Page 62 - 1963-03

PAG. 4
n sprijinul Congresului latino-american
cu Cuba
D E L H I 16 ( A g e r p r e s ) .
Com itatul indian de sprijinire a
Congresului latino-am erican de so­
lid a rita te ou Cuba, care v a avea loo
la sfîrşltul lui m artie la Rlo de Ja-
n e iro , a o r g a n iz a t la 15 m a r tie la
Delhi un sim pozion, la care au parti­
c ip at c u n o sc u ţi fru n ta ş i ai vieţii p u ­
blice din India, m em bri al parlam en­
tului, rep rezen tan ţi al populaţiei ca­
pitalei.
Proteste împotriva conferinţei anticubsme
a preşedinţilor ţârilor Americii Centrale
C IU D A D D E G U A T E M A L A 16 (A-
gerpres).
La 15 m artie tn cap itala G u a tem a-
lei au avut loc m ari dem onstraţii ale
studenţilor care au protestat îm potri­
va „conferinţei anticubane a preşe­
dinţilor ţărilor A m ericii C entrale cu
p a rtic ip a re a p re ş e d in te lu i S.U.A., J.
K en n ed y “ care se va deschide săp-
tăm în a viito are în Costa Rica.
După cum transm ite din Ciudad de
G uatem ala corespondentul agenţiei
Reuter, poliţia a intervenit cu b ru ta­
litate îm potriva dem onstranţilor şi a
a re sta t 20 de studenţi.
Decretarea stării excepţionala tn Coreea de sud
SEUL 10 (A g e rp re s ).
La 16 m a r tie K ira H y u n C b u l a fost
însărcinat cu form area noului gu­
v e r n s u d - c o r e e a n . El a a lc ă tu it u n la 16 m a r tie C o n siliu l S u p re m a d e ­
cabinet în care num ărul m iniştrilor
a c r e s c u t d e la 15 la 18 c r e î n d u - s e
trei posturi de m inistru fără portofo­
S ă p f ă m îna mondială de lupia împotriva foametei
O m enirea întim pină prim a săp-
tăm înă a primăverii. O am enii de pe
cele m ai diferite m eridiane şi, p a ­
ralele salută in vers şi cînlee fru­
m useţea anotim pului care readuce
la viaţă splendorile naturii. Dar
atunci cind este cînlată frum useţea,
nu p o a te fi u ita t u r îtu l c a r e m ai
dom neşte încă pe o însem nată par­
te din b ătrîn a n o astră T erra. Căci
prim ăvara nu înseam nă bucurie
pentru toate cele trei m iliarde de
oam eni care populează pămîntul.
Un m iliard de oameni din popu­
laţia globului trăieşte înlr-o stare
perm anentă de foam e şi de subnu­
triţie, din tre care 400 m ilioane sînt
practic condam naţi la m oarte prin
înfom etare. A ceste cifre îngrozitoa­
re fig u rea ză în' d o c u m e n te le oficiale
ale unor departam ente ale O rgani­
zaţiei N aţiunilor Unite şi in m od
simbolic, prim a săptăm ină a prim ă­
v e rii (17— 24 m artie), a io st ale asă
de către O rganizaţia m ondială pen-
tiu alim entaţie şi agricultură
(F.A.O.), pentru în cep erea unei
cam panii pe scară m ondială îm po­
triva foametei. Acestei iniţiative i
s-au alăturat diferite organism e n a­
ţionale şi internaţionale, o contri­
buţie deosebită revenind Federaţiei
Dem ocrate Internaţionale a Fem ei­
lor.
Timp de o săptăm ină popoarele
lumii sint chem ate să sprijine
această cam panie pentru a salva
din ghearele foam etei m ilioane de
fiinţe um ane. Şi nu e vo rb a num ai
de foam ete, ci şi de boli c are s e ­
ceră vieţi om eneşti, care n!ci nu nu
ajuns să cunoască tinereţea, de
lipsa de îm brăcăm inte şi locuinţe,
de m unca de sclavi practicată încă
pe o întinsă parte a pămîntului.
