Page 61 - 1963-03

Nr. 2558
Să înG8 t@i0 acţiunile
samaycSusce împotriva
patrioţilor din Irak
In după-amiaza zilei de ieri, la
clubul „Siderurgistul" din Hune­
doara a avut loc un miting de
protest împotriva represiunilor
sîngeroase la care sînt supuse
elementele patriotice din Irak.
La miting au luat parte siderur-
gişti şi alţi oameni ai muncii din
Hunedoara.
Cei care au luat cuvîntul cu
această ocazie au arătat că oa­
menii muncii din oraşul Hune­
doara, la fel ca toţi oamenii cin­
stiţi din întreaga lume, urmăresc
cu deosebită îngrijorare eveni- j
mentele din Irak. Ei au înfierat
cu indignare acţiunile samavol­
nice cărora le-au căzut victime
numeroşi oameni progresişti,
comunişti, activişti de seamă ai
organizaţiilor obşteşti, luptători
pentru pace şi libertaLe din
această ţară. In cuvinte pline de
căldură şi-au exprimat deplina
solidaritate cu lupta eroică a pa­
trioţilor irakieni, au arătat că în
lupta sa dreaptă ponorul ira­
kian nu este singur, alături de
el se află toate popoarele iubi­
toare de pace, forţele progresis­
te din întreaga lume.
In încheiere, participanţii la
miting au adoptat o moţiune
prin care condamnă cu tărie re­
presiunea sîngeroasă îndreptată
împotriva elementelor democra­
tice şi patriotice din Irak.
ÍN P R E A J M A încheierii a n u lu i şcolar
ÎN ÎNVĂTĂMÎNTUL DE PARTID DE LA SATE
ooooooooooooooooooooooco
| In toate raioanele regiunii noastre se desfăşoară în aceste zile pre- 8
| găini în vederea încheierii anului de studiu în învăfumîntul de partid dc 8
g la sale.
8 Luînd în discuţie pregătirile ce tiebuic făcute in acest scop, birourile 8
8 comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid au elaborat planuri de măsuri "
§ care prevăd organizarea unor seminarii cu propagandiştii, trimiterea celor 8
S mai buni lectori care să ajute organizaţiile de bază şi propagandiştii în §
| organizarea convorbirilor recapitulative,
OCOOOOOOOOOQOOOOooooocoo
HUNEDOARA
In curind v a avea loc in toate cer­
curile şi cursurile invăţăm înlului de
partid de la sate încheierea anului de
studiu. In vederea bunei desfăşurări
a încheierii anului de învăţăm int, bi­
roul Com itetului orăşenesc de partid
H unedoara a stabilit o serie de m ă­
suri. Zilele acestea se v a ţin e u n se ­
m inar pregătitor cu toţi propagandiş­
tii, unde s e - v o r dezb ate cele m ai im ­
portante problem e ale politicii parti­
dului şi problem e ale construcţiei de
partid, în vederea convorbirilor reca­
pitulative ce vor avea loc în cercuri
şi cu rsu ri. C u a c e st p rile j se v o r d a tor m ai principale tem e predate. A st­
de asem enea propagandiştilor consul­
taţii colective asupra u nor tem e c a :
„Problem e actuale ale dezvoltării a-
griculturii", „Centralism ul dem ocratic
unul din principiile fundam entale de
organizare a p artidului“, „D espre u-
nitatea m arxist-leninistă a m işcării
com uniste şi coeziunea ţărilor socia­
liste" etc. Consultaţiile v o r ii date
de către mem brii biroului Com itetu­
lui o ră şen e sc de partid H unedoara.
Pentru a ajuta organizaţiile de ba­
ză şi propagandiştii în desfăşurarea
convorbirilor recapitulative ce vor
avea loc în cercurile şi cursurile în ­
văţăm ântului de partid, au fost selec­
ţionaţi 45 de tovarăşi din rîndul ce­
lor mai buni lectori care vor pleca
zilelo acestea Ia sate.
