Page 60 - 1963-03

PAG. 2
W B E m ^iE E E E ^E
>- V?
ŞTIIJLETELE DE MIM
,.'Regina ogoarelor“ nu mai este
chiar atit de tîuărui. ’Experţii în nm-
Icrie afirmă că ar ii\vea 00.000 dc ani
băluli pe muche. Dfar ce .rost are să
vorbitn de vârstă V Francezii au o
vorbă : femeia are virsla pe care o
arală. Or, „regina“ se line foarte bine,
iar prin strădania oamenilor harnici,
ea devine pe an ce trece tot mai fru-
moaşă şi-i răsplăteşte pe oameni cu
daruri tot mai bogate. Afi ghicit, fi­
reşte. că e vorba de porumb.
Ce de bunătăţi se prepară din po­
rumb la braseria ,,fjtiulctele de (tur"
din Chişinăn !
Un ştiulete uriaş, in chip dc fru-
Xt'Mtsă din bosnie, ii tulimpiuă pe vi­
zitatori Ia intrare. Mobila uşoară, in
miori vii. picturile cure împodobesc
pereţii, lumina discretă, originale dra­
pa ii. din foi de porumb pe care sînt
înşiraţi ş,tiuleii. $i. mai cu seamă, mi­
rosurile ini,birdoare.! O dată ce aii
¦in.tra! >n braserie, nu ve/i mai pleca
lu ii (i fi gustat cile ceva din bogata listă
dc bnca'c. Ce nu găseşti în lista dc
¦buca'c din ttces' locul! Vincgretc şi
salate de por limb ca varză şi cinperi i.
ca scrumbii şi măsline, cu mere şi
smîntîna, cu carne dc vilă sau de pa­
săre. Supe cu fulgi dc porumb, cu
omletă şi porumb, cu găluşte sau pro­
fiterol de v u d g j . . d u d citeşti în lista
de bucale o denumire util de compli­
cată şi care te intrigă, mai poli să
rezişti ispitei de a comanda o supă
cu acest enigmatic profiterol ?
Printre cele 60 de rnincăruri trecute
1a felul al doilea, locul dc frunte îl
ocupă, bineînţeles, mămăliga, străve­
chea mâncare naţională a moldoveni­
lor. Ei spun că fără ca masa nu e
masă, mâncarea nu e mîncfirp. La
„Ştiulelele de aur" se serveşte mă­
măligă, ca să spunem uşa, şi în far­
ti
&e ealoare are Ltma ? —
D upă cum se ştie, Luna esle
corpul cosm ic situat col m ai a-
pro ap e de noi.
In prezent, suprafaţa Lunii vizi-
bilă de pe Păm înt, a fost suficient
d e b i n e s t u d i a t ă . N u e x is tă în să , z ni-.cenuşin şi- g ă lb u i c e n u ş iu . A s-
d eocam dată, o p ă rere u n itară asii- tronom ii am in teau că toato ac.estc
p ra stării în care se află stra- n n ah te se prezintă sub form a unei culorii de pe su p rafaţa Lunii, cele f
t u r i l e s u p . e r i i e i a j e a l e ‘L u n i i şi a s i i- piele uşoare. Dar unele zone de
p ra n a tu rii rocilor din care so eoni-
pun aceste straturi.
P e n tru a stabili d esp re co fel
de roci esle vorba sau pentru a tală a unei zone vaste, la nord-
le com para cu cele de pe Păm înt esl de m im ţii-cr'aler circulari Aris-
sîn t n e c e s a re o se rie d e o b se rv a - tare şi Llerodot,
iii c o m p le x e d e lun g a d u ra tă şi
caro sînt complicate. T rebuie să
se elucideze o serie de problem e
ro ferito are )a sta re a su p ra feţe i a-
resTor roci, sa se corecteze con-
d u c l i b i l i t a t e a l o r t e r m i c ă , e l e c t r i c ă p<j o p e l i c u l ă c o l o r a t ă c u a j u t o r u l cu ro ci topi le.
ele. In a c e a s tă p riv in ţă s-au şi fă-
cut m ulte progrese.
