembrie a anului trecut insă mi-a
venit o imputaţie de 30S lei de
la I.R.T.A. Deva cum că nu mi-aş
fi achitat în întregime ratele pen­
tru mobila cumpărată în 1955. Con­
vins fiind că la mijloc trebuie să
fie vorba de o încurcătură, m-am
prezentat la I.R.T.A. Deva la tov.
Cilic, şeful serviciului financiar.
Căutînd la arhivă s-a constatat că
vehicul. Cum s-ar putea considera a-
cest gest ? Credem că oricum, nu­
mai respect faţă de munca oameni­
lor, faţă de frumos şi faţă de le­
gile noastre nu. Atitudinea lui se
poate considera şi lipsă de bun simţ,
sfidare şi dispreţ faţă de om. Căci
în momentul cînd el trecea prin
NOT
locuri nepermise —• aceasta era in
ziua de 14 l l l 1963 ora 12,17 —
erau de faţă mai mulţi oameni. Cu
toţii dezaprobau gestul său necuviin­
cios. Şi — există această convinge­
re — fiecare din cei prezenţi gîn-
deau cam aşa: omul acesta are o-
bligaţia ca, prin calitatea sa, să
vegheze la respectarea regidilor de
circulaţie, la buna păstrare şi în­
grijire a străzilor şi spaţiilor verzi,
la combaterea atitudinii înapoiate
faţă de muncă etc., etc.
Da tovarăşe care conducea-i mo­
au o valoare m a re ; aceasta să se
facă pe baza unui studiu temeinic,
fundam entat din punct de vedere teh­
nic, care să asigure justificarea în
prim ul rînd econom ică a m aşinilor
şi utilajelor m oderne care se aduc
în V alea Jiului. O rganizaţiile de
partid din cadrul exploatărilor mi­
E. M . V u l c a n , P e tr ila şi A n in o a s a ,
sa urm ărească şi să analizeze perio­
dic cum se îndeplinesc sarcinile din
planul tehnic al în treprinderilor, să
indice conducerilor tehnico-adm inis-
trative ca acestea să ia toate m ăsurile
incit m aşinilor şi utilajelor m oder­
ne, cu care sînt înzestrate exploată­
rile, să li se c ree ze condiţii de folo­
sire la întreaga capacitate.
B rig ăzilo r d e m in e ri să li se creeze
condiţiile tehnico-m ateriale pentru
realizarea randam entelor planificate.
R educerea num ărului brigăzilor care
nu-şi realizează planul constituie o
însem nată rezervă de creştere a pro­
ductivităţii muncii. Intrucît nivelul
productivităţii muncii pe exploatare
este strîns legat de creşterea aceste­
ia, în p rim u l rîn d în a b a ta je , s e im ­
pune să se analizeze în mod serios
care sînt cauzele că in unele ex­
ploatări cum sînt Petrila şi Vulcan,
nu se realizează productivitatea m un­
cii în ab ataje le frontale şi de ce pe
bazin ^p ro d u ctiv itatea fizică re p re ­
z in tă n u m a i cca. 30 la s u tă d in cea
obţinută în abataje. Paralel cu acti­
v i t a t e a d e m e c a n i z a r e a a b a t a j e l o r şi
înaintărilor să fie luate m ăsuri pentru
m ecanizarea m ultor verigi interm e­
diare, a unor operaţiuni auxiliara din
su b teran şi suprafaţă. Să se acorde
o m ai m are atenţie muncii cu inova­
torii, activităţii cabinetelor tehnice
şi să existe o m are preocupare p e n ­
tru introducerea pe o scară tot mai
largă a micii m ecanizări, care p rezin ­
tă avantajul că se poate efectua mai
repede, a ie eficacitate im ediată şi se
am ortizează înlr-un tim p m ai scurt,
intr-adevăr unele rate plătite de
mine in valoare de 308 lei au fost
trecute la contractul uuui alt ce­
tăţean. Aşa stind lucrurile am fost
asigurat de tov. Cilic că greşeala
se va repara. Dar am rămas cu
promisiunile. De atunci am mai
venit de 5 ori la Deva, fiecare
drum costîndu-mă 42 lei, dar lu­
crurile tot nu s-au rezolvat.
Oare pentru o astfel de muncă
de mîntuială, făcută fără spirit de
răspundere nu se găseşte un leac ?
E nevoie să mai fac multe drumuri
la Deva ? !.
GLIGOR ORDEAN
muncitor la l.l.L. „Economica“
Sebeş
tocicleta cu numărul de mai sus!.
Aşa au gîndit oamenii despre tine.
Şi erau gata să ţi-o spună, fiecare
deschis, cu bune intenţii, aşa incit
s-o ştii o dată pentru totdeauna.
Trotuarele, spaţiile şi zonele verzi,
sînt făcute în scopuri mult deose­
bite de> atitudinea ta faţă de ele.
Ele înfrumuseţează oraşul, îl fac
plăcui, intim, îi asigură nota oraşu­
lui modern, nou, potrivit cerinţelor
societăţii noastre noi şi nicidecum
pentru a le trece şi distruge cu au­
tovehicule !