In planul elaborat se prevăd de
asem enea m ăsuri pentru organizarea
Dti c o n tin u a re a m uncii de ed u care
a m em brilor şi candidaţilor de partid,
activului fără de partid. Organiza-
w ram oaaBH »nanBiiBH a3 t>BOiM BBK««ns»i»aDBHBnaB»a««aa»Baa«BBa6 attii»B aa«o*K B »M a.. *bbbu
¦ in fabrici şi TINERE
uzine, în mine,
pe întinsele ri­
goare sau pe
şantierele noilor
construcţii, ba- ===:====----------
meni noi, entuziaşti, transformă
cifrele măreţelor planuri în fap­
te, fapte pe măsura zilelor noas­ Pămîntul cald — o floare, iar ţările guroşi, entuziaşti şi încrezători
tre, pline dc adinei semnifica­
ţii. Cmtate în vers de muncito­
rul din uzină, de ţăranul colec­
tivist, de elevul ce abia îşi în-
"earcă condeiul sau de poetul
jpular, aceste fapte vibrează
în cuvinte calde, emoţionante.
Bucuria de a trăi, hotărîrea
de a munci neobosit pentru fău­
rirea zilei luminoase de mîine,
străbat ca un fir roşu numeroa­
se poezii sosite la redacţie. Prin­
tre acestea sînt şi catrenele to­
varăşului Vasile Pop din Hune­
doara. Pătmnzînd adine sensul
zilelor noastre, autorul se con­
topeşte în marea masă de fău­
rari ai societăţii socialiste :
Preschimb in fontă visul cum trece
floare-n măr.
Prin vreme gi idu-mi urcă spirale
de-adevăr ,
Si sensul muncii mele învăţ să-l
înţeleg. lui în agricultură, a impresionat
in chilul ei mit mistui, incandescent,
întreg.
(„Sens“)
împreună cu aceşti făurari el
clădeşte o viaţă nouă, plină de
bucurii, deplin încrezător în vic­
toria ei :
Pe schele-o lume nouă se-avtnlă
către soare,
Şi-n ritmul ei frenetic o altă lume
moare.
oooooooooooooooooooooooo
§ tehnician
00000000OOOCOOOOOOOQOOOO C u o c a z ia p r e g ă t i r i i p r o p a g a n d i ş t i ­
!iilor de bază li s-a ceru t ca îndată
după încheierea anului de studiu să
analizeze felul în care s-a desfăşurat
învăţăm înlul de partid şi să adopte
m ăsuri pentru pregătirea noului an de
învăţăm int.
MOZEŞ GEZA
directorul cabinetului de partid
H unedoara
ORAŞTIE
Pentru încheierea anului de studiu
tn învăţăm întul de partid de Ia sate
în condiţii cit m ai bune, cabinetul ra ­
ional de partid O răştie şi-a propus să
acorde m ai m ult sprijin însuşirii de
către propagandişti şi cursanţi a co­
fel au fost constituite colective de
lectori pe form e de învăţăm int care
vor da consultaţii asupra unor proble­
m e ca „Stalul nostru democrat-
popular în etapa actuală", „Rolul con­
ducător al partidului în perioada de-
săvîrşirii construirii socialism ului“,
„Ridicarea pe o treap tă superioară a
alianţei m uncitoreşti-ţărăneşti" etc.
Din aceste colective iac parte to ­
varăşi din activul cabinetului de
partid, lucrători din dom eniul m un­
cii de p ro p ag an d ă. A ceşti tovarăşi, au
iost instruiţi înainte de aplecarea pe
teren cu problem ele respective. T ova­
răşul loan Rădoane, director adjunct
al şcolii de partid din O răştie a in ­
stru it co le ctiv ele de lec to ri d e Ia
form a de în v ăţă m in t S tatutul P.M.R.
iar tov. V asile Chiş, m em bru în co­
m itetul raional de partid, Ia form a de
învăţăm int curs seral.