Care esle culoarea Lunii?
Lumina reflectată de suprafaţa
lunii, după cum au arălal-o nu-
m ero ise observaţii, esle, in gene­
r a l v o r b i n d , v e r z u i e . O b s e r v a ţ i i cl­
iente efectuate ru ajutorul teles­
co p u lu i şi p rin m ă s u ră to ri sp eclro -
fotom elrice arată că coloraţia su­
prafeţei Lunii este destul de m o ­
notonă, totuşi pe ea se pol stabili
zone colorate diferit. R eg iu n ile
m untoase de pe Lună de culoare
deschisă au o niiaulă roşiatică, iar prelucrări m inuţioase a
„m ările“ lunare o nuanţă verzuie.
încă la siîrşilul secolului al
XVII-le.i astronom ii au 'întocm it
prim ele descripri ale suprafeţei lu­ Fotografiile au perinjs să se ob- ( concentrată cu ajutorul unei oglinzi,
n a r e şi h ă r ţ i a l e L u n i i . I n r ă p e s e r v e c ă n u a n ţ a î o ş i e e s t e d o o s o - v î n c a iZe ş t e u n c a z a n c u u n l i c h i d
atunci, cu ajutorul unor inslru- bit de caracteristică pentru „M a- ^ purtător do căldură pînă la o tem-
m e n t e o p tic e ,d e p a r t e d e a fi p e r - r e a C l a r i t ă ţ i i “ şi p e n t r u r e g i u n i l e ^ p e r a t u r ă d e 300 g r a d e C, L ic h id u l
fecte, sedistingeaclar radiaţia lu-
minii pesuprafaţa lunară.Potrivit
obseivariilor,atunci cind e Lună se înlilnesc tonuri roşiatice
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2558
ytsxizeax.’xaKistriscai
UN POD PUIIIIOR
¦ .x-.vx-:xx-'xxxx-rxt-txx-xxx.vy.vxx-x x;v ; .•:•^:?y•X^E&. •x.#xv-xXxx-vyX^-ivVX/-Xxx>-,xv#i—xx-'¦/v¦.¦.Ţv.'"v¦.iv/'y!fX/s-/X.\•-ş.''- x.
Maşina Viitorii co sm o n au ţi JU
şi h ib e rn a re a ¦
care inventează
' Trimiterea unei cabi­ o soluţie pentru rezol­ Posibilitatea unei ast­
C ercetători sovietici de la Institutul de electronică ne tivind la bord oameni varea acestei probleme : fel dc sporiri a accelera­
şi cibernetică din M oscova lucrează la punerea la înspre planetele îndepăr­ pentru prima oară în ţiei va permite să creas­
punct a unui ordinator cu m em orii multiple, care va tate — această etapă istoria mcdicinci cos­ că considerabil greu­
fi î n s t a r e s ă î n m a g a z i n e z e m a i m u lt e m il i o a n e d e decisivă a erei planetare mice, animale cobai au tatea navei cosmice\ şi
inform aţii diverse, să le trieze şi să le com pare la co­ — era pînă în prezent rezistat la acceleraţii să sc extindă gama or­
m andă. Ei apreciază că această m aşină va putea com ­ dc 7o gr. Medicii so- bitelor ; este foarte po­
p une noi aliaje, să inventeze noi m ateriale plastice, să întârziată din cauza ţi­ viclici au obţinut acest sibil ca viitorii cosmo­
dozeze m ed icam en te chim ice etc. nui imperativ fiziolo­ succes în laborator, re- nauţi să ia startul in
gic : în stadiul actual al ducînd temperatura cor­
Să p resu p u n em că u n chimist- d o reşte să creeze u n tehnicii, marile viteze pului animalelor (la stare dc hibernare. Ca
m aterial plastic care trebuie în acelaşi tim p să reziste necesare reclamă Ia ple­ ¦1-6 grade peste zero)
la o tem p e ra tu ră de 350 grad e C„ v asu l confecţionat care acceleraţii incom­ cu ajutorul unui ames­ avantaj trebuie subli­
din acest m aterial să conţină anum ite băuturi fără să patibile cu rezistenta ti­ tec dc produse farma­
monă. Iată însă că me­ cologice. niat că teama de zbor
dicii sovietici au găsit
va H astfel complet c-
liminală.
