Page 58 - 1963-03
P. 58
PAG. 4 DRUMin SOCIALISMULUI .ggasgpgg SBTÖ3W Nr. 2557
B B iB S tfR w n an ^ »M1W K H KB
? ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ş t ir i * u l t i m e l e ş t ir i » ULTIM ELE ŞTIRI Im presiile unor oam eni de cultură japonezi
despre ţara noastră
I 7 OKIO 15 (Agerpres). — romln pentru pace, prietenie si în
ţelegere între popoare.
Presa japoneză a publicat recent
Regizorul llosei Jamakawa, car»
impresiile a doi cunoscuţi oameni
mrea dintre T ratativele de d eza rm a re g u v e r n u lu i U.H.S.S. de cultură japonezi care ne-au vi a pus în scenă pentru prima dată
zitat (ara. Profesorul “Iada Fiji, dc in japonia comedia lui 1. L. Ca-
W. GomisSka de l a Geneva a d resa tă , g u v e r n u lu i S.U.A. la Universitatea din Kobe, în arti ragiale ,.0 scrisoare pierdută", scrie
colul publicat in „Pace News“ fi in ziarul „Akuhala“ : „Rominia
şi A. Nowoiny este o ţară frumoasă, bogată, cu oa
intitulat „Poporul rornîn este mân meni sinceri şi cinstiţi. Dintr-o tară
D u p ă c u m a n u n ţ ă a g e n ţ i i l e P A P $! agrară, cum era înainte, Rominia
C e te k a , în z ile le d e 14 şi 15 m a r tie dru si vesel“, scrie despre condiţiile s-a transformat intr-o (ară indus
a avut loc in m unţii V ysoke T alry o trială pe baza resurselor sale na.
intllnire între W . Gom ulka, prim-se- de viată din ce in ce mai bune rale bogate“.
c re ta r al C.C. al P.M.U.P., şi A. N o
v o tn y , p rim -s e o re ta r al C.C. al P.C. create oamenilor muncii din fara
din Cehoslovacia. noastră fi despre lupta poporului
In cursul convorbirilor, care s-au G E N E V A 15. (D e la trim is u l s p e c ia l cu totul specială, realizarea unor M O S C O V A 15 (A g e rp re s ). — T A S S punct de vedere disciplinar sînt su
desfăşurat lntr-o atm osferă priete A g e r p r e s , C. B e n g a ) ! transm ite: bordonaţi organelor judiciare ale
nească, au fost discutate o serie de acorduri cu privire la aplicarea m ă R.P. G erm ane. Consfătuirea internaţională pentru o conferinţă
problem e care Interesează ambele L a 14 m a rtie , g u v e r n u l U.R.S.S. a economică mondială şi-a încheiat lucrările
ţări, In special problem ele adîncirii In şedinţa de vineri dim ineaţă a surilor in vederea destinderii încor ad resat g u v ern u lu i S.U.A. o n o tă în N ota arată că aceste acţiuni sint
continue a colaborării econom ice din C o m ite tu lu i c e lo r 18 s ta te p e n tr u d e care se arată că guvernul sovietic îndreptate spre extinderea Ilegală a
t r e R. P. P o l o n ă şi R. S. C e h o s l o v a c ă . zarmare, prezidată da Karel Kurka, dării internaţionale şl a înlăturării cere insistent ca din partea orga com petenţei o rg a n elo r R. F. G e rm a
c o n d u c ă to r u l d e le g a ţie i R. S. C e h o n elo r S.U.A. din Berlinul occidental ne a su p ra B erlinului occidental şi
(Agerpres) slovace, au luat cu v în tu l' reprezen prim ejdiei izbucnirii unui război. să fie lu ate m ăsuri în v e d ere a ab ro atrage atenţia asupra faptului că ele L O N D R A 15 (A g e rp res). — V orbitorul s-a pronunţat pentnî
tanţii Italiei, M exicului,' Uniunii So gării prev ed erilo r „legii din Berlin nu pot să nu ducă la com plicarea Consfătuirea internaţională „Pentru lărgirea relaţiilor com erciale şl cul
Inmînarea premiilor vietice şi Statelor Unite. R eferindu-se la propunerea sovie cu privire la organizarea judecăto situaţiei şi aşa anorm ală, din Berli conferinţa in problem ele lărgirii co turale ale ţărilor africane cu lagărul
Kossuth pe anul 1963 rească“, potrivit căreia magistraţii nul occidental. m erţului m ondial“ care-şi continuă socialist. De pe urm a acestor relaţii,
tică a r privire la încheierea unui din Berlinul occidental sînt obligaţi l u c r ă r i l e l a L o n d r a o d i s c u t a t Ia 14 a d e c la ra t el, A friea n u p o a te d e cît
BUDAPESTA 15 (Agerpres). — să presteze jurăm înt de credinţă N ote cu conţinut identic au fost m artie problem ele situaţiei econom i să ciştige în toate privinţele.
