Page 59 - 1963-03

R esonara
JHuneáoara-Deva
mulsocialismului
«reftaBroan >¦¦¦11m 11
Anul XV. Nr. 2558
OOOOOOOOOOOOOOOO 0000000000000000 2
í O VERIGĂ Pt CULE DE » FUHCTIONH BINE:Oí minereu
la laminate S E C Ţ I A
8 OOOOOOOO .000000030000000oooooooooooooooo'¦>
La două organizaţii dc partid de la secţia l-a furnale a C.S. Hune­
doara, s-au analizai. în ultimele adunări generale cauzele pentru care pla­
nul de producţie pe lunile ianuarie j i februarie n-a fost realizat: o altă
organizaţie dc buză P.M.R., lot de la această secţie, a analizat felul cum
au fost duse la îndeplinire obiectivele din planul de măsuri care reveneau
schimbului respectiv. Din aceste adunări s-a desprins concluzia că există
încă o seamă de lipsuri în activitatea secţiei, care au condus la rămânerea
sub plan. Tot cu acest prilej au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea
activităţii.
Eficienta acestor măsuri, rezultatul preocupării colectivului secţiei pen­
tru a produce cit mai multă fontă, s r văd în depăşirea planului de produc­
ţie. Dc la 1 martie şi piuă în ziua dc 13 martie, planul a fost depăşit în
fiecare zi. Cum se explică acest succes? Iată ce ne-au declarai câţiva to­ s u r i p e n t r u a-i d e t e r m i n a p e to ţi p a t la v r e m e . A c e a s l a a d u s la b l o ­
varăşi din colectivul secţiei.
C îte v a p ro b lem e privind
c re ş te re a indicilor de utilizare
Pornesc de le urm ătorul f a p t:
fu rn alu l rir. 4 a re o c ap a citate de
300 m . c c u el am pro d u s zilnic,
in a c e a s lă lună,* 330— 340, ba chiar
şi 360 tone fontă. Ce în seam n ă
aceasta ? Că indicii de utilizare
realizaţi aici au fost m ai m ari de
o tonă fontă pe metru cub volum
ulii de furnal, ceea ce reprezintă
o realizare deosebită. Să vedem în
ce condiţii s-a lucrat la fu rn a’ul
tir. 4 în a c e a s lă p e rio a d ă . In p ri­
mul rind m enţionez faptul că aici
lucrează oam eni pricepuţi, cu ex ­
perienţă bogată, aşa cum este prim-
fu rn alistu l M îtcă Ilie. ' A poi, la
aceasta se adaugă, starea 'b u n ă în.
c a r e . s e află furnalul (a ie ş it, din
reparaţie capitală doar la sfârşitul
anului trecut). Am avut, în prim a
decadă a lunii, o bună aprovizio­
n a r e cu m a t e r i a l e l e ’' n e c e s a r e ; m i ­
n e re u m u lt şi bun, şp a n m ult,, cocs
de calitate. Am avut, cu alte cu­
vinte, toate condiţiile pentru a ob­
ţine indici d e u tiliz a re ridicaţi, şi
deci producţie sporită de fontă.
După prima, decadă însă. apro­
v izio n a re a a în c e p u t să nu m ai fie
la acelaşi nivel. P rim im p re a m ult
cocs n u c ă ; şpan p u ţin ; m inereul
(în special cel venit de la G helar),
e de granulaţie hecorespunzăloaie
şi cu steril m u lt în el. Se în ţe leg e
că toate acestea influienţează ne­
gativ indicii de utilizare.
D ar mai e ceva. Am a rătat că ţiile de partid de aici au datoria să studieze experienţa bună, s-o ex ­
furnalul nr. 4 e în bună stare ; tindă şi s-o îm bogăţească, să ia m ă su ri corespunzătoare.
Dcpăşirea planului şi j
îmbunătăţirea calităţii pro- >
ducţiei sînt principalele o- \
biective ale întrecerii Ia Ate- /
lierele centrale din Alba
lulia.