Mai rămîne de clarificat ceva.
S-ar putea ca motocicleta, avînd nu­
măr de Ploieşti, să nu-ţi aparţină.
In acest caz, proprietarul ei să se
simtă absolvit de răspunderea pen­
tru abaterile săvîrşite cu motocicleta
lui (eventual să-şi pună întrebarea
dacă e bine sau nu să şi-o dea pe
mina unei atare persoane). In ca­
zul cînd eşti projirietarul motocicle­
tei, totul e clar. Atît de clar incit,
persoanele competente te pot ajuta
fără să mai piardă timp cu cerce-
ţările.
’¦ 'w
M ăsurile care se iau pentru creşterea
p ro d u c ţie i în a b a ta je şi o b ţin e re a u-
nor viteze sporite la înaintări, tre­
buie să fie corelate cu îm b u n ătăţirea
transportului general, a transportului
de sector şi o aerisire corespunză­
toare a minelor, intrucît se constată
că în unele sectoare acestea m ani­
festă răm îneri in urm ă, fapt care in­
fluenţează negativ asupra producti­
vităţii muncii. C onducerea Com bina­
tului carbonifer V alea Jiului să m a­
nifeste m ai m ultă preocupare pentru
introducerea perforajului umed, care
se extinde destul de anevoios, deşi
se cunoaşte însem nătatea deosebită
pe care o prezintă acest procedeu de
perforare. N u se poate explica altfel
decît lipsă de răspundere din partea
conducerilor exploatărilor m iniere
faptul că perforajul um ed se aplică
doar în 5 locuri de m uncă, în tot
bazinul, deşi condiţii au fost create
p entru 38 de lucrări m iniere.
P en tru ca m aşinile şi utilajele noi,
in tr o d u s e în p ro d u c ţie , să p o a tă fi fo­
losite fa în tre ag a capacitate, pen tru
ca acestea să asigure o creştere con­
tinuu a productivităţii muncii," se im ­
pune oa pe viitor să se acorde o mai
m are atenţie pregătirii din timp a
cadrelor care să stăpinească această
tehnică m odernă. Să fie create
cursuri pentru ridicarea calificării
personalului m ediu şi în m od d eo ­
sebit să se ia m ăsu ri p e n tru îm b o ­
găţirea cunoştinţelor econom ice ale
m aiştrilor m ineri. O rganizaţiile de
partid din exploatările m iniere
să desfăşoare o astfel de acti­
vitate incit fiecare m uncilor, inginer
şi tehnician, să în ţeleag ă pe deplin
însem nătatea politică şi econom ică
a creşterii productivităţii m uncii, pen­
tru desăvîrşirea construcţiei socialis­
m ului în tara noastră. T rebuie în ţe ­
les că obţinerea unei productivităţi
înalte a m uncii nu este posibilă fără
¦i n t r o d u c e r e a ş i f o l o s i r e a î n p r o d u c ­
ţie a tehnicii celei m ai m oderne,
PAG. 3
/% €p It. N ©
fQ ad io - roşie“ ; LONEA : Oameni şi fiare
seria l şi 11 — cinematograful
„Minerul" ; TEIUŞ : Aventurile lui
17 M A R T IE 1963 Kvass — cinematografui „V. Roai­
P R O G R A M U L I : 6,00 C uU ece tă“ ; ZL A T N A : Omul de lingă
ş i j o c u r i p o p u l a r e r o m î n e ş t i ; line — cinematograful „ Muncito­
7,10 C o n c e r t d e d i m i n e a ţ ă ; 8,00 rul" ; ILIA : Flăcări şi flori —
S u m a r u l p r e s e i c e n t r a l e ; 8,10 cinematograful „Gh. Doja" ; A -
Ş c o a l a ş i v i a t a ; 8,30 E s t r a d a d i- POLDUL DE SU S: 713 cere a-
m in e tii; 9,30 T ea tru la m icrofon
I 03a l d i np e n tr u c o p i i : „ F lo ric ică p u r p u ­terizare —cinematograful „23
r ie “ ; 10,30 F o rm a ţii a rtistic e de August“.
a m a to ri; 11,00 P ro g ra m d e m u-
j zică populară rom ânească cerută
de oamenii m uncii de pe ogoa­
re ; 11,30 V o rb e şte M o sco v a!,-
12,00 M u z ică d in o p e re c e ru tă d e m e lm va L o q ic
a s c u ltă to r i; 12,30 P ag in i a le se d in
m u z i c a u ş o a r ă ,- 13,10 D e t o a t e
p e n tru t o t i ; 14,00 M elo d ii p o p u ­ P E N T R U 24 ORE
lare rom îneşti cerute de ascultă­ V rem e relativ rece, cu cerul
to ri ; 14,30 in te rp re ţi d e m u zică
u ş o a r ă ; 15,10 D a n su ri sim fo n ice n o ro s. Tem peratura variabilă ;
de com pozitori ro m în i; 15,30 ziu a în tre 2 şi 8 grad e, iar n o a p ­
tea între m inus 2 şi m inus 6 g ra ­
C o n c u rsu l „Se în tre c fru n ta ş ii o- de. V int m oderat, cu intensificări
din seclorul sud-est.