După cum transmite agenţia pact de neagresiune între ţările co n stitu ţiei R.P. G e rm a n e şi din adresate, de asemenea, am basadelor ce din ţările insuficient dezvoltate
M.T.I., la 14 martie Istvan Dobi, M arii B ritanii şi F ra n ţei Ia M o sco v a. din Asia, A frica şi A m erica Latină. M ulţi vorbitori au susţinut ideea
preşedintele Consiliului Preziden particip an te la T ratatu l de la V a rşo Ciango M acio (Uganda), reprezen dezvoltării nestingherite a Gomertulul
ţial al R. P. Ungare/ a înmînat tantul studenţilor africani care stu internaţional, şi în special, a co m e r
Premiile Kossuth pe anul 1963 In discursul său, şeful delegaţiei via şi ţările m em bre ale N.A.T.O., diază la Londra a condam nat puterile ţului dintre Est şi Vest, condam nlnd
pentru realizări de seamă în do coloniale caTe co n tin u ă politica de crearea de grupări econom ice închi
meniul ştiinţei, industriei, agri italiene, Cavaletti, s-a pronunţat pen S. Ţ a ra p k in a sp u s : „ C o n sid e ră m că exploatare şi de discrim inări econo ş i de felul Pieţei comune.
culturii, literaturii şi artei. In a- mice fată de ţările insuficient dez
cest an 33 de persoane au primit tru discutarea în continuare a pro exam inarea acestei propuneri nu mai voltate. tV
acest cel mai înalt premiu de A frica, a d e c la ra t el, e ste u n u l L O N D R A 15 (A g e rp re s ). —¦
stat. blem ei Încetării experienţelor cu suferă nici o am înare — după păre dintre cele m al bogate continente. La Londra şi-a încheiat lucrările
La festivitatea înmînării Pre Populaţia ei insă, oricît de p arado consfătuirea internaţională „Pentru
miilor Kossuth au participat Ja- arm a nucleară şl a chestiunilor de rea noastră, problem a pactului tre xal ar părea aceasta, este una din o conferinţă econom ică m ondială*, în-
•nos Kadar, prim-secretar al C.C. t r e c e l e m a l s ă r a c e . A c e s t l u c r u sg tr-o rezoluţie adoptată în unanim ita
al P.M.S.U., preşedintele Consi ordin tehnic privind inspecţiile la buie să fie discutată în Com itet de lntîm p lă din cauză că colonialiştii şi te, re p re z e n ta n ţi a 30 de ţă r i s-a u
liului de miniştri al R.P. Ungare, neocolonialiştii continuă să jefuiască adresat guvernelor tuturor sta
şi alţi conducători de partid şi faţa locului. către întreaga sa com ponenţă, im e Africa şi s-o exploateze, subm inind telor în dem nîndu-le să participe la
de stat. astfel econom ia ţărilor africane care Conferinţa m ondială pentru dezvolta
Padilla Nervo, conducătorul dele diat după discutarea urm ătoarelor „Oesîaraţia gu privire !a dreptul omului si-au dobîndit independenţa. rea com erţului care trebuie să aibă
gaţiei M exicului, a cerut de asem e ioc la în c e p u tu l a n u lu i 1964 su b e g i
nea continuarea discuţiilor privind două p ro b lem e: a declaraţiei cu pri da O.N.U.