C onsultaţiile se vor ţine în faţa
Şi-ntrezăresc în patru puncte
cardinale, nii s-au schimbat. Au crescut vi-
petale. în viitor. Este plină de semni­ Cum să nu fie viaţa frumoa­ Lca şi Demsuş se învecinează cu
(„Previziune“)
Tn măreaţa operă de desăvîrşi-
re a construcţiei socialiste avem
un conducător înţelept ce ne lu­
minează calea spre fericire :
partidul. Sub îndrumarea lui
faţa patriei noastre dragi se
schimbă. Şi, adresîndu-se aces­
tei înnoiri, creatorul poeziei popu­
lare „Azi, cînd partidul e cu
noi", culeasă de Ioan Marines-
cu de pe plaiurile Haţegului,
spune
* - i v • v - ? v I - - 3»
„Azi, cînd partidul e cu noi
Te gătim in haine noi
Şi-fi durăm mindre palate
In oraşe şi la sale.
Uzină după uzină
Cum cresc florile-n grădină“.
¦ * » » < * * • •• • * SR
Victoria deplină a socialismu­
profund şi pe poetul popular
care spune :
„Frunză verde de trifoi,
Faină-i viafa pe la noi !
Cu ogor lingă ogor
Azi ni-i munca mai cu spor“.
(„Faină-i viaţa pe la noi“, poezie
culeasă ck. Ion Mihăilescu)
S-au schimbat în aceşti ani
p ro p a g a n d iştilo r şi c u rsa n ţilo r de la
toate form ele de învăţăm int din sa­
tele raionului O răştie.
IOAN SLOVENSCHI
directorul cabinetului raional dc
partid O răştie
ALBA
lor de Ia form ele de în v ăţă m in t de Ia
sate care a avut Ioc la sfirşilul lunii
irecute, s-a pus un deosebit accent
pe preg ătirea încheierii anului de in-
văţăm înt. Propagandiştii care au ră­
mas în urm ă cu predarea unor lec­
ţii a u fost în d ru m a ţi să a ju n g ă la
zi. A stfel,, p ro p a g a n d iştii d e Ia fo r­
m ele de în v ăţăm in t din G.A.C. Mi-
ceşti şi Peţelca, care a v ea u p red ate
d o a r 4 lecţii, Ii s-a d a t in d ic a ţia de
a preda o tem ă în fiecare săptămî-
ria ia r ă a se n e g iija în s ă .conţinutul,,
calitatea. In prezent, m area m ajori­
tate a cercu rilo r şi cu rsu rilo r sîn t cu
lecţiile Ia zi. P ro pagandiştii au iosi
îndrumaţi să acorde mai m ulte con­
sultaţii individuale asupra problem e­
lor mai puţin înţelese. Totodată ca­
binetul raional, îndrum at de Comi­
tetul raional de partid, a luat măsuri
de a acorda sprijin propagandiştilor
şi c u rsa n ţilo r în p re g ă tire a lor. P e s­
te 20 de lectori ai cabinetului raio ­
nal de partid s-au deplasat la cercuri
şi c u r s u r i u n d e a u d a t c o n s u l t a ţ i i a-
supra problem elor principale din te­
m atica cursului respectiv. De pildă,
tov. loan T ruţă a expus la form ele
de învăţăm int din G.A.C. V inţul de
Jos lecţia „Schim bări în structura de
clasă în ţara noastră“, tovarăşul
G heorghe Paşlca a dat consultaţii cu
privire la lecţia „C entralism ul d em o ­
cratic — principiu fundam ental de
organizare a partidului“, la form ele
de învăţăm int din G.A.C. Galtiu etc.
IO AN CACOVEANU
directorul cabinetului de partid
A lb a
CONDEIE
nu. numai locurile ci şi oame­
ficaţie scrisoarea trimisă de să, minunată, cînd totul se face terenurile. Oamenii de aici sînt
Mariana Truşcă elevă la
Şcoala medie „Deeebal" din De­
va. Am deschis ochii sub
soarele libertăţii cucerite de po­
porul nostru, în frunte cu că­
lăuzitorul lui de nădejde —
Partidul Muncitoresc Romîn. Am
cunoscut deci numai viaţa nouă
zidită de mîini harnice. Cum aş
putea rămîne indiferentă în faţa
acestor minunate cuceriri?!...".
Şi, corespondenta npastră scrie
mai departe versuri pline de
căldură, slăvind bucuria de a
ti ăi o copilărie fericită:
„Mureşulc, de-unde vii,
Intîlnita-i tu în cale
Glas si cînlec de copii
Coborind încet la vale ?