g o a r e l o r “ ; 16 ,30 M u z i c ă u ş o a r ă ,-
16,40 Jo c u ri p o p u lare ro m în eşti ;
17,00 M u z ic ă d e e s t r a d ă ; 17,15
M u z ic ă ; 18,30 A lb u m d e r o ­ PENTRU URM ĂTOARELE
m a n ţ e ; 19,15 A rii d e m a re p o p u ­
laritate din muzica de o p e re tă ; 3 ZILE
19,35 „M elodii... m elo d ii“ — e-
Vrem e schim bătoare, cu tem pe­
1i n is iu n e d e m u z ic ă u ş o a r ă ro m î- ratura în uşoară creştere.
n e a s c ă ; 20,00 T ea tru la m icro­
fon „Al p a tru le a “ ; 21,07 M uzică C O O P E R A T IV A ;
populară r o m în e a s c ă ; 21,35 M u ­ DE INVALIZI
zică de dans. „PROGRESUL“ DEVA
strada Dr. P etru G roza
nr. 2, te le fo n 380.
E x ec u tă p e n tru p o p u la ţie şi
17 M A R T I E 1963 instituţii lucrări de re p a ra ţii:
D E V A : Camelia — cinemato­ — vulcanizare l a : şoşoni,
graful „Patria"; HUNEDOARA:
Mirajul — cinematograful „Victo­ galoşi, cisrne de cauciuc, an ­
ria" ; SIM E R IA : Cine-i de vină
— cinematograful „I. Pintilie"; velope şi cauciucuri pentru
PETRO ŞAN I: Telefonista — ci­
nematografid „Al. Sabia" ; Lupeni m otociclete, biciclete, turism e,
29 — cinematograful „7 Noiem­
brie" ; ALBA IV L IA : Balada hu­ au to cam io an e etc.
sarilor — cinematograful „Victo­
ria“ ; Portul fără apă — cinema­ C om enzile se prim esc Ia
tograful „23 August" ; SEBEŞ :
Partea la (le vină — cinematogra­ secţie în strada M ihai V itea­
ful „Progresul" ; Primăvara fete-
lor — cinematograful „M. Sado- zul nr. 1 sau la sediul coope­
veanu"; O RĂŞTlE: Cînd copacii
erau mari — cinematograful „V. rativei. |
Roaită" ; Fii atentă bunicuţa! —
cinematograful „Flacăra" ; H A ­ De asem enea, cooperativa e- \
ŢEG : Permisie pe ţărm — cine­
matograful „Popular“ ; BRAD: vccută Ia dom iciliul clienţilor, {
î
Destăinuire — cinematograful „St. spălat de rufe, curăţat de pan- t
|
toii, cu răţen ie g en erală în j
t
| locuinţe, holuri şi scări co-
j
m ane, la p reţuri convenabile,
j
de calitate su p e rio ară şl la
term enele stabilite de com un
acord cu clienţii.
Com enzile se prim esc la
secţia spălătorie din strada
Cuza V o d ă nr, 37 sau la se ­
diul cooperativei.
oH53SE525E5c!5H5ESE5E5ESE5E5E5E555HSE5E5HSH5HSE5H5H52SE5E5EScl5H5E5E5E5E5ELi.
I ÎNTREPRINDEREA p l a n t e m e d ic in a l e
din O ră ş tie str. I, C. F rim u nr. 5 0
jj ANGAJEAZĂ: g
— un Inginer chim ist 1
Ci — un botanist absolvent al fa c u ltă ţii de H
l ştiinţe naturale
l — un contabil. c
Cererile se vor adresa întreprinderii. §
rl5 E S H 5 a 5 H 5 E 5 5 5 E E i E 5 E 5 E 5 E 5 E 5 E 5 E 5 E 5 E 5 E 5 E 5 E 5 E 5 t i 5 i 5 H S H 5 E 5 E 5 E 5 H 5 E 5 E 5 E 5 E 5 H 5 E 5 E 5 p t j
J
SEMINŢE
de porumb hibrid, leguminoase, plante
de nutreţ, legume, flori etc. precum şi
material săditor viti-pomicol din cele
mai valoroase soiuri, găsiţi la toate uni­
tăţile AGROSEM.
Seminţe de legume şi flori în plicuri
găsiţi la toate cooperativele săteşti.
Procuraţi vă din timp seminţele şi materialul viti-pomicol ne­
cesar unităţii dvs.
Adresa noastră este: întreprinderea regională AGROSEM
Orăştie sti 9 Mai nr. 17 telefon 379.
SECŢIA I N T E R R A I O N A L A O R Ă Ş T I E S T R . E X T R A V I L A N N R . 10 TE­
L EFO N 320.
Magazine: ALBA IULIA, Calea Moţilor nr. 5 telefon 62.