în ch eierea u n u i acord Gare să in te r
zică efectuarea de experienţe n u vire la renunţarea la folosirea teri de a nu eunoaşfe foametea"
cleare. Şeful delegaţiei M exicului a — adoptata de participanţii la sesiunea
propus realizarea în prealabil a unui toriilor străina pentru am plasarea
acord care să prevadă lncetaţea tem extraordinară a F.A.O. —
p o ra ră a e x p erien ţelo r n u sle a ie şi m ijloacelor strategice de transpor
intre timp să se continue negocierea
acordului privind interzicerea defi tare a arm elor nucleare şi a p ro b le
nitivă a experienţelor atomice.
mei m ijloacelor de preîntîm pinare a
Ei a condam nat cursa Înarm ărilor
nucleare şi a ceru t C om itetului să izbucnirii accidentale a unui război. R O M A 15 ( A g e r p r e s ) . — lia din ţările Insufleient dezvoltate
pună in discuţie m ăsuri parţiale pen La R om a continuă lucrările sesiunii ale lumii, declaraţia relevă necesi
tru slăbirea încordării internaţionale. Ultim ul a luat cu vîntul Slelle, re extraordinare a Organizaţiei m ondia tatea a ju to rării acestor ţări şi a „ ap ă Laburiştii englezi cer anularea restricţiilor
p re ze n ta n tu l S.U.A., care a d e clara t le pentru alim entaţie şi agricultură rării dem nităţii şi independentei ţă asupra comerţului Est-Vest
In cu v în tarea sa, reprezentantul că delegaţia sa continuă să acorde (F.A.O.), co n v o cată in scopul lansării rilor în a ir s de dezvoltare, perm itîn
so v ietic S. Ţ ara p k în , a a ră ta t că prioritate discutării problem elor le unei noi cam panii de luptă îm potriva du-le să-şi vindă produsele pe plete
d u p ă p ă re re a d e le g a ţie i U.R.S.S., e la gate de interzicerea experienţelor cu foam etei in lume. In şedinţa din se a le m o n d iale“.
borarea tratatului cu privire la de arm a atom ică şi a propus reluarea ra zilei d e 14 m a r t i e , p a r ti o i p a n f i i ia
z a r m a r e a g e n e r a lă şi to ta lă a fo st şi lucrărilor subcom itetului celor 3 pu sesiune au adoptat in unanim itate „ H ra n a este u n a din n e ce sităţile e-
răm îne sarcina principală a Comi teri nucleare. ..D eclaraţia cu p riv ire la d re p tu l o m u senţiale ale um anităţii şi lipsa de a-
lui de a nu cu n o aşte foam etea". D e iim ente poate să frlneze dezvoltarea
U rm ă to a re a şed in ţă va av ea loc la claraţia subliniază că în timp ce o um anităţii — se arată In D eclaraţie.
18 m artie. parte însem nată a om enirii este suba-
lim en tată, in an u l 1962 au fost c h el De aceea trebuie folosite toate re
La mormîntul iui tuite m iliarde de dolari pentru înar L O N D R A 15 (A g erp res). tru industria chim ică. Laburistul 0 -
mare. R eferindu-se îndeosebi la silua- sursele um ane şi progresul ştiinţei ram a cerut ca guvernul să finanţe
Karl Marx R eprezentanţii opoziţiei laburiste ze mai m ulte tranzacţii pe term en
pentru asigurarea produselor alim en au cerut joi in C am era Com unelor lung a i ţările lagărului socialist.
L O N D R A 15 (A gerpres). — anularea restricţiilor asupra com er
In d u p ă - a m ia z a zilei d e 14 m a r ile tare n ecesare om enirii“. ţului Est-Vest. © serie de deputaţi laburişti ati
la cim itirul H ighgate, din Londra, chem at guvernul să-şi dea consim-
tetului. Totodată, nu se poate să nu unde se află m orm întul m arelui în M ulţi deputaţi laburişti au decla ţăm lntul pentru achiziţionarea de pe
rat că dezvoltarea com erţului dintre trol so v ietic, c e e a «e ar p erm ite, la
se recunoască că in actuala situaţie Anglia şi ţările socialiste va uşura rindul său, ca Uniunea Sovietică să
situaţia celor aproape un m ilion de plaseze com enzi la şantierele navale
internaţională capătă o deosebită în Vietnamul de sud; J\Jq( cÎOCUÎrÎ î t l t r e t f l l p e k şom eri care există în prezent în A n engleze care au o nevoie acută de
glia.