Cili a r şi n u m ai a c e astă e n u m e ra re -
constituie un veritabil act de acu­
zare al colonialism ului care dece­
nii de-a rindul a ţinut continente
În tre g i s u b a p ă s a r e a fo a m e te i şi
R c d a c j i a «i a d m i n i s t r a i ! » z ia r u lu i ; s ir. 6 M a r t i * nr. a. T r i s t ó n : 18B. 189. 76. 674. T a t » oLliitâ tn n u m e r a r c o n f o r m a p r o b ă r i i D ire ojiei G e n e r a l e P .T .Ţ .R . nr. 263.328 d in 6 n o i e m b r i e 1019. ~ T i p y u l : î n t r e p r i n d e r e a p o l i g r a f i c ă „1 M a i* — D e v a ,
ULTIM ELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * U L T I M E L E ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI
J BIIlIJMIBŞJ IIIIM Iip
,.S o lid aritatea ou Cu bă, în se am n ă
nu num ai lupta în ap ărarea Cubei, a-
ceastn esle o m anifestare de soli­
daritate cu Ideile revoluţiei cubana
şi recunoaşterea succeselor acestei
revoluţii“, a declarat u n vorbitor.
A u luat, de ^ asem enea, cuvlntul
Pandit Sunderlal, m em bru .al parti­
dului Congresul N aţional Indian, Ard-
jun A rora, m em bru al parlam entului
şi alţii.
C IU D A D DE P A N A M A 16 (A g e r-
pres).
Referindu-se la apropiata conferin­
ţă a preşedinţilor ţărilor din A m eri­
ca C entrală, săptăm ânalul „El Cholo"
care apare in Panam a afirm ă că unul
din scopurile ei constă în „a stăvili
Înaintarea revoluţionară a popoarelor
d'n A m erica C entrală“. Participarea
guvernului din Panam a la această
conferinţă, „ a ru n c ă o p a tă n e a g ră a-
supra ţării n o a stre “ şl v a ii Inso­
lită de o Înrobire şl mai apăsătoare
a statului Panam a de către m onopolu­
rile nord-am erioane.
liu. M in istru de e x te rn e a tost n um it
Yong Shik Kim.
A genţia France Presse relatează că
cretat starea excepţională în Coreea
de sud. O rice activitate politică, m a­
nifestaţie sau publicarea do articole
cu caracter politic este interzisă.
mizeriei. Este ceea ce spune cunos­
cutul savant brazilian Josue de
Castro care, punînd întrebarea
„Cum se explică faptul că în lum ea
de astăzi două treim i din om enire
flăm in zeşle şi de ce fo a m e te a d o m ­
neşte tocmai in regiunile num ite
slab dezvoltate“, ră sp u n d e : „După
părerea mea, cauza principală a
foametei existente în lume este co­
lonialism ul“.
C onsecinţele acestei situaţii ?
lată-le. In ţările slab dezvoltate
m ortalitatea infantilă este de zece
ori superioară celei înregistrate In
statele capitaliste evoluate. Victim e
aie foam etei sint in primul rind
copiii de Ia 1 la 4 ani. In a c e a s ­
tă grupă de vîrstă, la u n copil care
m o a re In S u ed ia sa u în F ra n ţa, 50
de copii pier în Africa, 24 în In ­
dia ş.a.m.d. A cestea sîn t cifre. Ele
exprim ă pentru fiecare copil mort,
pentru fiecare m am ă care nu ajun­
ge să-şi aducă pruncul p e lum e din
cauza subalim entării, tragedii pe
care cuvintele pot cu greu să le
exprim e. Şi nu este vorba num ai
de m oarte, ci şi d e v ia ta d u s ă su b
spectrul foamei, care înseam nă în
fapt o agonie prelungită.
Nici pen tru cei care reuşesc - să
depăşească virsta copilăriei, pers­
pectivele nu sint m ai bune. In P a­
kistan, in G uatem ala sau în fa i-
landa, durata m edie a vieţii repre­
zintă jum ătate din cea înregistrată
in ţările capitaliste dezvoltate. Iată
şi o s ta tis tic ă c a r e p r iv e ş te u n î n ­
treg co ntinent şi anum e, A m erica
Latină, „curtea dosnică“ a Statelor
Unite, cum este num ită lum ea de
la sud de ,Rio G rande del N orte.
Patru oam eni m or pe m inut in
A m erica Latină, adică peste două
m ilio a n e p e an, p e s t e 10 m ilio a n e
ia f i e c a r e c in c i a n i. Ea a- f o s ţ n u - /
m ită „curtea, dosnică“ a Statelor
Unite, dar din ea se scurge con­
tinuu spre S.U.A. u n ad ev ărat to­
DRUMUl SOCIALISMULUI
DSI.VOA
jB IJ IIIIM IIB B B IIlIJIM n IMMI_ M l_ I _____________ ___ _ ţ '" .
/ . Goulart: „ B r a z i l i a nu-şi va schimba
politica sa externă de relafii paşnic®
cu toate ţă rile “
B R A S IL IA 16 ( A g e rp re s ).
P reşedintele Braziliei, Joao Goulart,
a adresat C ongresului N aţional un
m esaj in care arată că „Brazilia nu-şi
va schim ba politica sa externă de
relaţii paşnice cu toate ţările“.