le m odifice gustul şi să răm înă tolodată destul de
Noul elicopter so­ su p lu p e n tru a fi m ulat. O p e ra to ru l Vulcanii — ferestre In lre căile f e ra te din Caii caz şi cele din A sia C e n tra lă n a tu ra a
vietic „V-2“ cu o va înscrie în codul maşinii aceste spre străfundurile pămîntului ridicat o b a rie ră : M area Caspică. Acum, această „greşeală a naturii“
m are capacitate de d ale pe o fişă specială. V a introduce a fost. corectată : pe M area Caspică a început să circule un feribot,
în că rca re. El po ale a c e astă fişă în m aş in ă şi aceasla,
ridica şi un a u to ­ cu ajutorul m iilor de com binaţii p o ­ Feribotul „A zerbaidjanul Soviet ic“ esle o navă puternică, lungă • d i ,
turism „M oskviri“ a p r o a p e 134 m e tr i şi î n a l t ă , c it u n b lo c cu ş a s e e ta je . P u p a lui l e p r e i
(.1000 k g ) . E l i c o p ­ sibile va trebui să fie în m ăsură să G eofizicianul sovietic G. G orşkov C ercetările efectuate dc către G orş­ ziiilă o uşă uriaşă in „pinlecele" de oţel al navei, d e unde, întocm ai
terul îşi găseşte furnizeze în mai pulin de 1 m inut afirm ă că vulcanii in acţiune sînl „fe­ kov asupra vulcanilor din Kaxnoealka ca in tr-o gară, şinele p o rn esc in di ferite direcţii. P e aceste şine încap
cele mai variate compoziţia chimică ideală. restre“ prin care se poale privi în şi din insulele K urile, nu folosirea a- u şo r 30 d e v a g o a n e cu p a tru osii, cu o c ap a c ita te d e c ite 50 d e to n e fie-
întrebuinţări : taxi s t r ă i u n d u r i1e p ă m ân t u l u i . paralurii seism ice, precum şi analiza caro. Pentru a reduce tangajul pe lim p de furtună,, feribotul este pre-
aerian, am bulanţă In a ce la şi fel, o rd in a to r u l va. d e c id e tuturor inform aţiilor existente referi­ v ă z u t cu c is te rn e „ c a lm a n te “ sp ec iale, c a re îi în g ă d u ie să circ u le siriei
de salvare, auxi­ care este cea mai bună com binaţie Pînă în prezent se considera că vul­ tor la vulcanii de pe glob, au con­ după grafic, pe orice vrem e.
liar al c elo r ce a substanţelor chimice care consti­ canii nu pot furniza savanţilor infor­ firm at că lava se naşte, pe cit sc
m u n cesc p e cîiup, tuie un m edicam ent dai, finind cont maţii despre substanţa străfundurilor co n stată, Ia ad în c iin e fo a rte m a re (li­ N av a arc şi cabine confortabile p e n tru 300 do pasageri. C ălătoria
în grădini, în vii de acţiunea individuală a fiecărui m ită inferioară a focarului subteran d e la B a leu la K r a s n o v o d s k — a p r o a p e 3 00 k m . — d u r e a z ă fO— 11 o r e .
ele. produs din am estec. păm înlului. A cest punct de ved ere se al vu lcan u lu i esle ch iar g reu de sta ­
baza pe presupunerea că lava vulca­ bilii, ca s e află la 150 d c k m . şi m ai . IN FO T O G R A F IE : feribotul în larg.