N-ai văzut cravate roşii
Flulurînd ca un stindard
La copiii cei voioşi
Ca făcliile ce ard
............................................ g. ? * î » - •
Şi, vibrînd de emoţie în faţa
marilor prefaceri, autoarea adre­
sează rîului ce-i străbate plaiu­ toare a furnalelor sau sfredelesc Cercurile de citit cu cea ma
rile natale o chemare înflăcă­ adîncurile pămîntului, ce brăz- frumoasă activitate sînt cele con
rată :
|a •
o bă o oaq o oo•
..Cînlă Mureşule ! Cîntă!
Poartă zvon pe line valuri.
Căci oraşe noi se-nalfă
Răsărind pe-a tale. maluri.
drumul mmm
Noţiunile predate elevi­
lor la orele de agricultură
sînt temeinic însuşite mai
ales cînd sînt urmate de
demonstraţii practice. Iată-i
pe elevii clasei a Vl-a de
la Şcoala de 8 ani din Să­
laşul Superior, raionul Ha­
ţeg, în sera şcolii, ascul-
tînd explicaţiile profesoru­
lui Alexandru Gheorghiţă,
care predă obiectul „Agri­
cultura".
Dacă vecinii lucrează na,
mi-i râm sä învăţăm d
r~
Ca aşezare, gospodăriile agrico­
le colective din satele Tuşlea şi
din Demstrş sînt vecine. Condiţii­
le lor de climă şi sol oferă ace­
leaşi posibilităţi şi pentru dezvol­
tarea pomicullurii. Atît una cit şi
cealaltă, pe lingă livezile pe rod
dispun, prima de 11 Ira., iar cea
de a doua dc circa 20 Ira. plantaţii
tinere. Potrivit planurilor de pro­
ducţie, in toamna anului trecut şi
in primăvara aceasta colectiviştilor
din Tuşlea le revenea sarcina să
mai planteze cu meri, peri şi pruni
15 ha., iar celor din Demsuş alte
19 ha.
"Cum se preocupă unii şi cum se
preocupă ceilalţi de îngrijirea şi
extinderea suprafeţelor de livezi ?
lată pe scurt aspectul ce ne-am
propus să-l relatăm în rîndurile
de fală.
In primăvara anului trecut, co­
lectiviştii din T uşlea (preşedinte al
[ G.A.C. Vizante Băcălete) au pre-
gătit terenul şi au plantat 1.980
meri, peri şi pruni (pe o suprafa­
ţă de 11 ha.). Seceta clin vară i-a
determinat pe colectivişti să con­
stituie o echipă aparte care să ude
întreaga plantaţie si să execute pe­
riodic săpatul în jurul pomilor
plantafi Acest efort in plus le-a
fost însă răsplătit. Din întreaga
plantaţie, doar 180 dc pomi nu
s-au prins.
Sarcina cuprinsă in planul dc
Chită via/a
-mbelşugată.
Rodul trainic şi
bogat,
Căci pe culmea
11" - ~ ~ ridicată
Steaua Roşie-am năl/at.
(„Cîntecul Mureşului“)
pentru om, pentru binele lu i!
Rodul bogat e azi al celor ce
muncesc. Ei sînt aceia care con­ podăria colectivă. Rău este însă că
duc treburile obşteşti. Alegerea
deputaţilor în sfaturile populare
a devenit o adevărată sărbătoa i Demsuş n-au plivit mai atent la
re. Despre acest lucru ne-au j- vecinii lor din T uşlea.
vorbit numeroase versuri. Iată (
ce scrie tovarăşa Cornelia Secă
rea din Orăştie:
„Cînd va fi ziua de votat
Şi tot poporul a chemat
Uotul să-şi dea,
Ca-n sărbători
Venim cu steaguri şi cu flori
Că-i sărbătoare-n 1ara mea“.
»(„Tovarăşului deputat“)
E sărbătoarea bucuriei mun­
cii împlinite, a zilelor îmbelşu­
gate, a viitorului luminos pe
care îl clădim sub conducerea
înţeleaptă a partidului nostru
drag.