In m esajul său, preşedintele Bra­
ziliei arată că ţara sa trebuie să-şl
„intensifice com erţul cu ţările lagăru­
lu i so c ialist şl cu ţă rile din A sia şl
Africa*. R eferindu-se la politica ex­
ternă, p reşed in tele G oulart arată că
In ceea ce priveşte relaţiile cu C u­
ba revoluţionară Brazilia „va răm ine
credincioasă năzuinţelor de pace ale
Ledinf.a
A L G E R 16 ( A g e r p r e s ) .
La 16 m a r tie a a v u t lo c o ş e d in ţă
a guvernului algerian consacrată dis­
cutării problem elor legate de pro­
iectata experienţă nucleară franceză
din Sahara. D upă şedinţă a fost dat
publicităţii un com unicat in care se
arată că „guvernul algerian a ana­
lizat „situaţia gravă pe care o poale
crea experim entarea armei nucleare
tn Sahara“. Com unicalul ream inteşte
că „in diverse rînduri, şi tn special
în faţa A dunării N aţionale C onsti­
tu an te şi la O.N.U., g u v e rn u l alge­
rian a exprim at ataşam entul său ferm
fa ţă d e p o litic a d e z a rm ă rii g e n e r a le şi
politica de n eu tralitate şi a m ani­
festat îm potrivire faţă de experien­
ţele n u c le are “. G uvernul algerian, se
In R epublica E-
cuador: O dem on­
straţie a oamenilor
muncii din oraşul
G u ay aq u il care
protestează îm po­
triva mizeriei, a
oligarhiei naţiona­
le şi a im perialis­
m ului.
Recent, oamenii
muncii din acest
oraş au organizat
o dem onstraţie de
stradă tn cursul că­
reia au protestat
îm potriva mizeriei,
a oligarhiei naţio­
nale şi a im peria­
lismului. M ulţim ea
alcătuită din m u n ­
citori şi fu n c ţio ­
nari a cerut ri­
dicarea standardu­
lui de viaţă a oa­
m enilor muncii, în­
cetarea sistemului
de reţineri de su­
m e din salarii ;
recunoaşterea sin­
dicatelor.
re n t d e dolari, 4.000 de dolari pe
minut, peste două m iliarde pe an,
m a i b in e d e 10 m il i a r d e la fie c a re
cinci ani. A ceşti bani sînt realizaţi
nu num ai prin exploatarea solului
şi subsolului u n u ia din cele mai
bogate continente ale lumii, dar
şi prin înfom etarea şi înapoierea
unor populaţii cifrate .la zeci de m i­
lioane de oameni.
T oate acestea — foamete, mize­
rie, m oarte .prin inauitie — ideo­
logii co lo n ialism u lu i au c ă u ta t şi
caută să le explice prin su prapopu­
l a ţ i globului, care nu şi-ar putea
hrăni cele trei m iliarde de locui­
tori. Astfel, econom iştii am ericani
Coaie şl H oover afirm ă senini că
p o p u la ţia Ind iei v a fi a p ro a p e d u ­
blă în 25 de ani, ceea ce va frîna
dezvoltarea econom ică a ţării, îm-
piedicînd am eliorarea nivelului de
viaţă al populaţiei; Ei pretind că
.dacă natalitatea nu se va reduce
la jum ătate, India nu va putea să
devină niciodată o ţară industrială.
Nici un cuvînt deci despre exploa­
tarea colonială, despre păm inturi
necultivale, despre lipsa de m ijloa­
ce tehnice. Coaie şi H oover ar tre­
bui să citească cifrele publicate
chiar de către B uletinul U.N.E.S.C.O.
R andam entul m ediu al orezăriiior
din India, se arată într-um il din
articole, este astăzi egal cu acel
care era in Japonia in urm ă cu
nouă sau zece. secole, reprezen-
tînd un sfert din randam entul obţi­
nut astăzi pe păm înturile din Ja ­
ponia, Una din cauzele acestui ran ­
dam ent scăzut este utilajul prim itiv
folosit in tarile sia b d e zv o ltate. Şi
o cifră globală publicată tot în b u ­
letinul U.N E.S.C.O.: in toate tarile
siab. d ezvoltate, lu ate laolaltă, e x is­
tă d e ş a s e ori m ai p u ţin e tra c to a re
c a i n S t a t e l e U n i t e şi- C a n a d a şi
de trei ori mai puţin c a .In Europa
occidentală. Iată de ce, de exem ­
plu, in coloniile britanice din A fri­
poporului* şl devotată „apărării p ă­
cii şl re sp in g erii m e lo d e lo r v io le n te
în soluţionarea problem elor interna­
ţionale“. In m esajul său, preşedinte­
le a ra tă că In c u rln d v o r fi su p u s e
spre aprobare congresului brazilian
un num ăr de proiecte de legi privind
reform ele agrară, urbană, adm inistra­
tivă, a Im pozitelor şl a băncilor.