sem n ătate şi ptin u rm are o u rgenţă diemiste şi partizani astfel de comenzi. Laburistul Davies
D eputatul laburist Edwaxds, s*ore-
Noul guvern afgan va promova văţător al proletariatului m ondial S A IG O N 15 (A g e rp re s ). — vest de Delta M ekongului, relatează tar general al Sindicatului m uncito a subliniat în această ordine de idei
K erl M arx, a av u t loa un m iting cu rilor din industria chimică, a decla
că p înă la cel de-al doilea război
o politică de neutralitate prilejul celei de-a 80-a com em orări Cu două zile tu u rm ă trupele die însă că obiectivele fixate de com an rat că ţările socialiste îşi exprim ă d o
a m orţii sale. La m orm întul lui Ivarl miste au lansat cu m are publicitate danţii m ilitari de la Salgon nu au m ondial A nglia a achiziţionai In U n iu
Declaraţiile primului ministru al Afganistanului M arx, au venit John Gollan, secre ceea ce a fost denum it de presa oc iost atinse. C orespondentul arată că rinţa de a achiziţiona în Anglia di
tar g en eral al P artid u lu i C om unist cidentală „cea mai m are ofensivă îm au avut loo num ai contacte spora n e a S o v ie tie ă 12 ia s u tă d in p e t r o
K A B U L 15 ( A g e r p r e s ) . — econom ia ţării pe baza planificării. din M area Britanie şi alţi conducă potriva partizanilor din ultim ele luni*. dice între trupele diem iste şi parti ferite m aşini, în special m aşini pen lul Im portat.
In se a ra zilei d e 14 m artie, M o- Yousuf a subliniat de asem enea că tori ni p a rtid u lu i. J o h n M ah o n , s e Corespondentul agenţiei United Press zani. A ceştia din urm ă efectuează
h a m m e d Y ousuf, prim ul m in istru al guvernul său va acorda atenţia cu cretar al C om itetului din L ondra, al International, care însoţeşte torţe die m anevre reuşite, inducînd în eroare împotrivi» poziţiei guvernului vest-
A fganistanului, a luat cuv în tu l la venită democratizării ţării „pe baza Partidului Com unist din M area Bri m iste cu u n efectiv de 5.000 de o a inam iail. german In domeniul comerţului
p o stu l d e ra d io K abul. El a ex p u s propunerilor prezentate regelui de tanie,* a ro stit o sc u rtă cu v in ta re . meni in ofensiva ce se desfăşoară,
principiile fundam entale ale politicii guvernul lui M oham m ed Daud". C o m u n iştii englezi, a sp u s el, cin s sp rijin iţi de artilerie şi av iaţie, la Deşi autorităţile diem iste s-au lău
interne şi externe ale noului guvern tesc cu sfinţenie m em oria lui Karl dat că au reuşit să provoace pier
afgan. „Ţ elul eel m al im p o rta n t al R eferindu-se la politica e x te rn ă a M a rx . şi sin i fideli în v ă ţă tu rii lui. deri însem nate partizanilor, anunţind
noului guvern, a declarat prim ul mi guvernului său, M oham m ed Yousuf că num ărul partizanilor ucişi s-ar ri
n istru , îl co n stitu ie m e n ţin e re a şl a declarat că acest guvern va pro dica Ia p e sle 70, c h iar şi ofiţerii a m e B O N N 15 (A g e r p r e s ) . — nului potrivit căreia contractele
consolidarea independenţei şi a in m ova şi de acum înainte politica ricani ataşaţi pe lingă unităţile die L a 14 m a r t i e , C o m is ia p e n t r u p r o
teg rităţii terito ria le , a d re p tu rilo r şi indonezia şi Filipineie se pronunţa împotriva m iste au declarat că aceste cifre sint blem ele com erţului exterior a Bun- deja încheiate privind livrarea de
intereselor legitim e ale A fganista tradiţională d e neu tralitate şi de a i toiul e x a g e ra te . In ce-1 p riv eşte, destagului de la B onn s-a p ro
n u lu i“. In dom eniul dezvoltării eco corespondentul nu a putut să consta nunţat Îm potriva poziţiei gu ţevi U niunii Sovietice nu ar trebui