In fine, pierind do la un anum it m ult).
m e t a l , m a ş i n a v a d e c i d e c:e a l l e m e - nică se acum ulează în focare subtera­ Povestea unui izvor sărat
tale vor intra în fabricarea aliajului, ne, silu a le Ia m im ai c îţiv a km . de s u ­ D upă părerea Iui G orşkov, vulcanii
p e n tru a obţine, dc pildă, un [ir co n ­ prafaţă. trebuie consideraţi ca sonde de foraj La Tuzlala, lingă gara Vasil Kola- să întrebuinţeze apa izvorului în ace­
ductor de electricitate care rezislă naturale prin care se vor putea ob­ rov (R.P. Bulgaria), există un izvor laşi scop.
de NIKITA BOLOTNIKOV la o tra c ţiu n e de 150 kg. pe cm. A cum cîţiva ani însă, G. G orşkov ţine inform aţii din străfundurile p ă­ sărat. In timpul primului război m on­
pătrat. a descoperit sub un vulcan din Kam- m înlului, în particular despre substan­ dial, cinci p e p i a ţă e ra lipsă dc sare, In 1924 s-a construit în apropierea
mă pură, „goala“, o copeică porţia, ceatka un focar de m agm ă care, po­ ţa m antalei superioare. soldaţii cantonaţi aici s-au gîndit să-şi izvorului o fabrică care extrăgea sare
şi in diferite variante. Cu lapte sau trivit indicaţiilor instrum entelor seis­ săreze ciorba cu apa acestui izvor. Dc din acest izvor sărat. In prezent, sec­
cu smintind, cu juinări sau cu briază, m ice, se afla la o ad în ciin e de 50-70 Folosind lucrarea savantului sovie­ atunci ţăranii 'din icgiunc au început ţia de extras sare a uzinei „Karl
cu peşte prăjit dres cu mujdei de us- km. M a rx “ produce an u al 43.000 tone dc
lumi, cu ciuperci in sos alb. Urmează sare de bucătărie de calitate supe­
apoi o sumedenie de, specii şi subspe- tic, am ericanii au d esco p erit şi ei rioară.
F I€a i a r i I fK* o o naşterea lavei la adiucim i de nu mai
p u ţin d e 00 d e k m . în v u lc a n ii de p e
ie i insulele Hawai.
di. de ordine şi zubordine a lot felul După rinichiul arlifical, inima, plă- traversează mai înlîi un aparat de V ir \ ir
de clătite, papanaşi, colfunaşi, budinci m inii artificali, s-a an unţat recent dializă) iar apoi se an g ajează intr-un
şi găluşte, cu diferite sosuri, umpluturi că medici japonezi au inventai fica­ circuit form at din ficatul de cîine. ° B e g n h a rd K lo eflen şi m o to cicleta blică un articol in care se arată că, o Botanistul sovietic Gr. Şlikov se
şi garnituri. Pentru toate gusturile, tul arlifical. In loc de a folosi un sa au îm p re u n ă 130 d e ani, — p o se ­ la fiecare trei m inute, u n am brican ocupă de a p ro ap e u n sfert de secol cu
virilele şi pungile. Alteori, porumbul a p a r a la j c o m p lic a i ei fo lo se sc p u r şi Folosirea acestor organe ca ficat de s o r u l 83 ele a n i, ia r m o t o c i c l e t a 47 în ce arc ă să se sin u cid ă. 25.000 de c a n ­ inventarierea plantelor cunoscute. In
.,secondează“ sub formă de garnitură sim plu ficaţi de d in e p entru înlocui­ înlocuire reprezintă o primă origina- de ani. Ei c o n tin u ă să p a rc u rg ă îm ­ didaţi la un ase m e n ea g en de m oarle acest scop a făcut num eroase călă­
diferite rnincăruri de carne, peşte etc. rea ficatului deficient al bolnavilor in îilcile. C ea d e-a d o u a c o n slă în aceea preună şoselele din regiunea Baerum reu şesc în fiecare an în ten tativ a lor. torii în Europa, A sia şi Africa. In
tratam ent. că ficaţii de cîine nu sini separaţi nu departe de Oslo. K loeflen esle p rezen t, sa v a n tu l fix ează Ia 250,000
Doriţi un desert ? La dispoziţie! de p roprietarii lor, anim alele sînt a- considerat un m otociclist em erit, iar 0 In zilele fiarbinţi de v ară g hea­
Fursecuri, biscuiţi, prăjituri, checuri, Medicii respectivi au descoperit n e ste z ia te şi, tot p rin tr-u n sistem de m o to c icleta — c u m p ă ra tă în 1916 — num ărul plantelor cunoscule.