Potrivit agenţiei Associated Press,
proiectul de lege cu privire la re ­
form a agrară a fost pregătit şl u r­
m ează să fie prezentat congresului
săptăm lna viitoare.
guvernului
spune in continuare în com unicat,
„nu poate accepta deci ca teritoriul
A lgeriei in d ep e n d en te şi su v e ran e să
fie folosit p e n tru efec tu a rea u n o r e x ­
perienţe cu arm e nucleare". Com uni­
catul arată că guvernul algerian a
h o tărit să chem e Ia A lg er p e a m b a ­
sadorul său la Paris pen tru consul­
tări.
Succesul în alegeri
a forţelor democratice din Japonia
T O K IO 16 (A g e r p r e s ) .
Forţele dem ocratice din Japonia au
r e p u r t a t o v i c t o r i e im p o r t a n tă . La n-
legerile pentru desem narea prim aru­
lui oraşului K itakiusiu — al şaptelea
oraş din Ja p o n ia ca m ărim e, cu o
populaţie de un m ilion de oameni,
a Ieşit victorios socialistul Hosei
Y oshida, El a re p u rta t v icto ria faţă
Victoria partidelor
de opoziţie congoleze
L E O P O L D V IL L E 16 (A g e rp re s ).
D u p ă o te rg iv e rs a re de 10 zile p r o ­
vocată de sabotajul forţelor reac-
ţiunii, la 15 m a r l i e s-a în tr u n i t n u ­
m ărul necesar de deputaţi în Camera
reprezentanţilor din parlam entul con-
go iez p e n tru a se p u te a p ro c e d a la
aleg erea o rganelor conducătoare ale
C am erei.
In ş e d i n ţa d in 15 m a r tie , r e p r e z e n ­
tanţii partidelor de opoziţie au obţi­
nut o însem nată victorie. In funcţia
da preşedinte al Cam erei reprezen­
tanţilor a fost ales Jo sep h M idibura
c m e a în tru n it 64 de v o tu ri in tim p
ce candidatul blocului proguverna-
m en tal, N d o b o , a o b ţin u t n u m ai 42
da voturi.
Vicepreşedinţii Camera! au fost
aleşi, de asemenea, din rindul parti-
de'or de opoziţie, Mişcarea Naţio­
nală Congoleză şi partidul Abako.
In cercurile politice şi ziaristice,
această victorie, a partidelor de o-
poziţie congoleze csle considerată o
grea lovitură dală poziţiilor g u v er­
nului.
ca p roductivitatea m uncii In agri­
cultură esle de 20 de ori m ai scă­
zută ca in Anglia.
Dar chiar în condiţiile actualului
nivel al tehnicii, arăta Jo su e de
C a s tr o , p o a t e fi h r ă n i t ă o p o p u ­
laţie de zece ori mai m are decit
aceea care populează astăzi plane­
ta noastră. Iar o dală cu progresul
lehnic, v a p u te a fi h ră n ită o p o p u ­
laţie de o sută de ori mai m are,
co n clu zie ia c a re a ju n g e şi c u n o sc u ­
tul specialist francez în problem ele
alim entaţiei, profesorul Michel Ce-
p e d e d e la In s titu tu l n a ţio n a l a-
gronom ic din Paris, care arată că
„ p ă m î n t u l e s t e d e p a r t e d e a fi s u ­
prapopulat". A şa că nu este vorba
d e p ăm in t, ci de cei c are ii slă-
pincsc.
Industrializarea ţărilor slab dez­
voltate esle o condiţie m ajoră pen­
tru a obţine un înalt ran d am en t in
agricultură. In acest sens este În­
dreptat ajutorul ţărilor socialiste
acordat statelor recent eliberate. A-
cest a ju to r c o n trib u ie la p u n e re a în
v a lo a re a im en se lo r bogăţii ale a-
c e s lo r ţări, căci im p erialism u l a-
cordind independenţă politică caută
să m enţină ţările eliberate în de­
pendentă economică.
