Page 63 - 1963-03

PRÓ IÉtÁ frt DTN TÓATE TARILE, U N Ítf-^ A
In c r e ş t e m producţiei agricole la
hectar un rol hotăritor il are asigu­
rarea patului germ inativ al plantelor,
folosirea sem inţelor din soiurile cele
m ai productive, executarea lucrărilor
agricole la un nivel agrotehnic su­
perior şi In tim pul optim.
îndrum at de Comitetul raional de
partid, C onsiliul agricol raional Ilia
a ajutat gospodăriile agricole colecti­
v e să ia m ăsu ri c o re sp u n z ă to a re in
vederea asigurării condiţiilor optime
d e d e sfăşu rare a lucrărilor agricole in
cam pania de primăvară.
încă din toam na anului trecut s-au
e x a c u t a t Sn g o s p o d ă r i i l e c o l e c t i v e a- dăriile colective să obţină în acest
rături adinei de toam nă pe o supra­
faţă d e p e ste 3.900 ha. din plan u l de
4.500 ha. A c e a stă lu cra re, pe lingă
fap tu l că a făcut posibilă afîn a rea şi
Inm agazinarea apei în sol, a creat
condiţii ca în această prim ăvară te­
renul să fie însăinîntat într-nn timp
mai scurt. De asem enea, gospodării­
lo r a g ric o le c o le c tiv e li s-au făcut
din timp cunoscut indicatorii de
p la n , s u p r a f e ţ e l e c e u r m e a z ă a fi in-
să m în ta te (pe culturi) şi cantităţile
de sem inţe necesare. Consiliul agri­
col raional a recom andat ca în fie­
c a re G.A.C.. planul de p ro d u cţie să
fie d efalcat pe brigăzi şi p re lu c ra t cu
membrii acestora.
Inginerii din gospodăriile colective
— Sirbi, Ş oim uş, D o b ra , L eşnic şi a l­
tele — au întocm it îm preună cu con­
siliile de conducere ale acestora schi­
te de a m p la sa re a c u ltu rilo r şi au
ajutat brigadierii să-şi întocm ească
caiete, cu sarcini concrete pe cam ­
panie.
E xistă to ate condiţiile p e n tru ca lu ­
crările agricole din această prim ăva­
r ă s ă f i ,'1 e x e c u t a t e î n t i m p u l o p t i m şi
Ia u n n iv e l a g r o te h n ic rid ic a i. P rin
calculele făcute rezultă că dacă ţoale
tractoarele şi m aşinile agricole ale
S.M.T. p recu m şi a te la je le pro p rii ale
G.A.C. sint raţional folosite, tnsăm în-
ta re a celo r 13.237 ha. se v a efectua
In 31 d e z ile e f e c t i v l u c r a te .
P entru fertilizarea solului, gospodă­
riile colective din raion nu tran ­
sp o rta t p e sta 71.000 tone gunoi de
g r a j d p e o s u p r a f a ţ a de. 3.500 ha., c a n ­
titate aproape dublă fată de cea ad­
m in istra tă In sol anul trecu t. De a se­
m enea an fost transportate pînă acum
peste 450 tone de am endam ente,
pentru corectarea acidităţii unor te­
renuri. In această acţiune un Interes
deosebit l-au m anifeslat colectiviştii
din L ăsău (160 ione), D obra (80 lone)
Lăpuşnic şi Vetel.
O a le n tie d e o se b ită s-a a co rd a t şi
îndrum ării gospodăriilor agricole co­
lective de a-şi asigura sem inţe de
m are productivitate, de a trimite pro­
be la laboratorul din Alba lulia pen-
Iru a se verifica puterea lor de ger­
minaţie. M ajoritatea gospodăriilor
colective din raion au făcut schim ­
buri de sem inta prin Agrosem. Aşa
de exem plu G.A.C. din Şoimuş, Dobra,
lila, H ărău şi altele, au ridicat în ­
treaga cantitate de săm întă de po­
ru m b hibrid. M a i m ult, 85 la sută
din întreaga cantitate de săm întă a
fost tratată şi condiţionată. Acolo
unde probele trim ise la laborator au
fost respinse din cauza impurităţii
biologice sau a germ inaţiei reduse,
s-au luat m ăsuri de a se trim ite din
Din brazdei? întoarse una
după alta, se ridică în aer miros
<le pămînt reavăn. 19 pluguri
încearcă parcă să se ajungă li­
nul pe celălalt. Iulius Rădoni,
Logliin Băcălele, Ionul Moise,
Petru Jurjoni şi Aron Băcălele.
s-au luat la întrecere.