Cîntînd munca-nsufleţită a ce­
lor ce înving căldura dogori­
dează-n lung şi-n'"lat ogoarele duse de tovarăşele Valeria Ma
sau desluşesc tainele ştiinţei, ti­
nerele condeie, oţelar sau mi­
ner, ţăran sau intelectual, scriu
un mare şi înflăcărat poem —
poemul muncii, . SIMION POP
PAG. 3
Prin introducerea tehnicii moi
la productivitate înalta
Perfecţionarea continua a procesului de producţie
Ca şi în alte în tre p rin d e ri d in în felul acesta d e la 23,5 tu re pe se înregistrează o sim ţitoare creştere
tară, la Uzina de preparare a m ine- m inut la 28,5 tu re p e m inut. Ca u r m a ­ a pro d u ctiv ităţii m uncii. Totuşi, in
neurilor G urabarza se desfăşoară o re, a p u tu t fi m a jo ra t g ra d u l de u m ­ timpul iernii instalaţia nu dă rezul­
susţinută activitate pentru creşterea plere a m orii cu corpuri de sfărîm a- tate tocmai bune, deoarece nu poale
productivităţii m uncii. Aici, atît anul re d e la 3.500 kg. la 6.000 kg. T o ate curăţa m inereul îngheţat pe fundul
trecut, cit şi anul acesta, s-a acordat acestea ne-au perm is să mărim capa­ vagonetelor, ceea ce duce la o cură­
şi se aco rd ă in c o n tin u a re o deosebită c ita te a d e m ă c in a re a m o rii d e la ţire m anuală. Se studiază însă posibi­
im portanţă ridicării nivelului tehnic 2,29 la 3,72 to n e p e oră, o b ţin în d litatea elim inării şi a acestui n eaju n s.
al producţiei — factor de seam ă în un randam ent cu circa 2 la sută
creşterea productivităţii. In această mai mare. O seam ă de lucrări prevăd redu­
acţiune, bine dirijată şi controlată de cerea p reţu lu i de cost. A şa de pildă,
orqanizaţia de partid, sînt antrenate P e n tru reducerea Ia m axim um a s-a ex p erim en tat cu succes înlocuirea
cele m ai pregătite cadre de ingineri, tim pului de stagnări în cazul unor de­ ţesăturii m etalice (bronz ioşforos) de
tehnicieni şi m uncitori. Există un plan fecţiuni la funicular, s-a m ontat cîte la mitele b a teriilo r, cu ţe s ă tu ră din
un cuplu de m ontor-reductor de re­ m aterial plastic (relon). N oua ţesătu ­
concret a cărui realizare se urm ă­ zervă la fiecare din cele două funi- ră se fabrică în ţară (deci se p rocură
culare. M ontarea acestor cupluri este uşor), este m ult mai ieitină şi are
reşte îndeaproape.
O lu cra re de v a lo a re deo seb ită e s ­ de aşa m a n ie ră realizată îneît în o d u ra b ilita te m ai m are.
te introducerea com enzilor şi sem na­ m in im u m de tim p se p o a te trec e la Fireşte, mai sînt încă m ulte lucruri
lizării de la distanţă a principalelor exploatarea grupului rezervă prin în­ d e făcut. N iv e lu l te h n ic al p r o d u c ­
locuirea celui avariat, evitîntl astfel ţiei nu satisface pe deplin cerinţele,
agregate de la antezdrobftor. S em na­ o întrerupere de durată a alim entă­ productivitatea muncii poate creşte
lizarea a fost introdusă la alim enta­ rii cu m in e re u a uzinei d e p re p a ra re . m ult. C o lec tiv u l de m u n c ă de la Pi­
torul sanie, la elevator, la site şi la zm a de preparare a m inereurilor G u­
La , an te zd ro b iţo r rau fost m ontate
h'
benzile principale pentru transportul
m inereului brut. Cu ajutorul acestei 3 site Kaloş, cu ajutorul cărora se rabarza este hotărît insă să activeze
instalaţii pot fi cen tralizate c o m e n ­ realizează clasarea pe două sorturi a cu şi mai m ult elan, pentru ca la fie­
zile si se u rm ăreşte de la distanţă m inereului umed. Folosind acest pro­ care loc de m uncă să se introducă
funcţionarea agregatelor,- de asem e­ cedeu s-a reuşit să se concaseze n u ­ tehnica nouă.