Lăcătuşul Totoian Dorin,
de Ia Atelierele centrale din
Alba lulia, îşi depăşeşte
planul zilnic cu 3 Ia sută
ş: execută lucrări de ca­
litate.
Foto: V. ONOIU
P R E G Ă T IR I D E P R I M A V A R A
insămînfărî In răsadniţe
Colectiviştii din Şoimuş vor cul­
tiva în acest an legume şi zarza­
vaturi pe o suprafaţă de 13 hec­
tare. Pentru începerea la timp a
lucrărilor în grădină, cu scopul de
a asigura o producţie bogată dc
legume, ci au pregătit din vreme
răsadniţele in care au şi însăniîn-
fat pînă în prezent o suprafaţă de
Plantează 3 . 0 0 0 pomi fructiferi
Pomicultura face parle din ra­
murile aducătoare dc însemnate ve­
nituri pe care colectiviştii din Boz
sînt. holărîfi să le dezvolte, hi a-
cest scop planul de producţie al
gospodăriei prevede organizarea li­
nei noi livezi pe care vor fi plan
taţi in această primăvară 3.000
de pomi fructiferi. Pentru înfăp­
Duminică 17 martie 1963
consider că aceasta e o chestiune
de prim ă im portanţă în sporirea in­
dicilor de utilizare. N u la fel stau
l u c r u r i l e i n s ă c u f u r n a l u l n r . 3.
A cesta era planificat să intre în
re p a ra ţie c ap itală în 10 m artie. D ar
n-a intrat. Şi-alunci, cum lucrează
el în p rezen t? P roduce zilnic in
jurul a 90 tone fontă, m u lt m ai p u ­
ţ in d< c i t c a p a c i t a t e a s a ; c o n s u m ă , aceasta însă s-a exercitat uu p er­
în schimb, cocs aproape încă o
dală cit fiecare din celelalte *trei
furnale, ceea ce înseam nă că se
pierde producţie de fontă.
Privind creşterea indicilor de uti­
lizare —¦ rezerv ă im portantă in
sporirea producţiei de fontă — mai
putem fac? şit noi încă multe. Bu­
năoară, în ce priv eşte respectarea
întocm ai a procesului tehnologic.
J_a noi o scilează p rea m ult te m p e ­
ratura aerului, insuflat în .furnale
şi în g e n e ra l se m e n ţin e la un ni­
vel p re a ’ scăzut tată de necesar.
Dar pentru continua sporire a pro­
ducţiei de fontă (fireşte, pe baza
creşterii productivităţii furnalelor),
avem nevoie de m ult sprijin din
p artea conducerii com binatului, in
problem ele ridicate mai sus.
ing. ALEXANDRU DOBOLI
şeiul secţiei
La secţia I-a * acest lucru ?
verigă din lanţul
furnale, Ireburiie au început să m eargă mai bine. O
„De la m in e reu Ia lam in ate", fu n c ţio n ea z ă deci m ai
bine. A cest început prom iţător treb u ie folosit cu pricepere. O rganiza­
Se îmbunătăţeşte calitatea cărbunelui preparat
Preparatorii din Pclrila desfăşoară
o largă întrecere socialistă pentru
re aliz a rea şi d e p ă ş ire a a n g a ja m e n te ­
lor luate, linul din obiectivele prin­
cipale ale întrecerii fiind calitatea.
Paratei cu îndeplinirea planului do
producţie pe luna februarie in pro ­
p o rţie de 103,4 la su lă, indicii d e c a ­
litate p re scrişi a u fost realizaţi la
ţoale sortim entele. Cărbunele prepa­
rat in aceaslă perioadă a avut um i­
11)1) m.p. cu varză de vară, cono­
pidă, roşii şi ardei.