nom ice, a spus el în continuare, n eaderare la blocuri. te Ia fata locului deeft p atru p a rti vern u lu i v est-g erm an eu privire la
g u v e rn u l va dezvolta şi epnsolida El a reafirm at dev o tam en tu l A fg a planului de creare a Federaţiei Maiayeze zani ucişi. T rupele diem iste nu au exportul ţevilor de otel in U niu respectate sub pretextul că aceste
nea Sovietică şi in alte ţări socia
nistanului faţă de principiile confe putut captura nici u n fel de arm e de liste. D upă cum a a n u n ţa t agenţia tevl ar constitui o „im portantă m arfă
Ia p artizan i. In schim b, a ra tă c o re s DPA, comisia a respins a i m ajori
rinţelor de la B andung şi Belgrad. D J A K A R T A 15 (A g e rp re s ). — sa ţiilo r a i o fic ia lită ţile filip in e z e “. El pondentul, partizanii au capturat n u tate de volurl (deputaţi ai P.S.D.G. strateg ică“.
I n s e a r a z ile i d e 14 m a rtie , m i a arătat că Indonezia şi Filipineie m eroase arm e de la forţele diemls- şt partidului liber-dem osrat precum
nistrul de externe al Indoneziei, Su- s-au situat pe o poziţie identică, pro- to. Inlr-o ciocnire fn m u su l căreia o şl două voturi ale deputaţilor frac A utorităţile de Ia Bonn au propus
bandrio s-a reîntors la D jakarta. nuntîndu-se îm potriva planului de com panie dlem istă a fost fnfrîntă au ţiunii U.C.D.-U.C.S. (liotărirea guver-
După cum se ştie, el a întreprins o creare a F ederaţiei M aiayeze. El a fost ucişi 24 de so ld aţi diem işti, iar aseastă hotărire la „recom andarea
vizită ia M anila, u n d e citeva zile precizat că Indonezia a acceptat pro alţi 42 răniţi.
a avut mai m ulte lnlilniri cu m inis p u n erea filipineză cu privire la o r partenerilor lor din N.A.T.O.“ şi in
trul de ex tern e al A ustraliei, Bar- ganizarea unei lnlilniri la Înalt nivel S c u rte ştiri
M iş c a r e a g re v is tă din F ra n ţa w ick şi cu p reşedintele Filipineior, în tre Indonezia, Filipine şi M alaya, prim ul rînd la insistenta W ashing
s e e x tin d e M acapugal, in cadrul cărora a purlat după ce în prealabil va avea loa o H A V A N A . — La 50 km . de H a
discuţii pe m arginea planului englez în tîln ire la n ivel m inisterial. vana, In orăşelul M ăriei, se desfă tonului.
d e c r e a r e a F e d e r a ţ ie i M a l a y e z b şl şoară din plin lucrările de construi
in general in legătură cu situaţia din Subandrio a făcut ainoscut, de re a celei m ai m ari term ocentrale Problem a livrării ţevilor de oţel
Asia de sud-est asem enea, că preşedintele Filipine d in C u b a. P u t e r e a ei va fi d e 500.000
P A R IS 15 ( c o r e s p o n d e n t u l A g e r - ş! 24 o r e — în s e m n d e s o l i d a r i t a t e ior, M acapagal, a acceptat in v ita kW . Ea va produce lot atîta ener in U.R.S.S. v a « o n stitu i acu m o b iec
preş transm ite): cu minerii grevişti. La sosirea la D jakarta, In cadrul ţia de a În trep rin d e o vizită oficială gie, cît p roduc acum toate cen tralele
unei conferinţe de presă Subandrio in Indonezia, preşedintele Indoneziei, electrice din Cuba. Term ocentrala tul dissutiilor la şedinţa plenară «
In cea Tle-a 15-a zî a g re v ei m in e I ii a c e l a ş i t i m p a u l o c d i s c u ţ i i I n a făcut o declaraţie în care a sub Sukarno, va Întreprinde şi el in cu- de la M ăriei se construieşte cu aju
rilor, u n fapt nou vine să se adaug« tre conducătorii sindicatelor funcţio liniat „caraclerul fructuos al conver rind o vizită în Filipine. to ru l U n iu n ii S o v ie tic e şi v a fi î n Bundestagului.