nea, noul sistem perm ite acţionarea mai m inereul pm ed cu dim enşiuni de
rapidă in cazul unei defecţiuni. T oa­ peste 50 mm., elim inînd din acest ci­ M IHAI SUSAN
clu m in ereu l cu granulaţie fină. Fo­ responsabilul cabinetului tehnic
ta acestea duc la red u cerea p erso n a­ losirea celor trei sita dă posibilitate tle la U zina d e p r e p a r a r e a m in e ­
lului folosit pentru com andă şi sem ­ ca o p a rte din 'personal să treacă in
nalizare şi utilizarea lui în activita­ activitatea direct productivă, ceea ce reurilor — G urabarza
t e a d i r e c t p r o d u c t i v ă ,- c e e a c e d u c e influenţează favorabil productivitatea
implicit la creşterea productivităţii m uncii. Pe seama
m uncii. înzestrării tehnice
Im portantă este şi lucrarea care a T o t ia a n te z d ro b ito r a fost pusă în
dus la creşterea turaţiei la m oara funcţiune o maşină de curăţat vago- C ontinua înzestrare tehnică a Ex­
flotaţi ' II. A c e s t lu c r u s-a fă c u t p rin neţi d e m ină. P rin in tro d u c e re a a- ploatării m iniere Lupeni a perm is
instalarea unui electrom otor nou. cu cestei maşini s-a m ărit sim ţitor capa­ creşterea în ritm susţinut a producti­
o p u te re mai nm re cu 1G kw . decît citatea de transport a vagoneţiior vităţii m uncii, u şu ra rea efortului fi­
cel vechi si care lucrează cu o ten ­ prin faptul c ă-se readuce cupa aces­ zic şi red u cerea p reţului de cost. P er-,
siune de 380 volţi. T uraţia a crescut tora la v o lu m u l real. De ase m e n ea , foratoarele susţinute de coloane te­
lescopice, arm area m etalică a abata­
Prin mecanizarea încărcării je lo r şi c ra ţe re le b lin d a te v in în m od
direct în sprijinul m inerilor.
La începutul anului, Exploatarea maşini in galeriile direcţionale şi tran­
minieră Ghelar a fost dotată cu două sversale de la orizonturile IU şi UI Folosind din plin în zestrarea teh ­
maşini noi de încărcat lip P.M.L. Cu Est, productivitatea muncii a crescut nică, în prim a decadă a lunii cu­
ajutorul lor se obţin viteze de înain­ piuă acum cu peste 15 la sulă. rente, brigada m inerului Petru Con­
tare în galerii superioare fată de în­ stan tin din sectorul III a obţin u t un
cărcarea manuală. IOAN RADU randam ent m ediu de circa 5 tone de
cărb u n e pe post, depăşind planul de
Prin folosirea din plin a acestor p ro d u c ţie cu 500 to n e c ă rb u n e .
C o n tr ib u ţia fe m e ilo r
Comisiile de femei din cir­ Cele mai bune rezultate !e-au
a ei cumscripţiile electorale ale ora­ obţinut comisiile din circum­
şului regional Hunedoara, au scripţiile nr. 63 (preşedintă Au­
mobilizat femeile la acţiunea de rora Gostian), circumscripţia
nr. 6 (preşedintă Maria Mar­
colectare a fierului vechi. Au cel) şi circumscripţia nr. 14
(preşedintă Zoiomy Margareta).
dezvoltare a pomicullurii pe 1962- ^ fost colectate pînă în prezent
1963, se realizează şi ca. In tocim-
na trecută s-a pichetat cea mai -j 1.800 kg.