De asemenea, consiliul dc con­
ducere al gospodăriei a organizai
o brigadă legumicolă, în care sini
cuprinşi colectivişti, cu experienţă
in aceaslă muncă. Ca responsabilă
a brigăzii a fost numită Iov. Eu­
genia laur.
AURELIA CERCEA
corespondenlă
tuirea obiectivului propus, colecti­
viştii din Boz au săpat pînă în
prezent 1.100 de gropi (restul vor
fi terminale vi cel mult. o săplă-
mînă) urmînd ca de îndată ce
timpul va fi. favorabil să înceapă
Plantarea lor.
TRAIAN ŞTEF
corespondent
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢT-VA
Fiecare om trebuie să pună um ărul
U n lucru e clar : treburile nu pot
m erge bine dacă nu pune um ărul
fiecare om. Pentru că fiecare are
un loc de m uncă de care răspun­
d e ,• o r i d a c ă u n u l s i n g u r . n u - ş i
face datoria, aceasta se reflectă ne­
favorabil în activitatea întregului
colectiv. P ornind de la această co n ­
statare, organizaţiile de partid de
la secţia I-a furnale au luat m ă­
m uncitorii, tehnicienii şi inginerii
să facă lot ce le stă in putinţă
în scopul respectării cu strictele a
cerinţelor procesului tehnologic. In
acest sens au fost instruiţi agitato­
rii şi m em brii activului fără de
partid cu problem e concrete ale
procesului de producţie. De asem e­
nea, nrincipalele locuri de muncă
au fost încredinţate celor mai ca­
pabili m uncitori şi maiştri, m em bri
şi can d id aţi de partid.
Desigur, asem enea m ăsuri s-au
m ai luat şi în a lte rin d u ri. De d ata
m anent control privind îndeplini­
rea sarcinilor acolo unde s-a con­
statat vreo abatere, s-au luat m ă­
suri imediate.
Pe terenul de în cărcare
Am in echipă oameni harnici, pri­
cepali. Vreau să-l. remarc pe Arde­
leana Gheorghe .încărcător / şi pe
Pielea Gheorghe. muncilor la silo­
zul I. Ei se străduiesc să-şi facă in
mod conştiincios datoria. Şi străda­
nia tor nu este zadarnică • în luna
aceasta n-am avut nici o abatere de
la releía de încărcare. Acest lucru se
daloresle atenţiei cu cure fiecare om
încarcă şi cântăreşte corfele. Toii ne
dăm scama ce înseamnă să încarci in
furnal mai mult sau mai puţin mi­
nereu. Depăşind numai cu WO Itg.
minereu încărcăturii specifică, sr de­
ranjează furnalul : adică se răceşte,
FIERULVECHI SAFIEPREDAI OTELĂRIILOR M ergînd pe linia înfăptuirii m ă­
ACŢIUNI COLECTIVE
Colectivul Exploatării miniere Zlat-
na s-a preocupat îndeaproape şi dc
colectarea fierului, vechi. De la înce­
putul anului şi pînă acum s-au predat
peste 13.000 kg. fier vechi. Alle can­
tităţi depozitate în secţiile exploatării
urmează să fie preluate de către sec­
ţia Alba lulia a I.C.M.
LA UZINA „ VI CTORI A“ CĂLAN
îndrumaţi dc organizaţiile U.T.M.,
tinerii dc la secţia mecanică,
termocentrală şi secţia electrică au
colectat peste/ i .000 kg. fier vcclii,
care urmează să fie predat zilele a-
ceslea la I.C.M.
Pe primele locuri in acţiunea dc
colectare s-au situat Marin Popa, Vio-
ditatea şi conţinutul de cenuşă cu
0,9 şi r e s p e c t iv 1,7 p u n c t e s u b lim ita
adm isă. P entru a doua oară în acest
an a fost declarat fruntaş în în tre­
cerea socialistă schimbul condus de
m a is tru l Io a u F ilim o n II, c a r e a
re a liz a t 870 p u n c te la s p ă l ă t o r i e şi
544 p u n c te la flotalie.