torturi, jură să mai vorbim de aro­ ficatul arlifical in vederea tratării canide, sînt legate de circuitul ex- funcţionează la perfecţie. ta este un lucru dintre cele m ai cău­
maţii fulgi d.e porumb din compoturi, stării de comă hepatică. Coma hepa­ trc-corporal al pacientului al cărui sîn ­ tate. Păcat că se topeşte atit de re p e ­
j.eleuri şi creme. Printre darurile ge­ tică, care su rv in e în cazuri de m are ge trav eisează astfel ficatul lor cu un
neroase tde „reginei“ se mai numără insuficientă de ficat, se d ato reşte sp o ­ d e b it de cca. 100 cm 3 pe m inut. o Jn ultim ul timp, p e şoseaua n a ­ de. De fapt aceasta nu esle decit o
şi floricelele de porumb, albe ca lap­ ririi- iii sîn g e a a m o n iacu lu i, c a re in ţională nr. 4 din Suedia, num ărul ac- chestiune de presiune atm osferică. In
tele, hulind intr-un trandafiriu gin­ m od norm al e sle d istru s de ficat. A- A c e s t sislc m p e rm ite o s c ă d e r e a- cideh'tetbr de autom obil crescuse în lum ea presiunilor înalte gheaţa nu se
gaş. Crocante, cu miere sau zahăr, preciabilă, a procentului de am oniac mod îngrijorător. Autorităţile au con­ m a i t o p e ş t e d e c i t la 175 d e g r a d e , ;. Ş a -
ele fac deliciul micilor iubitori d.e lunci se produce o intoxicare a or­ din sînge, ceea ce se traduce, din statat că acest lucru se datora faptu­ vanţii au obţinui în laborator, la di­
dulciuri, iar floricelele sărate sini cil punct de v ed ere clinic, prinlr-o a m e ­ verse presiuni, şaple feluri de ghea­
se poate de binevenite la o halbă de g an ism u lu i şi s u rv in e o sta re de c o ­ liorare im portantă a stării bolnavu­ lui că şoseaua era tra v e rsa tă în cursul tă, fiecare a v in d alt punct de
bere... mă deseori m ortală. M edicii japonezi lui. Ş ap le pacienţi au b en eficiat pînă nopţii de num eroase cîrdurj de elani. topire.
s-au gîndit să pună în locul ficatu­ Pentru a se înlătura cauza accidente­
Dacă veţi avea vreodată prilejul să acum de această m etodă. Medicii ja­ « Un uriaş delfin dc peste 250 kg.
fiii la Chisinău, capitala R.S.S. Moldo­ lui b o ln a v lin ficat d e c îln e în s p e ­ lor s-a liolărît ridicarea de-a lungul pe care foam ea l-a făcut în d răzn eţ
veneşti, nu ocoliţi „Ştiulelele dc aur“. p onezi n-au o b se rv a t la ei nici o m a ­ unei porţiuni a şoselei a u nor slilpi pesle măsură, a sărit pe puntea unui
cial p entru „d ezin to x icarea“ am o n ia­ de p a rte a s u p e rio a ră a c ăro ra să fie vas de pescuit ancorat în porlul Triest
(După revista „Uniunea Sovietică“) cului din sînge. nifestare patologică datorată proce­ prinse mici oglinzi. A tunci cind lu ­ şi a în c e p u i s ă r în g h ilă cu n e m ilu ita
m inile farurilor de la autom obile sini peştii pe care m arinarii de pe vas
Sîngele bolnavului este scos prin deului însuşi. Desigur, nu ţoale ca ­ reflectate în oglinzi, elanii sint cu­ ii a d u n a s e ră în lăzi. P e n lru -a i se
p rin şi de sp a im ă şi o iau la fu g ă re- tăia.,, po iia de m în c a re a fost n e v o ie
canule la nivelul circulaţiei fem ora- zurile (ratate au fost încununate de nunţînd să mai traverseze şoseaua. d e n u m a i p u ţ i n d e 13 g l o a n ţ e . In s t o ­
le unde vasele, destul de uşor acce­ Ideea autorităţilor suedeze nu este macul delfinului au fost găsiţi pe lin­
sibile, sînt de caljbru m are. Sîngele succes. Dar, com a hepatică care sur­ de altfel nouă, ea fiind an terio r apli­ gă peştii înghiţiţi num eroase ciriigc
cată cu succes în Olanda. de pescui! cu fire de nylon cu toi.