Pufin după vremea primului,
plugurile au întors cele din ur­
mă brazde de pe mai bine de
două hectare. Pe întinderea lor
proaspătă au păşit atunci semă­
nătorii ovăzului iar in urma lor,
una după alta, s-au înşiruit
grapele.
O dată cu lăsatul scrii, in-
sămintalul cu ovăz ui suprafe-
lei planificate se terminase. Im
grajduri, unde se aflu şi remi­
za pentru atelaje, preşedintele
gospodăriei ii aştepta pc colec­
tiviştii ce se întorceau de Ia
semănat. ,.Consfătuirea“ plivind,
lucrările de a dona zi s-a des­
făşurat acolo, lingă grajduri.
— Miine continuăm aratul.
Mai avem încă suprafeţe unde
tractoarele nu pot intra. Le a-
răm cu atelajele noastre. Avem
28 hcctaie de fins cu borceag
şi de miine începem acolo...
A dona zi, 14 martie a.c.,
colectiviştii din 'luşlea, printre
primii din raionul Ilalcg care
au băgat plugurile in brazdă,
au continuul să muncească cu
înecaşi insitflc(iic.
PE TR E F,ARCAŞIU
corespondent
tng. LIVIU M O LD O V A N mă. F ie c a re c o n siliu d e c o n d u c e r e al Luni dimineaţa au început lu­
vicepreşedinte al Com itetului G.A.C. va treb u i să-şi întocm ească —
executiv al sfatului popular raional dacă nu au făcut-o pînă acum — in crările sesiunii adunării generale
şi p re şe d in te le C o nsiliului agricol term en de 2-3 zile planul op erativ de
cam panie, în care să fie prevăzute a Academiei R.P.R.
raional Ilia m ăsurile tebnico-organizatorice ce le
La sesiune participă membri
vor lua, vileza zilnică a lucrărilor pe
nou probe din alle stocuri. Ingineri­ bază de grafic. F iecare m em bru al titulari şi membri corespondenţi Echipa condusă de p rim -iu rn alistu l Ioan Blaj, de la furnalul nr. 1 al Uzinei „V ictoria" Călan, a dat
lor din G.A.C. li s-a ind icat să se consiliului de conducere, fiecare bri­ ai Academiei R. P. Romîne. Iau p e s te plan, în p e r io a d a 1-27 f e b r u a r ie , 263 lo n e fontă.
ocupe cu atenţie de verificarea se­ gadier şi şef d? echipă va trebui să parte de asemenea miniştri, con­
m inţelor deoarece tem peratura scăzu­ aibă responsabilităţi precise a i ter­ ducători ai institutelor de cerce­ IN F O T O G R A F IE : T ehnicianul N icolae Pilly, adjunctul şefului de secţie, m aistrul Emil W olner, prim-
tă din aceasta iarnă a influenţat n e­ m en e de e x ec u la re . P în ă la 22 m a r­ tări ale Academiei şi institutelor
gativ asupra puterii lor de germ ina­ departamentale, cercetători ştiin- I
ţie. tie a.c. lo alc g o sp o d ă riile co lectiv e
trebuie să-şi ridice întreaga cantitate tifici, cadre, didactice din învăţă- iurnalistul loan Blaj şi furnaliştit D u m itru M arin, Ioan P ascaru şi V asile Voica, discutînd asupra unor m ă­
Pentru a ajuta şt mal m ult g o sp o ­ de săm întă de porum b hibrid din ge­ mîntul superior şi alţi oameni suri ce ireb u ie lu ale p e n tru co n tin u a sp o rire a p ro d u c ţiei de fontă şi r e d u c e r e a declasatelo r.