-j
mare parte din suprafaţa viitoa- ^
rei livezi, iar în primele luni din
acest an s-a început la săpatul ] gr.»T«riiacCTCT3mpi SE N \
gropilor. Acum toate cele 2.700 de ~]
gropi sînt săpate, urmînd ca în
aceste zile să se înceapă şi plan- Nim ite m în eşti in te rp re ta te d e so lişti şi
form aţii d e a m a to r i; 19,15' M u ­
tatul puie(.ilor '•are au fost din -j 18 M A R TIE 1963 zică u şoară interpretată de So­
timp procuraţi de la Staţiunea ex­ ] P R O G R A M U L I : 5;07 M u z ic ă r i n a D a n ş i G e o r g e B u n e a ,- 19,40
perimentală horticolă din Geoagiu. ) u ş o a r ă ,- 5,40 M u z i c ă p o p u l a r ă r o ­ M uzică de d a n s : 20,30 Din tol-
j m în e a scă ; 6,20 E m isiu n ea p en tru clorul p o p o a r e lo r ; 22,30 M uzică
Cum stau luciurile la G.A.C. din 1 uşoară.
Demsuş? Deşi este o gospodărie mai s a te i 6,30 C în le c e d e m u n c ă ;
veche decît cea din1 uşlea, şi cu B U L E T I N E D E Ş T I R I St R A ­
o experienţă mai bogată, la Dcm- 6.45 S alu t v o io s d e p io n ie ri 7,10
suş pomicultura nu se bucură de D an su ri d e e s t r a d ă ; 7,30 Sfatul D IO JU R N A L E : 5,00 ; 6,00; 7,00;
atenţia cuvenită. Astfel, din plan- m e d i c u l u i : A s t m u l b r o n ş i c ,- 7,45 11,00 ; 13,00 ; 17,00 ; 2 0,00 ; 22,00 ;
ţările făcute ani’ trecuţi, un nu­ 2 3 ,5 0 ( p r o g r a m u l I ), 1 2 , 0 0 ; 1 4 , 0 0 ;
măr însemnat de pomi nu s-au Melodii populare ruse interpreta­ 16,00: 18,00; 21,00; 23,00 (p ro ­
prins, iar o parte au căzut, iarna, g ra m u l II).
victimă rozătoarelor, creîndu-se ast­ te la b a la l a i c ă ; 8,08 M uzică v o ­
fel goluri în livada lînără. u le lu i
cală şi i n s t r u m e n t a l ă ; 9,00 T in e ­
m eteo ro lo g ie.
reţea ne e d r a g ă ; 9,20 C întece
P E N T R U 24 O R E
In toamna heculă şi în primă­ pentru cei mici ! 9,30 M elodii
vara aceasta era prevăzut ca li­ Vremea se menţine în con­
vada colectiviştilor din Demsuş să p o p u la re ro m în e şti ! 10,00 M u zi­ tinuare rece, cu cerul mai
fie extinsă cu încă 19 hectare. Ce mult noros ziua. In regiunea de
s-a făcut în această privinţă ? In că u ş o a r ă ; 12,30 Solişti şi o r ­ munte vor mai cădea preci­
toamnă absolut nimic, iar lucrările pitaţii sub formă de ninsoare
din primăvara aceasta sini mate- '¦ chestre de muzică populară ro- slabă. Temperatura va fi sta­
rializate doar în pichetaiul unei 1 ţionară ; ziua va oscila între 1
suprafeţe de 13 ha. şi în săpatul -j m î n e a s c ă ; 13,10 M elodii d e d r a ­ şi 6 grade, iar noaptea va co­
a circa 1.200 gropi din cele 3.420 borî între minus 4 şi minus 9
cile trebuiau făcute. (?!). goste de com pozitori sovietici ; grade. Vîntui va sufla mode­
Rămincrca în urmă înregistrată 14.00 C o n c ert d e p r î n z ; 14,30
aici este motiv :tă de conducerea
gospodăriei prin aceea că n-ar c- M uzică populară rom înească;
xisla suprafeţe, deşi despre coaste­
le „Codinului* — folosite acum ca 15.00 M u z ic ă d in f ilm e ; 16,15
V o rb e şte M o sco v a !; ! 6,45 Din
rep erto riu l ctn tăreţu lu i Ion Lui-
c a n ; 18,00 M elo d ii d e e s t r a d ă ;
18,40 F ra g m e n te d in o p e re ta „C rai
nou“ de Ciprian Porum bescu !