vine adesea în faza term inală a unei
« Şeriful Pat Sulton din localita­
intoxicaţii alcoolice prelungita nu es­
Mină mecanică pentru paralizaţi te în to td eau n a vindecabilă.
De m enţionat că autorii subliniază
La cca de-a 15-a co n ferin ţă a n u a lă p e n tru a p lic a re a teh n icii in m e ­ tea Law renceburg, stalul Tonnessse,
dicină şi biologie, a !ost dem onstrat un m odel de m ină m ecanică dirijată că d in ii par să suporte bine aceste
de un „ c re ie r“ e le ctro n ic ; m ina e sle d e stin a tă p e n tru bolnavii în între.- a fost arestat pen tru în cercarea de a
gim e paralizaţi capabili să m işte num ai unii m uşchi ai ieţei şi gîlului. ni a nev re. plasa bani falşi. Pină aici nim ic n e o ­
Suspendarea
A ceastă m ină m ecanică, a cărei elaborare se află încă în stadiu ex­ reflexelor Cu iahfu! fra v e rs în d
perim ental, este pusă în m işcare de un fascicul de raze infraroşii ce p ro ­ condiţionate bişnuit. Au existat num eroase cazuri AfSaiificuS
cind cai puşi să apere ordinea publi­
v in d e la o s u r s ă f i x a t ă in m o n t u r a o c h e l a r i l o r . B o l n a v u l p a r a l i z a t p o a ­ La Universitatea din Moscova, sub
conduct rea dr. .Ivanova, sc află in c ă în Ş .U .A , s - a u d o v e d i t a fi n i ş l e • P alm m arinari polonezi din Scze-
te sili m ină să ex ec u te diverse m işcări, de pildă, să ţină u n p a h ar cu studiu un produs farmaceutic în stare pungaşi. In teresan tă esle însă expli- eiii B o g d an I acko, E rzy S zalaiko,
să sttjiri/ite temporar reflexele condi­ c a ţ !a p e c a r e a d a t - o S u l t o n , c a r e Z bigniev Pavliak şi B ronislaw Ro-
apă. T oate m işcările pe care le poate executa m ina m ecanică sînt păs­ ţionat,". Dozele variază în raport cit este m em bru al partidului dem ocrat. zynski — au traversat Atlanticul,
trate in „m em oria“ ei m agnetică. animalele, dar toate animalele sini „Banii m i-au fost ţrinv.şi ca o co n tri­ in tim pul u n o r furtuni puternice, pe j
sensibile la produsul folosit şi este un mic iaht cu pinze, conceput şi
foarte probabil că nici omul să nu b u ţie iii f o n d u l m e u e l e c t o r a l c in d
facă excepţie. m -am p re ze n ta t în alegeri. (Io S.U.A. construit de specialiştii polonezi, t
funcţia de şerif e ste e le ctiv ă — N.R.).