neraţia I-a, iar pînă la 25 m artie
an producţii sporite la hectar, la in­ de ştiinţă şi cultură. F oto i I. TEREK
dicaţia Com itetului raional de partid, trebuie să fie tra n sp o rta tă pe cîm p
Consiliul agricol raional a format de întreaga cantitate de gunoi de grajd. In prezidiul sesiunii au luat loc
curînd trei brigăzi conduse de ingi­ Conducerile gospodăriilor colective tovarăşii : Ion Gheorghe Maurer,
neri din perm anenta consiliului care din Hărău, Chimindia, Brănişca.
au analizat în gospodăriile colective Alexandru Bîrlădeanu, Alanase C Fb
felul tn care au fost puse in p rac­ Fam , B urjuc, O h a b a şi altele, v o r Joja, Jorgu Iordan, Ilie Murgu-
tică indicaţiile privind pregătirea tr?bui să transporte de urgentă can­
campaniei de primăvară. Cu acest titatea de am endam ente planificate. lescu, I. S. Gheorghiu, Gh. îo-
prilej s-a constatat că mai sînt u n e­ In acele gospodării colective în ra re nescu Siseşti, Ştefan Milcu şi
le G.A.C. ca acele din satele H ărău,
Rîrsău, O haba, I.eşnio ele. în care nu s-a executat pînă in prezent pi- Gheorghe Mihoc.
nu an fost prelucrat? sarcinile ce re­ chetatiil, inginerii trebuie să treacă de
vin din pianul de producţie, fiecărei Lucrările sesiunii au fost des­
brigăzi. De asem enea, s-a constatat că îndată la efectuarea acestei lucrări iar
unele consilii de conducere şl ingi­ consiliile de co n d u cere ale G.A.C. să cinse de acad. Atanase Joja, pre­ -’ n n r n r /->/-> r " r*> f -
neri ca I iviri C ism aş. de la G.A.C. organizeze acţiuni de masă pentru şedintele Academiei R. P. Ro­ U
Ilam poioc, V asile B ăbuţă, de la Bo- s ă p a r e a g r o p i l o r , a s l f e l c a p î n ă ia 10 mîne.
jan. P etru Selejan, de la C îm puri nu aprilie p la n ta re a pom ilor să fie te r­ 1
au Întocmit încă schite de am plasa­ m inată. Participanţii la sesiune au păs­
re a c u ltu rilo r şi nu s-au p r e o c u p a t trat un moment de reculegere în '- In şedinţa dc producţie se vorbi- Ic-a făcut multe greutăţi. Totuşi nu lucra de mântuială. Dacă era in-
de procurarea sem inţelor. In aceste Com ilelele executive alo sfaturilor memoria membrilor Academiei, se des despre brigada lui Sandu s-nu dat bălaii. Zilnic, Pop îşi adu- trecut, alunei măcar la recepţie să
gospodării consiliile de c o n d u ce ri au populare com unale trebuie să organi­ decedaţi în timpul care a trecut na oamenii şi discuta ce au de fă- obţină calificativul ,.foarte bine“. In
tărăgănat tn mod nejustificat lua­ dc Ia ultima sesiune. )• ‘ludor. I.tii Alexandru Pop nu-i era cnt. Intr-o dimineaţă el le spuse: întrecere şi aceasta contează.