GH. ECOBESCU
tehnician
Hunedoara zilelor noastre.. Străzile largi, pavate, iluminate ¦fluorescent 'dau o înfăţişare frumoasă oraşu­
lui care se află în. plină- dezvftltarcj L i blocurile moderne, noii ţonsţrînţes locuiesc şi sv, bucură dc lot confortul
oameni ai •muncii, o'fcjari $ jonslrucfcrlTHmcdarmfâ
, 4 pagini 20 bani
I-a FU
Cu toate acestea, mai avem încă
m ulte de făcut. E drept că oam enii
se sim t m ai mobilizaţi, m uncesc cu
mai m ult sim t de răspundere. Dar
mai sini cîte unii — desigur, din
ce în ce mai puţini — care nu
m erg în pas cu m ajoritatea colecti­
vu lu i. Tată u n ex em p lu . In tim p ce
la a g reg a te lucra brig ad a I-a, şti-
cul la furnalul nr. 4 n-a fost astu ­
carea liniilor de pe terenul de des­
cărcare şi la m ergerea redusă a
celor 4 furnale' tim p de 3 ore. S-a
pierdut deci timp preţios, in care
s-ar fi p u lu l p ro d u c e m u lte zeci de
lone de forţă.
Şi, din p ăcale, a b ateri de ace st
fel se m ai întîlnesc. De aceea socot
că organizaţiile de partid şi cele
de m asă . au datoria să se preocu­
pe in m ai m are m ăsu ră de îm b u ­
nătăţirea disciplinei muncii, de
form area u n ei conştiinţe la fiecare
om la nivelul sa rcin ilo r ce n e stau
în fată.
IO AN POSTOLACHE
secretarul organizaţiei de
partid de pe schim bul „de zi"
ceea ce duce la prelungirea topirii,
la micşorai ca producţiei dc fontă.
Ca să nu se greşească, eu urmă­
resc deobicei, personal felul cum se
face ciutul !rea materialelor.
S-ar putea munci însă cu rezul­
tate si mai bune, mai ales că, la pru-
jiloare, avîndu-sc în vedere faptul că
munca r ului grea. s-a trecut la re­
gim de lucru de fi ore. 'Io cinai de
aici vine insă un neajuns, care. după
părerea mea. ir putea fi înlăturat.
Salarizarea muncitorilor de la prăji-
loare nu se face după cit se încarcă,
ci comun, la fel pentru toate furna­
lele. Or, dc multe ori, la imul din
furnale se încarcă nun midi, la al­
tul mai .puţin. Le ci unii oameni mun­
cesc mai mult. uliii mai' puţin. Sa­
larizarea de ce să nu oglindească
VASILE BURCIU
şef de echipă Ia în cărcarea
furnalului nr. 4
La. acţiunile colective, organizate dc
grupele sindicale şi organizaţiile
U.T.M. pentru colectarea fierului
vechi, o contribuţie de scamă şi-au
adus-o lucrătorii Uzinei dc preparare
Zlalna şi sec(ici Haneş. .
PETRU GOŢA
corespondent
rel Marca. Gheorghe Popa, Florea
Broşleanu, Ion Taut, Ion 7 ăurescu şi
alfii.
ILIE MARIN
ALEXANDRU TUZA
corespondenţi z ă păşunile şi fîneţele lor, năpădite
SUB NIVELUL
POSIBILITĂŢILOR
De la începutul anului şi pînă acum
tinerii de la E. M. Ghelar au colec­
tat doar 30 tone dc Tier vechi. Aceas­
tă cantitate este mult pica mică [a(<î
de posibilităţile existente. In subteran,
de pildă, nu s-a 'întreprins nici o ac­
ţiune de scoatere la suprafaţă a re­
zervelor dc fier vechi.