Cunoscând că orice antrenament, P robabil că mi i-a trim is v re u n ticălos Iahtul „H erm es", pe care au în tre­
plină, în m area depresiune lunară verzui. In „O ceanul F urtunilor“ orice educaţie este bazată pe reacţii da republican care a v ru t să m ă piar? prins aceasta călătorie neînfricaţii
„M area' Ploilor", pg un fond cemi- p r e c u m p ă n e s c n u a n ţe le verzui. La condiţionate, se pol întrevede nume­ d ă “ , a sp u s el. N u se ştie în că dacă marinari, are lungim ea de aproxi­
şiu, se distingeau pele de o nuan- mijlocul discului lunar există pete roase aplicafii în diferite domenii ale o rig in a la „ ex p lica ţie “ i-a fost a c c e p ­ m a tiv 10 m etri şi lăţim e a d e a p ro x i­
ţă d iferită m erg în d d e la cenuşiu d e s t u l d e m a r i d e u n v e r d e >n- acestui nou produs farmaceutic. tată. m ativ 2 m etri. !n cinci lu n i şi p a lru
închis şi cafenin-gălbui pînă la v e r­ lens. zile ei au parcurs o distanţă de
o Revista am ericană „Parade“ pu­ 16.000 kilo m etri.
Cercetările arată că pe Păm în- ţ Cind a plecat în
A ntarctica, Vasilii
tul n o s tru , clin p u n c t d e v e d e r e al F Bakutin a făgăduit
copiilor săi că le
va aduce un pui de D afe noî p riv in d
pe Lună sint colorate destul de m ai apropiate sînt rocile vulcanice J balenă. Şi s-a ţinut începuturile vieţii
puternic.- Astfel, se poate lesne ob- întunecoase. Cele mai potrivite se î de cuvint. In pîn-
serva tenta gălbui-verzuie prontm- d o v e d esc a fi tufurile vulcanice, fin lecele unei balene pe Pămînt
ţ ucise, el a găsii
In raportul anual întocm it de In­
fărâm iţate, cu g ra n u le de 2-6 m m . F darul promis. P u­ stitu tu l „ C a rn o g ie “ d e Ia W a s h in g to n
iul nu cînlărea dc- se arată că resturile chim ice ale unei
Cenuşa vulcanică corespunde mai t varietăţi de alge, culese în Rhodesia
cît 3 kg. şi nu d e ­ de Sud, în cele mai vechi roci sedi­
m ult „m ărilor“ lunare decit „con- păşea o jum ătate m entare din lume, par să dovedească
faplul că viaţa exista pe Păm înt cu
Pentru a avea o imagine asupra lin en telo r“. i de m etru lungime. un miliard de ani mai devrem e decit
„ T ro fe u l“ a fost a- se credea pină acum.
rep artiţiei lum inii pe discul Lunii, Din cercetările efectuate de acad. ^ dus la O desa, în- „Fotograful ceh Stol a reuşi
ej, Barabnşov, m em bru al A cade- Barabaşov se poate trage conclu- Ir-uii inie acvarium prindă în obiectiv aceste im ag. i
m iei de Ş tiinţe din R.S.S. Ucrai- zia că suprafaţa lunară nu poate i plin cu form ol. Nu interesante: o şliucă de două luni
neaua, a fotografiat-,o sistem atic fi a c o p e rită nici cu praf fin, nici t dc mult, familia înghite o altă şliucă aproape de
Bakulin a oferit în aceleaşi dimensiuni.
f dar muzeului oră­
şenesc acvariul.
telescopului reflector de la O bser- N uanţele roşiatice observate pe J
v alonii astronom ic al Institutului de L u n ă p o t fi p u s e î n l e g ă t u r ă c u
oxidarea ce se produce la erupţia ^
slat din LIarkov. Lucrările au fost în­ gazelor vulcanice din adîncurile
cununate de succes. Pe fotografii­ Lunii, sau cu e ro d area trep tată e- ş
le colorate obţinute de pe n e g a ­ fectu ată-d e resturile atm osferei lu- )
tive colorate, se văd clar în di­ nare dense, existente anterior. ţ
verse locuri de pe suprafaţa luna­ t
rii n u a n ţe vorzui, roşiatice, albăs- 4.