rea de măsuri pentru pregătirea co­ zeze acţiuni de m asă penlru întreţi­ ^ necaz de acest lucra. Şi el cîştign
respunzătoare a campaniei. n e re a p ăşu n ilo r şi finalelor. In v e ­ In continuarea şedinţei acad. ~ bine, oamenii f>4 carc-i conduce erau — Angajamentul trebuie respee- Dincolo, la blocul 'A 1, brigada -j
derea asigurării bazei furajere este Ştefan Miicu, secretar prim al [• harnici, entuziaşti. Altceva îl fră- tal. Ca să terminăm lucrarea cu ]„[ p0p lucra tot mai repede. După “j
Deşi Consiliul agricol raional a in­ Academiei R.P. Romîne a pre­ , mintă : „De ce pe şantierul din Lu- 10 zile înainte de termen, aşa cum 0rcle de program se mai auzea cile "]
dicat să se schim be săm întă de po­ de a se m e n e a n ecesar ca în tre a g a s u ­ j peni să se vorbească numai de bri- J
rum b la A gro sem O răştie, unele prafaţă planificată să fie cultivată zentat raportul de activitate al r gada Ini ludor Sandu ? Oare noi ne-am propus, o să folosim meto- 0 jumătate de oră zgomotul maca-
G.A.C. cum sint cele din Burjuc, Gu- cu culturi inlercaiale (bostani, faso­ Academiei R.P. Romîne pe anul L nu putem să-i întreccm ? Cc-ar fi ]
rasada. Chimindia, Lăpugiu. Sălciva 1962. r să-i chemăm la întrecere, chiar acum, da execuţiei in lanţ. Ci/iva o să ra[ei care urca materiale. Îşi asi-
si a lte i’ , nici pînă tn p reze n t nu şi-au le) p r e c u m şi c u l t u r i d u b l e ( d u p ă s.?- [ in şedinţa de producţie 3
ridicat porum bul hibrid din generaţia cară m asă verde să fie însăm întat Acad. Vasile Malinsclii, mem­ lucreze la planşeu. Lcoveanu, Stoica gura astfel o bună aprovizionare la
I d e şi au p r e d a t Ia b aza d e re c e p ­ porum b siloz). bru al Prezidiului Academiei I Parcă ghicimlu-i ginclnrile, San- şi Buşea o să continue cu zidăria. locul de muncă pentru a doua zi. J
ţie canlităliie de porum b necesare R.P. Romîne, a prezentat apoi 1 du ‘Tiidor se ridică şi spuse: Lucrările mergeau bine. Pop a- Cărămidă cu cărămidă blocul se
schim bului. Pentru îndeplinirea cu succes a proiectul planului de cercetări runca din cirul în cînd cîte o pri­ înaltă. Intr-o dimineaţă Pop le stri­ .j
sarct'niVor dim cam p an ie , co n siliile ştiinţifice pe anul 1963. I" — Tovarăşi, sarcinile de anul a- vire spre blocul la care lucra San­ gă celor de la A 2: j
Lipsă de grijă au m anifeslat con­ de conducere" ale G.A.C. trebuie să ^ ccsta, sînt mai mari. Ca să predăm du. Erau înaintea celor dc la A 2 şi
siliile de co n d u cere din unele G.A.C. ceară sprijinul organizaţiilor de partid După-amiază au început dez­ ţ- la termen cele 550 apartamente e era mîndru. Tovarăşii lui s-au finut — Vă salutăm de la etajul tre i!
cum sînt cele din Velei, G urasada. în v ed erea m obilizării tu tu ro r colec­ baterile asupra raportului de [ necesar să ne organizăm bine mun- — Peste cîleva zile şi noi de la
L ăpuşnic şi alte!?, tn p riv in ţa m o b :- tiviştilor la în săm în tări. activitate şi a proiectului planu­ [ ca, să lucrăm cu spor. Dc aceea noi bine. S-a înţeles şi cu dulgherii care Şi atunci o să vedem n o i!
lizării colectiviştilor la săp area gropi­ [ chemăm la întrecere pe zidarii din le-nu asigurat din timp cofrajelc unu.
lor pentru plantarea de pomi. Ca să fie asigurat succesul cam p a­ lui de cercetări ştiinţifice. C brigada lui Pop. Ce zici Pop ?
niei agricole de prim ăvară, com itete­ pentru turnarea beloanelnr Pop simţea o bucurie în suflet.