I. O L T E A N U tărişului, a spinilor, porum barilor, ar
corespondent p u te a obi r e un plus de iarb ă de ce!
POMII SE GĂTESC DE PRIMĂVARA. Foto: I. TEREK
Ce se poate cîştiga prin buna
îngrijire a pajiştilor naturale
Una din principalele căi m enite m ult cu 440 lone de pe toate cele
să d u că la îm b u n ă tă ţire a şi lărg irea 176 ha., c a n tita te e c h iv a le n tă cu tira­
bazei furajere o constituie sporirea na com pletă pe tot tim pul verii a u-
continuă' a producţiei pajiştilor na­ nui n u m ăr de ap ro ap e 90 vaci sau cu
turale. u n s p o r d e 8.000 kg. în g r e u t a t e a a-
n im aieior.
Realizarea acestui obiectiv im pu­
ne însă ca pa baza unui plan com ­ C a z u r i a s e m ă n ă t o a r e ,p o t fi i n t î l n i -
plex de m ăsuri să se aplice în mod te şi ia G.A.C. din Silvaşul Inferior,
sistem atic o serie de lucrări de în­ N ădăştie, Cristur, Peşlişul M are; Ruşi,
grijire şi folosire a păşunilor şi fi­ unde se lasă ca suprafeţe întinse să
nalelor. fie a p ro ap e com plet a co p erite de lăs­ să treacă neîn lîrziai la aplicarea lu ­
tăriş sau tufe spinoase, ceea ce face craţilo r prevăzute. In această p e rio a ­
In a c e aslă d ire c ţie g o sp o d ă riile a- c a a c e s t e a s ă n u p o a t ă fi f o l o s i t e dă, mai ales, cind braţele de m uncă
gricole colective din regiunea noastră aproape deloc pentru păşimat. Gos­ n u sîn t p re a m u lt so licitate la alte
şi-au stabilit în planurile de producţie podăria agricolă colectivă din Ruşi, lucrări, este necesar ca de pe fieca­
executarea unui m are volum de lu­ a re în că şi acu m a p ro a p e 70 ha. p ă ­ re p o rţiu n e de p ă şu n e şi fîn eală să
c ră ri c a r e iri final să c o n tr i b u i e la şune complet acoperită cu porumbar, se cureţe cu greblele de lem n sau
r id ic a r e a p r o d u c ti v i tă ţi i p ă ş u n i lo r şi m ăcieş şi diferite lăstărişu ri. Din a- de fier to ate b u ru ie n ile u sc a te şi re s ­
tinetelor, in rap o rt cu nevoile de ceastă .cauză anim alele nu pot păşuna turile v e g etale şi să se îm prăştie
p ro d u c ţie şi cu po sib ilităţile ce ie a rc pe suprafaţa amintită. Pentru gospo­ m uşuroaiele proaspăt făcute de cir-
fiecare unitate în parle. Dintre lucră­ dărie aceasta- înseam nă o pierdere lilo. A s e m e n e a lu crări de ig ien ă să
rile p re v ă z u te , cele de în g rijiră şi nu se lase d o ar în seam a grăpatului,
curăţire, care se cum so obişnuieşte in unele locuri,
ştiut fiind că grăpalul osie chiar d ău ­
nător. G răpatul se indică a se face
num ai atunci cind el com pletează sau
m ăreşte eficacitatea ailor lucrări ca
îm p ră ştiatu l în g ră ş ă m in te lo r şi a a-
m endam antelor sau cind se face su-
p ra în s ă m în ta re a . p ă şu n ilo r şi fîn elc-
lor. M u şu ro aiele în felenite trebuie
să fie tăiate cu sa ­
execută în lunile S porirea producţiei de fu raje — condiţie pa, cu săpoiul şi
m artie şi aprilie, h o tărîto are în dezvoltarea apoi fărîm itate bine
v o r trebui să fie şi îm p răştiate fo-
aplicate pe o su­ sectorului zootehnic
prafaţă de aproape
losindu-se în acest
SCOp g r e b l a d c
x™»,™,™,.