19.45 M u zică p o p u la ră r o m în e a s ­
că interprétala de Stefania Stere
păşuni — oamenii mai în etate îşi şi G r i g o r e K i a z i m ; 20,15 P r o - rat, cu intensificări temporare
amintesc ca de locuri unde odinioa­ ¦g r a m d e c î n t e c e la c e r e r e a a s c u l ­ din sectorul nord-est, cu rotire
t ă t o r i l o r ,• 2 0 ,3 0 N o a p t e b u n ă , c o ­
ră se . aflau întinse livezi rodiloa- ] p i i : „C in e e m ai frico s“ ; 21,25 spre est.
re. Lipsa de interes fafă de dez- Muzică uşoară rom înească.
voltarea acestei ramuri aducătoare j PENTRU URMĂTOARELE
P R O G R A M U L I I: 12,15 C ă lă to ­ 3 ZILE
de mari venituri rezultă şi din fap- rie m u z ic a lă ; 13,22 M u zică p o p u ­
C tul că anii trcculi foarte putini lară r o m î n e a s c ă ; 14,30 M uzică Vreme schimbătoare, cu
d e e stra d ă ; 16,10 C în te c e p io n ie ­ temperatura staţionară la în­
pomi au fost stropiţi, deşi G.A.C. ceput, apoi în creştere trep­
din Demsuş dispunea de soluţia reşti ; 18,48 M elo d ii p o p u la re ro- tată.
necesară, de pompele trebuincioase
Gospodăriile colective clin Tuş-
ÎNTREPRINDEREA DE «CONSTRUCŢII
harnici, dornici să-şi dezvolte şi
să-şi întărească tot mai mult gos­
FORESTIERE C LU J
în privinţa pomicullurii, cei din Strada Maramureş nr. 90, telefon 49-53
angajează specialişti după cum urm ează:
PETRE FÂRCAŞIU INGINERI CONSTRUCTORI
• un inginer dispecer cu vechime de 3 ani la centrală (bule- )
tin de Cluj) ;
Cercuri de citit • un inginer constructor la şantierul Deva cu 3 ani vechime; {
• un inginer şef de iot Ia lotul Firiza şi un inginer şef de iot |
Pe raza oraşului regional Hu­ la şantierul Deva cu vechime de 3-5 ani. Salarizarea de la 1.900 ţ
nedoara îşi desfăşoară activitatea
194 cercuri de citit. La ele parti­ — 2.000 lei plus sporurile şi indemnizaţiile legale. \
cipă un număr de 2.800 femei.
MAIŞTRI ŞI TEHNICIENI
Pentru varietatea temelor pre­ o maiştri constructori la şantierele Bistriţa şi Cluj.
lucrate, cercurile de citit sînt tehnicieni mecanici (practicieni) Ia şantierele Alba iuiia şi
frecventate cu plăcere de către
femei. Printre temele care au sus Deva.
citat cel mai mare interes pot f • tehnician normare Ia şantierul Deva’.
amintite, articolul „Un om a ră Angajarea are loc prin concurs Ia data de 25 martie a.c., la
tacit cărarea“, din revista „Feme
ia", „Respect şi încredere reci centrala I.C.F. Cluj.
procă în familie", „Familia, pri ooooooooooocooooooooooopoooocpooocopoooocooocooooooocoooooooooocOOOCOOOO COOOOOCOOOOOOOOCOO«X/OOOOOO
ma şcoală a educaţiei" şi altele
! S P ITA LU L U N IF IC A T G h E L A IÎ j
angajează imediat: 'OOOOOOC
rinescu din circumscripţia nr. 23
O. M., Valeria Ilie, circumscrip­ 5 §8 un contabil cu salariu lunar d e ^ 2 5 lei L
ţia nr. 16. Elisabeta Dreghici, Condiţii de angajare-siudii medii
circumscripţia nr. 17 şi Iuliana 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 (0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOCOOOQOOOOOOOOOwO'OOt OOOCOOOO
Muntean* circumscripţia nr. 1,