V inovaţi de această ră m în ere in le e x e c u tiv e ale sfa tu rilo r p o p u lare Au luat cuvîntul academicienii
urm ă se fac şl to v arăşii din co m ite­ com unale trebuie să analizeze în mod Timpul acum s-a încălzit, iar în- Deocamdată era în frunte. Oamenii
tele executive ale sfaturilor populare Miron Nicolescu, Raluca Ripan,
com unale tn raza cărora intră gospo­ .o p era tiv si perio d ic d e sfă ş u ra re a lu ­ trecerea s-a înlefit. Sandu şi-a or- erau şi ei buc,!roşi. Nu vor ca să
d ă r i i l e c o l e c t i v e a m i n t i t e . D a c ă s - a r fi c rărilo r şi să ia m ăsurile c o re sp u n z ă ­ Cornel Miklossi, Mihai Ionescu,
analizat din timp situaţia pregătirii toare pentru înlăturarea deficienţelor ^ — Vrem, veni răspunsul scurt. ganizat brigada pe echipe de lu- li» întrecuţi. Dar nici brigada lui j
c a m p a n ie i şi s-ar Ii lu at m ă s u ri con- Alexandru Priadcencu, Ion Fă-
crele, cu responsabilităţi nom inale, constatat?. Consiliul agrirol raional, ^ 'Apoi au discutat despre obiecli- cru. La trasări şi acolo unde era Sandu nu se lasă mai prejos. Sînt 1
dacă se cerea sprijinul com itetelor co- p en tru a da un sprijin c o n c re t şl r a ­ gărăşanu, membri corespondenţi
munale-de partid in rezolvarea acestor tificat colectiviştilor a re p a rtiz a t' pe r vele întrecerii. mai greu intervenea cu pricepere. A capabili şi in stare de lucruri mari. .j
s a r c i n i s i t u a ţ i a a r fi fo s t cu t o t u l a lta . membrii săi să răspundă de un grup ai Academiei R.P. Romîne; acad.
f. A doua zi au pornii la treabă. organizat chiar o recepţie zilnică a Asta o ştiu ei mai bine decît al(ii. -j
de gospodării colective cărora să le Alexandru Rosetti, Nicolae Teo-
dea îndrum ări în organizarea m un­ I Dimineaţa Sandu şi-a strîns oame­ lilcrârilol efectuate de oameni. Nn S* întrecerea continuă.., 1
cii, astfel ca în să m în tă rile din fieca­ doreanu, membru corespondent L nii.
o dată a intervenit atunci cînd se A, OARG.A A
re elapă să se încadreze în timpul al Academiei R.P. Romîne ; acad. t
l — Tovarăşi, brigada lui Pop a
optim . Eugen Bădărău; Ştefan Nădă- 1 acceptat întrecerea. Trebuie să ter-'2~J ^ J ' -J
Respectind a i strictele indicaţiile 1
şan, membru corespondent al
specialiştilor, incadrindu-se tn gra­ 1 minăm grabnic finisajele la D. E .j m U N ITĂ JILE C O M E R C IA LE D IN A LB A IU LIA
1 drept că mai cvem puţin, dar ne
ficul lucrărilor, colectiviştii din raio­ l aşteaptă un nou bloc. Ei deja au -j
nul nostru vor putea obţine produc­ Academiei R.P. Romîne, pre­ început blocul A l . h
ţii m art la hectar.
şedintele Comitetului pentru teh­ j-' Tovarăşii lui Tudor au înţeles")
nica nouă ; academicienii Andrei
Oţetea, Eugen Macovschi, Ale­ acest lucru, au pornit la treabă. S-a j
xandru Graur şi Constantin Din-
culescu, membru corespondent f muncit cu rxvnă, cu pasiune. In j In oraşul Alba lulia se găsesc 104 unităţi comerciale amplasate in
al Academiei R.P. Romîne.
[ scurt timp finisajele au fost ternii- j toate cartierele. Zilnic ele sînt vizitate de mulţi cumpărători.
Lucrările sesiunii continuă. [ mite şi au început să toarne funda- j
Cum sini deserviţi cumpărătorii, cum sînt aprovizionate magazinele ?