m arilor acţiuni de solidaritate ale oa narilor publici, care p reg ătesc şi ei zestrată cu eel mai m odern utilaj
m enilor m uncii francezi. V ineri di o g r e v ă g e n e ra lă p e n tr u ziu a d e 20 sovietic. • Scurteştiri • Sc
m in eaţa cei 350.000 m uncitori, te h m artie. G re v a o a m e n ilo r m uncii de la
nicieni şi funcţionari de la căile fe uzinele de gaz — Lacq — care a in „Tribune“ : Republica Sud~Africană in Africa, dezv o ltarea serviciilor de liarde dolari pentru construirea dd
ra te a u d e c la ra t o g re v ă do 24 de trai In a doua săptăm ină, continuă se transforma într-un stat militarizat presă existente, precum şi posibili noi rachete, avioane şi nave mili
ore. în treag a reţea feroviară a fost cu aceeaşi intensitate. tare p en tru fo rţele arm ate ale S.U.A;
paralizată. Răspunzînd chem ării cen L O N D R A 15 (A g e rp re s ). — m ent şi m uniţii, In afară d e aceasta, tatea înfiinţării unei agenţii de p re A nunţind această hotărîra a Camerei
tralelo r sin d icale C.G.T., C.F.T.C., For- Cit priveşte greva generală a ce guvernul sud-african achiziţionează Reprezentanţilor, corespondentul a-
ce O u v riere, oam enii m uncii de la lor 228.000 de m ineri, aceasta co n ti Republica Sud-A fricană se transfor avioane de vînăloare cu reacţie, eli să inter-africane. gentiei UPI subliniază că au fost
căile ferate participă Ia g rev ă în p ro n uă să fie totală. R eferindu-se la m ă m ă inlr-un stat m ilitarizat, scrie in coptere m ililare şi ta n a tri“. aprobate sum e mai mari decît au
porţie de sută la sută. surile anunţate după ultimul Consi săptăm inalui „Tribune“ deputatul la V 1 E N A . — In s e a r a z ile i d e 14 fost ceru te de însuşi gu v ern u l S.U.A;
liu de M iniştri, conducătorii sindica burist Fenner Brockway. B rockw ay B ro c k w a y a ra tă că g u v e rn u l R.S.A. m artie a avut icc în saloanele le
In diferite centre industriale ale g aţiei R.P. R o m în e din V ie n a u n co c PARIS. — Com isia astronauticg \
Franţei, m uncitorii din industria m e lelor m inerilor au declarat că m enţin teil la care au p arlicipat re p re z e n Federaţiei internaţionale de aviaţia
talurgică au anunţat do asem enea tanţi ai birourilor de lurism din (F.A.I.), a o m o lo g a t re c o rd u rile o r
p e n tru 15 m a rtie g r e v e d e m o n stra tiv e consemnul grevei deoarece aceste m ă A u stria , z ia riş ti a u strie ci şi străin i. bitale absolute în privinţa duratei şi
d e s c u r t ă d u r a t ă — I n t r e 15 m i n u t e Cu acest prilej, au fost prezentate d i s t a n t e i z b o r u lu i s t a b il i te la 11— 15
suri nu Includ nici o garanţie in ce filme de scurt m etraj d espre fru m u a u g u s t 1962 de p ilo tu l c o sm o n a u t al
seţile Rom îniei, care au fost urm ă U.R.S.S., A n d rla n N ik o la e v . C o m isia
priveşte satisfacerea revendicărilor. rite cu viu interes. astronautieă a prezentat spre exam i
n are C onsiliului F.A.I. p ro p u n e re a d e
am inteşte că anul trecut bugetul m i construieşte, de asem enea, o uzină N EW YORK. — Intre 1 şl 6 apri U A G A D U G U . — La 14 m a r t i e şi-a a se institui m edalia de aur pentru
încheiat lucrările cea de-a patra con cosm onauţi care să fie d e ce rn ată lui
Solidari cu minerii grevişti din Franţa litar al R.S.A. a fost m a jo ra t a i 67 de instalaţii pentru ra ch e te şi u rzeşte lie, v a av ea loc la T u n is o eonfa- ferinţă a Uniunii afro-m algaşe care N ikolaev şi Popovisi.