Săptăm ină m ondială de luptă Îm­
p o t r i v a f o a m e t e i v a fi şi u n p r i ­
lej de intensificare a luptei pentru
d e z a rm a re g e n e ra lă şi loială, aşa
cum propun ţările socialiste. Cei
120 m ilia rd e d e d o la ri c h eltu iţi a-
nual pentru fabricarea arm elor de
distru g ere ar putea constitui in
cadrul dezarmării o sursă impor­
tantă de dezvoltare a ţărilor A si­
ei, A fricii şi A m e ric ii Latine. A-
cesta este şi sensul declaraţiei a-
doplale la ultim a sa sesiune de
A d u n a rea G enerală a O.N.U., refe­
rito are la rep artizarea penlrir n e­
voi paşnice a fondurilor şi re su r­
selor devenite disponibile c a u r - '
m a re a d ezarm ării. 120 de m iliard e
---------------------- 1*-— II" III
Evoluţia
lui ..Marte — 1“
M O S C O V A 16 ( A g e r p r e s ) . -—
La 16 m a rtie , a fo st s t a b i ­
lită din nou legătura prin ra ­
dio cu staţia interplanetară
„ M a rte -1 “. De la b o rd u l s ta ­
ţiei au fost recepţionate in­
form aţii telem etrice. Distanţa
intre Păm int şi staţia inter­
planetară a fost in tim pul le­
g ă tu rii p rin ra d io d e 98.863.000
de km. In felul acesta, distanţa
de la care s-a stabilit legă­
t u r a p r i n r a d i o c u ,,M a r t e - 1“ ,
a d e p ă ş it cu 12 m ilio a n e d e
kilom etri distanta m axim ă de
la care s-a stabilit legătura
prin radio cu aparatul cosmic
„M ariner-2“, despre care a
inform at p resa am ericană. La
17 m a r t i e , o r a 9 ( o r a M o s c o ­
vei), „M arte-1“ va avea u rm ă ­
toarele coordonate astronom i­
ce : ascensiune dreaptă — 7
o re şi 34 m in u te, d e c l i n a t ia :
2 6 g r a d e , 5 3 ’. V i t e z a d e Î n d e ­
părtare a staţiei fată de Pă-
rnînt e ste in p re z e n t de 16,25
km. pe secundă.
de candidatul partidului liberal-dem o­
crat, în tru n in d cu 30.000 de v o tu ri
mai m ult decît rivalul său.
O raşu l K itakiusiu, rezu ltat al u n i­
ficării oraşelor din partea de nord
a insulelor Kiusiu şi anum e Modzi,
K okura, Tobata, V akam aţu şi Y ava-
ta, e ste u n m a re c e n tru a d m in is tra ­
tiv şi in acelaşi tim p nucleul celui
m ai im portant com plex industrial din
ţa ră p e n tr u p r o d u c ţia d e m e ta l şi
cărbune.
Candidatul forţelor dem ocrate, H o­
sei Yoshida, a fost sprijinit de so­
cialişti, com unişti, de organizaţiile
sindicale, ale fem eilor şi lineretului
din K itakiusiu care acţionînd intr-un
front unit au repurtat astfel o impor­
tantă victorie in alegeri.
Scurte ştiri
PARIS. — Secretariatul Consiliu­
lui naţional al păcii din F ranţa a
adresat o telegram ă preşedintelui de
Gaulle in care protestează îm potri­
va intenţiei guvernului francez de
a efectua o nouă explozie nucleară
in Sahara.
LONDRA. — In cadrul şedinţei
sale d in 15 m arlie, C o m ite tu l E x e c u ­
tiv al Sindicatului naţional al cad re­
lor didactice din A nglia a hotărit să
trim ită o delegaţie a învăţătorilor
'la Parlam ent. In num ele în v ăţăto ri­
lor, delegaţia va protesta îm potriva
faptului că m inistrul învăţâm întului
a respins în m od arbitrar sporul de
salariu propus de Com itetul special
care se ocupă de problem a îm bună­
tăţirii rem unerării cadrelor didactice.
de dolari cheltuiţi In scopuri p a ş­
nice ar face ca în 20—25 de ani
ţările slab dezvoltate să-şi poată
lichida intr-o m are m ăsură răm i-
nerea în urm ă, apropiindu-se de ni­
velul ţărilor europene. A cestea nu
s i n t v i s u r i a ie u n o r u t o p iş ti , oi
rezultatele calculelor unor oam eni
de ştiinţă. Cu sum e m inim e in
com paraţie cu actualele cheltuieli
p e n tr u î n a r m a r e a r p u te a fi p u s e
în valoare regiuni atît de . vaste,
astăzi necultivate, ca bazinul A m a­
zonului în B razilia sau cele 70 de
m ilioane de ha. de p ăm in t 'fértil
din Etiopia. S-a calculat de ase­
m enea că num ai cu o cincim e din
m ijloacele financiare folosite pen­
tru înarm are s-ar putea crea 30—
40 de centre energetice industriale
de însem nătate m ondială în ţările
slab dezvoltate. Iar pentru fertili­
z a r e a S a h a r e i a r fi d e a j u n s s u m e le
cheltuite în decurs de o lună pen­
tru război.