40.000 ha. anuală de cel puţin 450 tone .m asă fier, care face ca îm p răşlierea să sc
verde, .care transform ată în unităţi axecute uniform, iar m ăruntirea pă-
nutritive reprezintă valoarea în uni­ m întului din m uşuroi cit mai bine.
surilor stabilite, num eroase unităţi au tăţi n u tritiv e a 7,5 v a g o a n e p o ru m b
boabe. N eajunsuri de genul celor m ai In ceea ce priveşte curăţirea şi
obţinut rezultate bune în aceaslă pri­ sus. am intite constituie pentru colec­ defrişarea esenţelor lem noase cum ar
tiva din Ruşi ca şi pentru altele o fi m este ac ă n u l, arin u l, tu fele sp i­
vinţă. G ospodăria a g ric o lă . colectivă frină în dezvoltarea sectorului zoo­ noase este recom andabil ca aceste
din Galliu, spre exem plu, aplicînd tehnic. lucrări să se facă prin scoaterea din
rădăcină a esenţelor am intite pentru
in mod ştiinţific lucrări de îngrijire Există apoi unele su p rafeţe de fi­ a se împiedica în viilor Jăstărirea.
şi curăţire, obţine an de an de pe neţe' naturale ca cele aparţinînd gos­
păşunaa care o foloseşte producţii podăriilor agricole colective din Sin- A sem enea curăţiri se indică să nu
m e d i i d e p e s t e 1.4.000 k g . m a s ă v e r ­ crai şi H ăşd at care sîn t în cea m ai se facă şi pe m arg in ea p.îraislor, a
de la hectar, alcătuită din plante v a ­ m are parte acoperite cu m uşuroaie drum urilor, în jurul ogaşelor şi rave-
lo ro ase ca golom ăt, tim oflică şi zî- irite!ehite, A cest fapt duce la dim i­ neior sau pe pante mari. Pe pante
zanie. nuarea suprafeţei productive, îm pie­ mari, m ai ales, esle bine să fie lă ­
sate şi benzi necurăfate, din d istan ­
A plicarea cu m ultă stricteţe a lu­ dică cositul şi în rău tăţe şte vegetaţia tă în distantă, pen tru a se prev en i
c rărilo r de în g rijire şi c u ră ţire a p ă ­ ierboasă din fînaţ, cunoscut fiind că şi s t ă v il i e r o z i u n e a s o lu lu i.
pe m uşuroaie nu creşte iarbă valo­
roasă, ci b u ru ien i ca cim brişorul, co a ­
şu n ilo r a in trat de m ulţi a n i şi în. da şoricelului, pătlagina sau muşchi.
In a se m e n e a c az u ri p ie rd e re a d e fin
obişnuinţa colectiviştilor din satele se ridică la m ai m u lt d e ju m ă ta te din
V inerea, Ilia, Pricaz, I-Iărău, Hăpri.a producţia ce ar trebui să se obţină
in condiţii norm ale.