la sută, totalizînd in p re z e n t su m a de chiar planuri de fabricaţia a bom be rin tă la c are se v o r în tiln i 33 d e ex a avut Ioc in capitala Republicii
L O N D R A 15 ( A g e r p r e s ) . — liotărîiea de a obţine prin Uniunea 60 m ilio a n e d e lire ste rlin e . lor atom ice şi cu hidrogen. porţi în problem e de presă din ţările Volta Superioară, Uagadugu. In co RABAT. — Z iarele „A t-T ahrir" şi
C o m itetu l e x e c u tiv ol S indicatului internaţională a sindicatelor m ineri africane cu şefi ai agenţiilor de pre m unicatul dat publicităţii la sfirşitul „ N alio n A fric a in e “ au re la ta t la 14
naţional al m inerilor britanici a de lor, ca rezerv ele de cărbuni din ce „G uvernul R.S.A. a instituit se rv i A n g lia şi F ra n ţa iau p a rte la în a r să din Anglia, Franţa, Uniunea So conferinţei, se arală că delegaţii au
c la rat la 14 m artie că m in erii englezi lelalte ţări europene să nu fie folo ciul m ilitar obligatoriu penlru p o p u m area R.S.A. Cu au to riza ţia g u v e r vietică şi S.U.A. C onferinţa este or purtat discuţii am ănunţite în legă
stnt solidari a i m inerii grevişti din site penlru zădărnicirea grevei m ine laţia albă şi p lăn u ie şte să sp o re ască nului englez, firme engleze livrează
Fianţa. Com itetul executiv a adoptat r i l o r f r a n c e z i s a u p e n l r u s l ă b i r -ia efectivul arm a te i la 60.000 de o a Republicii Sud-A fricane utilaje pentru ganizată sub auspiciile U.N.E.S.C.O
luptei loi
meni, subliniază B rockw ay. Au fost uzine de război, avioane eu reacţie, şl va discuta problem e legate de
construite trei mari uzine de arm a tancuri şi gaze lacrim o g en e.
Înfiinţarea unor noi agenţii de presă
Perspective întunecate tură a i pregătirea apropiatei confe m artie că de peste trei săptăm îni se
pentru economía S. U. A. află in g rev ă m uncitorii de la m ina
rinţe a şefilor da state şi guverne Bubekera (provincia m arocană Ouj-
da), care p rotestează Îm potriva con
din ţările africane, ce urm ează să
aibă loa în lu n a m ai ia A ddis A beba.
La 20 februarie N E W Y O R K 15 ( A g e r p r e s ) . —- ce re p re z in tă cel m ai în a lt n iv el a! N EW YORK. — Camera Reprezen ced ierii a 70 d e m u n cito ri. Q'
„Tablou! econom ic continuă să ră şom ajului de la m ijlocul lunii n o iem tanţilor a S.U.A. a ad o ptat proiec
mână întunecat săptăm îna aceasta în b rie 1961. tul de lege care preved e alocarea ¦o
timp ce g u vernul reafirm ă cu tărie su m ei re c o rd d e a p ro x im a tiv 16 m i
1963, circa 50.000 că Statele Unite vor cunoaşte o nouă In le g ă tu ră ou aceasta, a g en ţia s u tii cer reprim irea muncitorii«:*? 5
r e c e s i u n e “ , a t r a n s m i s la 14 m a r t i e bliniază că în cercurile oficiale şi in
de cetăţeni japo c o m e n ta to ru l eco n o m ic al a g en ţiei rindurile opiniei publice am ericane cediali şi p u n e re a in lib e rtate s c e
UPI. P otrivit agenţiei, aceasta p e r se consideră că „econom ia am ericană
nezi au luat parte nu reuşeşte să se dazvoile într-un lor arestaţi.