\
i
trui, cărăm izii, v iolete etc. A ceste F
fotografii colorate au arătat că ? Iluminatul submarin
gradarea culorilor pe Lună poate i
B u c ă tă rie s o la ră B ecurile d estin ate explorării a- ...Sub influenţa u n u i şoc nervos,
dîncim ilor m arine se vor putea in p ăru l pisicilor, d i n il o r şi c ailo r în ­
fi c o n s e m n a t ă şi p e f o l o m a l e r i a l e ţ E n o r g e lic ie n ii d in M o s c o v a c o n s i- v i ilo r lipsi d e c a b lu l p r in c a r e li cepe să cadă ? ...In K a ta n g a se o b ţin e n u m a i 8 la
c o l o r a t e o b i ş n u i t în c o n d iţiile u n e i ţ d e r ă c ă p o ilte fi r o a iiz n tă o b u c ă t ă - se furniza electricitatea. Doi ingi­ şută din producţia m ondială de cupru
fi s u p u s efectu lu i ra ze lo r solare. In n eri din L eningrad au pu s la pu n ct ...In E u ro p a, v îrs ta m e d ie a p u b e r ­ a lu m ii cap italiste, d a r 60 la s u tă din
felul acesta se obţine un circuit o sursă eleclrochim ică de curent con- tăţii este atinsă astăzi cu patru ani p roducţia m ondială de cobalt şi 80 la
liyiuu c a re fu n c ţio n ea z ă în m o d a b ­ m ai d e v r e m e d e cit în 1840 ? sulă din producţia m ondială de ger-
solut independent. m aniu ?
a c e sto r Fr je c are s g p e rm ită folosirea en erg iei închis cu reslabilirea perm anentă a ...Dintr-un sin g u r saleîm bine înflo­
Electrozi chim ici — plăci com pac­ rit albinele pot culege 8 kg. de miere, ...Retina ochiului are 3 x l0 8 celule,
m ateriale. Se vede ca pe suprafa- r solare pentru pregătirea bucatelor, căldurii. te din m aterial presat, ieftin — sînt iar d in tr-u n lei — 2,5 kg. ? fiecare dintre acestea trimiţând creie­
c u fu n d a ţi în a p ă şi d izo lv în d u -so p r o ­ ru lu i 100 m ilio a n e d e im p u ls u ri p o
ţa lunară se înlilnesc cele m a i tţ\ Ei a u c o n s tr u it m o d e lu l a c e stu i A cest m odel este m enit să ia lo­ duc curent electric. A pa de m are se r­ - J n Pakistanul de nord s-au găsit secundă. Fiecare impuls este provo­
... , cul altuia mai prim itiv care se com ­ v eşte ca elec-lrolit al acestei pile vase de păm înt cu inscripţii g re­ cat de atingerea a num ai cîtorva fo­
diferite nuanţe. f nou aparat m enajer. Energia solara, care poate produce energie electrică ceşti şi p e rsan e co n fecţio n ate cu 500 toni.
fără în tre ru p ere tim p de 24 d e ore. de ani înainte de trecerea Iul A le ­
punea dinlr-o oglindă şi un recep to r xandru M acedon prin aceste locuri ? ...Potrivit d alelo r O.N.U., există in
înseam nă că alţi „europeni“ au trecut
d e c ă l d u r ă n e m i j l o c i t .— o t i g a i e , o pe aici înaintea Iui. l u m e 12.550 d e p o s t u r i d e r a d i o e m i -
s i e ş i 385.100.000 d e a p a r a t e d e r a d i o ?
craiiţă sau un ceainic. O glinda era
rotită manual.
m ân io ase în partea sudică a dis- ş se introduce prinlr-o ţeavă în casă, In noua bucătărie oglinda se ro­
c u i n i l u n a r . I n . M a r e a P l o i l o r " / Jfl m a ş i n a d c g ă t i t ş i 0 î n c ă lz e ş le teşte autom at după soare. O fami­
şl *pînă la tem peratura necesară. A poi lie, fără a ie ş i d i n casă, poale a s tfe l
4 Kchţclu] se întoarce înapoi pentriv a folosi energia solară,