In locul arm elo r, In locul b om
belor, lanuri nesfirşite de griu ş
porum b. In locul tancurilor şi ma
şinilor blindate, h ra n ă şi învăţă
tură pentru m ilioane de copii în
f o m e t a ţ i . I a t ă p e r s p e c t i v e l e ¦p e c a r e O .A .S .-iştii au s ir înse legături
la deschide dezarm area.
Căci este de neconceput ca în
secolul m arilor descoperiri ştiinţi­
fice, a lărgirii u lu ito are a sferei cu­
noştinţelor om eneşti, fiinţe um ane
să m ai trăiască încă in condiţiile
am eninţării perm anente a morţii
p rin în fo m e tare , să aibă acelaşi o-
rizont ca şi cel al stră m o şilo r n o ­
ştri îndepărtaţi.
L i c h i d a r e a f o a m e t e i n u p o a t e fl
n u m a i o b i e c t u l u n e i c a m p a n i i . O-,
m enirea este interesată în înlătu­
rarea acestui flagel prin progres
social, prin dezarm are, prin folosi­
rea im enselor resu rse ale ţărilor
slab dezvoltate pentru propria lor
înflorire.
' ' 'I. M A N E A ’ v ’
com entator „Agerpres*
Deslaraţiiie preşedintelui guvernului
irakian
B A G D A D 16 ( A g e r p r e s ) . —
Postul de radio Bagdad a trans­
m is la 16 m a r t i e d e c l a r a ţ i a p r e ş e d i n ­ darea unor largi libertăţi tutu ro r
telui guvernului irakian, colonelul
A hm ed H assan El-Bakr, in care csle
definit program ul noului regim ira­
kian. In declaraţie se spune că ac­
tualul g u v ern al Irak u lu i îşi pune
drept ţel „pregătirea condiţiilor
obiective In v ederea realizării uni­
tăţii d intre R.A.U., Siria, A lgeria,
Irak şi Y em en în dom eniile politicii
e x te rn e , a p ărării, eco n o m iei şi c u l­
turii".
Program ul guvernului tn domeniul
6 5 0 .0 0 0 de g r e v iş ti în F ran ţa
P A R IS 16 ( A g e r p r e s ) . —
G re v a d e 24 d e o re a fe ro v iarilo r
d e c la ra tă la 15 m artie, la c a re au
p a rticip a t p e ste 350.000 d e m u n cito ri
a ridicat num ărul total al greviştilor
din F ra n ţa la 650.000. G re v a, care
a provocat întreruperea aproape in
întregim e a traficului feroviar, cu
ex ce p ţia ci to r va tre n u ri in te r n a ţio ­
nale, a lu at sfîrşit la 16 m artie. U n
purtător de cuvînt al sindicatului fe­
roviarilor a declarat că feroviarii vor
declara o nouă grevă pe term en mai
lung în cursul săptăm înil viitoare,
dacă direcţia căilor ferate nu. va sa­
tisface rev en d icările lor.
G re v a celo r p e ste 200.000 de m i­
neri de la m inele carb o n ifere a in-
tia t in cea de-a 16-a zi şi c o n tin u ă
să fie totală. C ontinuă, de asem en ea,
Mesajul C.C. al P .C . Italian a d res ă
C. C. al P .C . Francez
R O M A 16 (A g e rp re s ).
Z iaru l „ U n ita “ d in 16 m a rtie a
publicat un m esaj adresat de Co­
m itetu l C e n tra l al P a rtid u lu i C o m u ­
nist Italian, C om itetului C entral al
Partidului C om unist Francez. „C om u­
niştii, toţi oam enii m uncii şi d em o ­
craţii din Italia urm ăresc cu adm i­
raţie lupta ho tărîtă şl p e rsev e re n tă
a m inerilor francezi şi a celorlalţi
oam eni ai muncii, în condiţiile unei
unităţi de m onolit a organizării lor,
Vizita lui de Gaulle în Olanda
H A G A 16 (A g erp res).
Preşedintele de Gaulle Însoţit de
soţia sa a făcu t sim b ătă o v izită o-
ficială de două ore in O landa, ca
ră sp u n s la vizita re g in e i Iuliana in
Franţa.
La H aga s-a anunţat că nu se va
Scurte.