etc. care de a sem en ea obţin an de Tim pul este acum deosebii de
a n p r o d u c ţii d e p e s te 12.000 kg. m a s ă A şa stînd lucrurile este necesar ca
v e rd e la hectar. pe toate căile să fie îm piedicată p ier­ prielnic pentru a se aplica cu bune
d e re a de m asă v e rd e şi fin, să se r e a ­
Sînt însă şi u n e le g o sp o d ă rii c are ducă la un p o ten ţial rid icat d e p ro ­ rezultate lucrările de în g rijire şi c u ­
nu acordă ţoală alentia lucrărilor de ducţie toate suprafeţele de pajişti
îngrijire şi curăţire. Din această cau ­ naturale. răţire a păşunilor şi fin aţelor. Se
In baza planului întocm it, gospo­ im pune deci ea toate conducerile
dăriile agricole colective au datoria
unităţilor agricole, cu sprijinul or­
de m ărăcini şuri, tufişuri, m uşuroaie, ganizaţiilor de partid şi a consiliilor
p ro d u c c an tităţi m ici de iarb ă şi de
c a lita te in te rio a ră . Lin e x e m p l u s e m ­ agricole raionale şi orăşeneşti să m o­
nificativ în această privinţă îl con­
stituie gospodăria agricolă colectivă bilizeze loate forţele de caro dispun
din salul Rîu Bărbat, raionul H aţeg, la e x e c u ta re a a c e sto r lu crări, m en ite
u n d e se neg lijează înlr-un mod cu
lotul neperm is efectuarea acestor lu­ să d u c ă la s p o rire a p ro d u c tiv ită ţii p a ­
crări. D rept rezultat, aici se obţin
d o a r 4.600-4.800 kg. m a s ă v e r d e Ia jiştilor naturale, factor h o tărito r în
ha., pe cită v re m e dacă g o sp o d ăria
ar aplica lucrările de curăţire,, igienă, dezvoltarea creşterii anim alelor.
distrugerea m uşuroaielor, tăierea lăs­
EUGEN CERNELEA
ing. principal la O.R.P.O.T. D eva
p u ţin 2.000-3.000 kg. la ha., ad ică m ai
Azi. Ia. c ă m i n e l e c u l t u r a r e
La căminele culturale din regiunea rile formalii artistice ale căminelor
noastră vor avea loc azi numeroase culturale de pe raza oraşului regio­
acţiuni cultural-educative de masă. nal Hunedoara, o conferinţă în ora­
Comitetul regional şi comitetele ra- şul Hunedoara, pe tema „Probleme
ionale şi orăşeneşti pentru cultură şi actuale ale situaţiei internationale“
artă vor trimite la sale aproximativ şi deplasarea la sale a cinci formalii
llâ conferenţiari care vor expune m sindicale pe raza aceluiaşi oraş. care
fala colectiviştilor conferinţe cum vor prezenţii spectacole în faÇa (ă-
sînt : „Omul, stăpân al naturii“, rănilor colectivişti.
„Viata nouă în satele patriei noa­ In cadrul fazelor inlercoinunale C
stre“, „Viitorul luminos al patriei 0Jc celui de-al Vll-lca concurs a l.\
noastre socialiste“ şi altele. artiştilor amatori, vor avea toc între- /
) D° asemenea, 25 brigăzi ştiinţifice Ceri la Cimpa şi Jief, oraşul regla­
se vor deplasa în satele regiunii, rial Petroşani. Zlalna şi Metef, ra-
lo t azi vor mai avea loc la G.A.C. ionul Alba, Baia de Criş, raionul
Sebeş ,o consultaţie ştiinţifică Pe Brad, Subcclale şi Boşorod, raionul '
tenia : Mecanizarea lucrărilor Iu Haţeg, Zam şi Gurasada, raionul
culturile păioase şi prăsitoare“, ¦cinci Ilia, Draşov şi Vingard, raionul
schimburi de experienţă intre dije- Sebeş.
Peste 350.000 pui
G.A.S. Mintia, va produce în a-
cest an prin incubaţie peste
350.000 pui. Din aceştia va livra Pînă în prezent, aici au fost in-
cubale cca. 40.000 ouă. Din puii
gospodăriilor agricole colective produşi, 9.600 capete au fost in­
160.000, gospodăriilor de stat din
regiune 90.000, iar 100.000 vor fi troduşi în crescătoria gospodăriei
crescuţi la G.A.S. Mintia, care are respective, iar peste 22.000 s-au li­
vrat unităţilor agricole din regiu­
ca sarcină de plan să livreze sta­ ne.
tului în 1963, 61 tone carne dc
pasăre. In acelaşi timp, G.A.S. Mintia
a livrat statului aproape 15 tone
carne de pasăre.