(Agerpres) (, fia blocului A 2. 1 Iată întrebările cu care am pornii prin unităţile respective.
In aceste zile c o m itetele ex ec u tiv e L Zăpada căzută din abundentă, gc- 1
ale sfaturilor populare com unale vor
trebui să mobilizeze toate forţele pen­ rut care se lăsase în luna ianuarie)
tru a s? recupera răm înerea în ur­ l !Magazine frumoase, bine ©provIssIoKiis&fe
—fy—/»—/»—/ 1—ix—/<—r<—
l i_/ <_ti_r__ti_/«_i x_t 1
La m agazinul cu autoservire m ăr­ A tenţia cu care tratează pe fiecare
furile sînt expuse cu grijă, la v ed e­ cum părător în parte vînzătorii Ion
re, fapt ce asigură o autoservire ra ­ G cadă, Eva Popa cît şi buna ap ro ­
pidă. De asem enea în m agazin se vizionare, au contribuit la creşte­
a. .. wXV.V ... ! ;‘
1 ' v - f r* » V‘ ... găsesc in perm anentă sortim ente bo­ rea afluenţei cum părătorilor in m a­
gate de m ărfuri. L ucrătorii de aici gazin.
' ... % ...s-.vi: . ? • ŞIIiPp *- - « ' !w!g; se com portă civilizat, cu solicitudine
fală de consum atori. Bine deserviţi sînt cum părătorii şt
A& * * I L * i v ;m&•*» la m ag azin u l de sp o rt-fo to -m u ziea,
Prin modul cum sînt expuse măr- articole electrice, de m enaj, pentru
| furile la m agazinul textil nr. 1, dau
' acestuia un aspect plăcut. Aici lu- copii, parfum erie, fero-m etal şi al­
J crează o brigadă de b u n ă deservire. tele.
iC ip stu îE 'î c e i r e f o i a i e r e m e d i a t e
In centrul oraşului se găseşte res­ face loc şi la centrul d e desfacem
tau ran tu l „D acia“. S eara aici ciula a pîin ti nr. 45. V î n z ă t o a r e a M a r ia
orchestra condusă de A lexandru Lă­ Piesa serveşte preferenţial, m anifes­
Cunoştinţele agrozootehnice se aplică în practică cătuş. De fapt mai m ult stau. Pau­ tă n e rv o z ita te tetă d e c u m p ă răto ri.
zele sint foarte m ari fiindcă timpul
Zilele acestea, la G.A.C. ..Dramul socialismului“ din Deva, in toate ri.marile se desfă- aleetat interpretării m elodiilor este La bufetul nr. 53 g e stio n a ru l A u ­
şoară o activitate intensă. Fotoreportajul nostru prezintă doar cîleva aspecte din inuiica întrebuinţat în allé scopuri. Instru- rel G iugudean lipseşte adesea. Pro-
ce se desfăşoară tn aceste zile de primăvară la G.A.C. din Deva. m entiştii A lex an d ru Lăcătuş şi Emil litiiid de acest lucru v în zăto area A na
Lăcătuş se opresc pe la m esele con­ Dura pleacă şi ea, lăsindu-şi „în­
Clişeul nr. 1 ne prezintă pc brigadierul zootehnic Gh. Lupşea, la ferma dc vaci rxpli- su m ato rilo r, b eau cu ei, şl u ită de locuitori“, diferite persoane, tar vin-
cînd îngrijitorilor-mulgători Anton Eerent. Ambrozie Sebcştein şi Pruncise Varga cm să Îndatoririle ce le revin, ciulind după zălorul A ugustin O prtiţa consum ă
aplice in practică cele învăţate despre masajul ugerului înainte de mulgere. preferinţe. Responsabilul unităţii V la­ băuturi alcoolice în tim pul servi­
d im ir Reicli ca şi c o n d u c e re a O.C.L. ciului. In g en eral aspectul localului
Colectivistele din echipa legumicolă condusă de Ana Szccliei an invă(al că o marc im­ com erţ mixt se pare că se îm pacă lasă de dorit.