TOKIO. — A proxim ativ şase m i­
lioane de m uncitori au particip at la
15 m a r t i e la m itin g u r ile şl d e m o n ­
straţiile care au avut loc în num e­
roase oraşe japoneze cerînd Îm bună­
tăţirea condiţiilor lor de. viaţă. La
ele au participat m uncitori din tran s­
porturi, m etalurgie, tipografii, con­
stru cţii şi a lte ra m u ri d e p ro d u cţie.
DAR-ES-SALAM, — „U niunea po­
porului african „Zim babw e“ respinge
fără rezervă ideea m enţinerii g u v er­
nului colonialist în Rhodesia de sud
şi nimic nu o poate îm piedica să
ducă lupta pentru independenţa na­
ţională p în ă la victoria deplină", a
declarat Joshua Nkom o, liderul parti­
dului m ai sus-am intit, în cadrul unei
conferinţe de presă organizată la
D ar-E s-S alam .
LONDRA. — Incepind de la 6 apri­
lie, p în ă la 4 mai, an u n ţă agenţia
Press Association, Anglia va desfă­
şura în Cipru m ari m anevre de d e­
sant aerian sub denum irea de „New
V e n tu re “. La ele v o r participa ap ro ­
x im ativ 2.400 de paraşutişti.
DJAKARTA. — Cerem cu holărire
ci trupele am erican e şi diem iste să
înceteze im ediat folosirea substanţe­
lor toxice îm potriva populaţiei din
V ietnam ul de sud, care luptă pentru
liberlatea sa. C erem , de asem enea,
ca aceste acţiuni barbare să nu se
mai 'repete niciodată, se arată într-o
telegram ă adresată de Com itetul in­
donezian de luptă pentru pace, gu­
vernului sud-vietnam ez.
cu u ltra rea cţio n a rii vest-germ an i
B O N N 16 (A g e rp re s ).
U na din căpeteniile O.A.S. A rgoud,
cu p u ţin în a in te de ră p ire a lui la
M ünchen de către agenţi ai poliţiei
franceze a acordat un interviu unui
corespondent al revistei „Q uick“,
care apare în acest oraş. Acest in­
terviu aruncă o lumină vie asupra
atitudinii m an ifestate in G erm an ia oc­
cidentală faţă de O.A.S.-işti şi asu ­
pra leg ătu rilo r ex isten te în tre O.A.S.
şi B u n d e s w e h r . R ă s p u n z în d la î n t r e ­
barea dacă în G erm ania occidentală
există oam eni care sim patizează
O.A.S. şi c o la b o rea z ă cu O.A.S., A r ­
goud a declarat: „Dacă lucrurile n-ar
sta astfel, nu m-a.ş afla astăzi aici...
Pot să vă spun că avem prieteni buni
,,A sss'n ii au fo s t ach itaţi"
R O M A 16 ( A g e r p r e s ) .
„A sasin ii a u fost ach itaţi", su b a-
cest titlu ziarele „U nita“ ,şi „A vânţi“
relatează despre hotărîrea Curţii de
casaţie din N eapole care a eliberat
„din lipsă de dovezi“ pe trei m em ­
bri ai „M a fie i“, acu zaţi do a s a s in a ­
rea activistului sindical din Sicilia
SalVat'oră Carne'vale.
N um ele lui Salvatore Carnevale,
sc riu z ia re le , v a fi tr e c u t a lă tu ri d e
Nr. 2558
politicii in te rn e este redactat In te r­
meni foarte generali. Program ul cu­
prinde asem enea prevederi ca „acor­
p ă tu rilo r p o p u la ţie i“ şi „ a c o rd a re a
posibilităţii tuturor forţelor populara
de a participa la viaţa politică a ţă ­
rii", deşi a se m e n ea declaraţii co n ­
trastează vădit cu situaţia reală crea-r
tă în ţară după lovitura de stat.
Pe plan extern, program ul g u v e r-;
nului prevede prom ovarea unei po­
ntici de n e a n g a ja re şi n e ad m ite re pe
teritoriul Irakului a unor baze mi­
litare străine.
g r e v a m u n c i t o r i l o r d e la m i n e l e dei
fier. G reviştii de la u zinele de gaz
din Lacq, au a n u n ţa t sim b ătă că v o r
înceta com plet activitatea, dacă re ­
vendicările lor cu p riv ire la m ajo ­
ra re a salariilo r n u v o r fi sa tis fă c u te ;
A genţia France Presse anunţă că
in cursul săptăm înii viitoare F ran ţa
va fi c u p rin să de un n o u val d e a c ­
ţiuni revendicative. Sindicatele m u n ­
citorilor din serviciile de poştă şi
de la societăţile de gaz au lansat
sim bătă noi chem ări la greve p a r­
ţiale pen tru zilele de luni, m a''
joi, vineri şl sim bătă ale săp tăin h u
viitoare. De asem enea, in cursul z
ielor urm ătoare, se aşteaptă să intr
in g ie v ă şi p e rso n alu l care d e s e r­
veşte m etroul şi autobuzele pari­
ziene.