spectivă esle întu n ecată şi mai m ult ritm atît de rapid incit să poată fa
la cele trei m itin ce faţă creşterii mlinii de lu c ru “.
de ştirea anunţată ia sfirşitul săptă- „Preşedintele Kennedy, continuă co
guri din cadrul ce m entatorul, a descris situaţia şom aju
m înii tre c u te că şo m a ju l a atin s la lui drep t „intolerabilă“ într-un rap o rt
lei de a 7-a acţiuni special adresat Congresului". Somalia a rupt relaţiile diplomatice cu Anglii
' m i j l o c u l l u n i i f e b r u a r i e 6,1 la s u l ă d i n
unite Îm potriva
loialul forţei de m uncă a S.U.A., ceea
tratativelor japo- M O G A D IS C IO 15 (A g erp res). '— G uvernul Somaliei a hotărît
După cum relatează agenţia F ran rupă relaţiile diplom atice în urr
no-sud-coreene. ce P resse, ia 14 m a rtie A d u n a re a declaraţiei guvernului englez că i
N aţională a Som aliei a aprobat cu tentionează să m enţină în somp
După term inarea 74 d e v o t u r i, c o n t r a 14, h o t ă r î r e a g u nenta coloniei engleze K enya regi
m itingurilor, m ul vernului republicii de a rupe rela nea de frontieră din nord, pe ca
ţimea s-a îndrep ţiile diplom atice cu Anglia. o revendică Somalia.
tat spre localul
parlamentului, pur-
tind pancarte a i
inscripţiile : „Să se Pregătiri penlru congresul Îatino-american LA ÎN C H ID E R E A E D IŢ IE I:
suspende tratati de solidaritate cu Cuba
vele japono-sud-
c o r e e n e !“, „Jos G U A Y A Q U IL 15 ( A g e rp re s ). — tivitate care prevede organizarea de Demisia guvernului sud-coreean
cu guvernul Ike- R e p r e z e n l a n ţi i a 15 o r g a n iz a ţii p o m anifestaţii de masă, conferinţe, edi
d a 1“. l i t i a 1, s i n d i c a l e , c u l t u r a l e , s t u d e n ţ e ş t i tarea unei culegeri de versuri consa
şi sp o rtiv e din E cu ad o r au în fiin ţat crate C ubei revoluţionare, de afişe, SEUL 15 (Agerpres). — După cum se ştie, complo
In foto: In timpul Com itetul de coordonare pentru p re a unui buletin informativ, organiza La 15 martie, guvernul sud-co mintit constituie un episi
dem onstraţiei de gătirea congresului , latino-am eri- rea cam paniei pentru ştrîngerea de reean şi-a prezentat demisia A- luptei pentru putere dinii
strad ă de in T o c a n d e s o l i d a r i t a t e cm C u b a , o a fonduri necesare acoperirii «heltuie- genţiile occidentale de presă re feritele fracţiuni ale juntei
kio. re va avea loe la sfirşitul lunii m ar lllor de drum ale delegaţiei ecmado- levă că demisia cabinetului este
tie la Rio d e dan ei ro. riene în Brazilia etc. în legătură cu descoperirea re tare. Pînă în prezent, au f«
Com itetul a stabilit planul de ac centă a unui complot împotriva
şefului juntei militare aflată la restate în urma descoperirii
putere, generalul Pak Cijan Hi.
plotului 30 de persoane, înti
re patru foşti membri ai jt
Redacţia al administrant «farului iu* a Marii» ne. 9, Telefon t 188, f80, 75, «74 , l a x * olătiiâ în aumerar «in fo rm » H o b irII Direcţiei Generale P .T .T .R , nr, 263.828 dtp f> noiembrie 1949, !S T ip a ru l: întreprinderea P o lijra fio » k l M a i* - Deva.