portantăin producerea dc răsaduri viguroase, o are buna pregătire a răsadniţelor şi aplicarea cu astfel de apucături.
la timp a lucrărilor dc întreţinere. In prezent, aşa a n i se vede în fotografia nr. 2 o parte In unele unităţi com erciale a m ­
din membrii echipei, execută plivilul buruienilor din gulioarelc răsărite Nici ospătarul Coslică Tureah'i. de balajele stau depozitate in magazine,
la aceaslă unilale, nu-şi face con­ inicşorînd spaţiul de deservire. A se­
Fertilizarea solului are o mare influentă în sporirea producţiei pc unitatea dc suprafaţă, ştiincios datoria, făcînd consum atorii m en ea a sp e c te se in tiln esc Ia u n i­
'f inind scamă de aceasta, numai pe cele 32 ha. de grădină colectiviştii din Deva au tran­ să aşlepte m inute în şir pentru a tă ţile a li m e n t a r e nr. 90 şi 51, b u ­
sportat în iama aceasta peste S00 tone gunoi de grajd. Acum, o echipă condusă de Ladis- fi s e r v i ţi . fe tu l nr. 06, şi a lte le . V in o v a tă se
lau Jok (foto nr. 3) împrăştie gunoiul pe terenul ce va fi cultivat, în curînd.cu legume. face şi I.R.V.A. A lb a lu lia c a re nu-şi
O d eserv ire neco resp u n zăto ire îşi ridică ia tim p am balajele.
K e s p r e <câ s p e c i u t i i s n o r v i i i r i i r a c :
In timp ce unii colectivişti execută săpatul gropilor, penlru plantare, alţii, aşa cum se V itrinele işi au rolul lor bine de- c o n f o c i li , p a n t o f i , galoşi, şoşoni,
vede in clişeul nr. 4 se ocupă dc curăţatul pomilor plantaţi pe cele 2 lia., cu doi ani în urmă. tci m inat tn activitatea com ercială c u r s ă d e ş o a r e c i , maşină de tocat
Ele sini un m ijloc eficient de a
Text - R. BUDIN prezenta mărfurile. M ajoritatea sînt carne şi altele.
Foto - V. ONOIU bine aranjate. Aşa sînt vitrinele
m ag a zin e lo r tex tila nr. i, sport-folo- M agazinul nr. 4 deşi dispune de o
muzică, parfum erie, galanterie, arti­ vilrina spaţioasă num ai pe o jum ă­
cole de m enaj etc. tate din ea sînt expuse cîteva m o­
dele de încălţăm inte şi acestea p ră ­
Dar nu toate vitrinele atrag. Unele fuite. La m agazinul alim en tar nr. 5),
produc o im presie neplăcută. De vitrina este goală, m ascată de o
pildă, in vitrina m agazinului de m ă­ coală de hirtie, fiindcă responsabilul
runţişuri de lingă autogară sint Ion B ărbănţan a neglijat am en a­
expuse în dezordine, îngrăm ădite, jarea ei, iar la alim entara nr. 26
blachiuri, nasturi, piepteni, diferite rolelele sint închise. Din această
cauză şi localul este întunecos.
Vizitînd unităţile com erciale din A lba lulia s-au sem nalat şi alte tip­
suri. C o n d u c e re a O.C.L. co m erţ m ixt a re d a to îia să facă u n co n tro l siste-
m atic unităţilor alim entare, industri ale şi de alim entaţie publică, să în-
drum e şi să educe lucrătorii dc aici p en tru a desfăşura u n com erţ civili-
zat. Cu mai m ultă exigenţă trebuie privit aspectul interior al unităţilor,
cum sîn t e x p u se m ărfu rile în raftu ri şi v itrin e. E x ercitin d u n co n tro l rigu-
ros şi luînd m ăsurile cuvenite acolo u nde se mai m anifestă lipsuri, a cti­
v ita te a c o m ercială din A lba Lulia se v a îm b u n ătăţi, iar d e se rv ire a v a sa-
(lsface cerinţele populaţie). O. AUREL