pentru d rep tu rile lor vitale, pen tru li­
bertăţi sindicale, pentru dem ocraţie“;
„A ceastă bătălie, se arată In con­
tinuarea m esajului, constituie o p u ­
ternică contribuţie în lupta pentru
d e m o c ra ţie in F ra n ţa şi in E u ro p a
capitalistă. Ea este o nouă confir­
m are a im portanţei holărîtoare a u-
nităţii clasei m uncitoare şi a tu tu ­
ror forţelor dem ocratice pentru vic­
toria în lupta îm potriva atotputerni­
ciei şi lăcom iei m onopolurilor”.
da publicităţii nici un com unicat ofi­
cial desp re această vizită. A genţia U-
nited Press International ream inteşte
cu acest prilej divergenţele dintre O-
landa şi F ran ţa In p roblem a prim irii
A ngliei tn PiajL com ună, ca şi a
a so c ie rii a 19 ţări afric an e la P iaţa
comună.
ştiriScurte
BONN. — După cum transm ite
agenţia Reuler, von Brentano, fost
m in istru d e E x te rn e al R.F. G e rm a n e ,
In p re z e n t p re ş e d in te le fracţiunii
p a rla m e n tare U.C.D.— U.C.S., In Bun-
destagul vest-germ an, va face dum i­
nică o vizită la W ash in g to n , u nde
va avea convorbiri eu preşedintele
Kennedy, cu D ean Rusk, secretarul
de Stat al S.U.A. şi cu alte oficiali­
tăţi am ericane.
N E W Y O R K ; — L a 15 m a rtie , la
pulberăria din A llenlow n (statul P en ­
nsylvania), s-a produs o explozie
violentă. Un m uncilor a fost ucis,
tar citeva persoane au fost rănite.
M O S C O V A . — La 16 m artie, r e ­
gina statului Burundi, Tereza Ka-
nionka, a părăsit M oscova, plecind
spre Praga,
R A N G O O N . — La 16 m artie, a
sosit la R angoon într-o vizită oficia­
lă regele Sri S avang V athana, în
fruntea unei delegaţii laoţiene.
ALGER. — La 15 m artie s-a În ­
cheiat vizita In Algeria, a regelui
M arocului, H assan al II-lea.
L A V A L E T T A . — In C a p ita la in s t’--
lei M alta, a u în c e p u t la 15 m a r t i e
l u c r ă r i l e c o n s f ă t u i r i i c o m a n d a n ţ i l o r 1'
arm atelor N.A.T.O. din . regiunea M e-
diteranei.
LONDRA. — In capitala A ngliei
s-au încheiat tratativele dintre m i­
niştrii afacerilor e x te rn e şi a g ricu l­
turii ai D anem arcei şi A ngliei. N -au
fost înlăturate divergenţele în p ro ­
blem a importului de produse alim en­
tare daneze in Anglia.
în R.F. G e rm a n ă atît in c ercu ri ci
vile cît şi m ilitare. Unii ofiţeri ger
m ani m anifestă o Înţelegere deosbiy,
t ă f a ţ ă d e p r o b l e m e l e n o a s t r e , v: \>
î n t r e î n ţ e l e g e r e şi a j u t o r e s t e d 6 t>.
un singur p a s“. A rgoud s-a esch iv at
de a da un ră s p u n s Ia î n tr e b a r e a
care persoane din B undesw ehr m en ­
ţin c o n ta c te cu el. „N u pot s p u n e
ace asta . Şi fără ace asta am sp u s p re a
m u l t “ — a d e c l a r a t al.
In cercurile politice din Bonn se
subliniază că O.A.S.-işti au mai făcut
şi in tre c u t d e clara ţii sim ilare cu p ri­
vire la slrinsele lor legături cu ul-
trareacţionarii vest-germ ani. Prezenta
in B avaria a lui Bidauit v o rb eşte de
la sine.
n u m ele a ilo r 55 de activişti sin d icali
asasinaţi de Mafia num ai pentru fap­
tul că ei au luptat pentru îm b u n ă­
tăţirea vieţii ţăranilor sicilieni. De
fiecare dală, cind oam enii Mafiei să-
virşesc asem enea asasinate, se găse­
şte un tribunal gata să achite pe cri­
minalii din această organizaţie tero ­
ristă secretă aflată in serviciul m a­
rilor m oşieri italieni.