Page 64 - 1963-03
P. 64
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2555
PAG. 2 ^ia^r^wm-^'yi@3gaaoKgaBBZggy~i;
KKKWSXUS
.• ? \ L V I I - L E A CONCURS A R T IS T IC Veşti INFORMAŢII D i PARTID muncă şi activitatea obştească.
In acest scop, a fost creat un
T de la Teiuş S ituaţia la în v ă ţă tu ră a fi om cult", „Ce profesiune larg activ fără de partid în care
să-mi aleg în viaţă" şi altele, me sint cuprinşi cei mai conştiincioşi
a e le v ilo r în discuţia nite să dezvolte la elevi dragostea muncitori din toate secţiile. In
pentru învăţătură şi pentru ale faţa acestuia se ţin periodic ex
De cinci o ri com uniştilor din şc o a lă gerea meseriei. Ca un fapt pozi puneri, este consultat în unele
tiv este iniţiativa Comitetului probleme şi invitat la şedinţele
0 manifestare culturală reuşită Se întrec amatorii în fru n iea în tre c e rii De curînd a avut loc adunarea U.T.M. pe şcoală şi a direcţiunii deschise ale organizaţiei de
din Cirnpa lărgită a organizaţiei de bază şcolii dc a organiza o întîlnire partid. Toţi tovarăşii din activul
Căminul cultural clin Zam. nizat, corul din Pojoga-Sălciva, Zilele trecute, colectivului de P.M.R. de la Şcoala medic din a elevilor clasei a XI cu foştii fără de partid au primit sarcini
Piste cîteva clipe aici va începe ..Cortina se dă in lături şi in sce Sebeş care a avut drept scop a- elevi ai şcolii, astăzi muncitori concrete la înfăptuirea cărora
o pasionantă întrecere, faza in a deschis întrecerea amatorilor na scăldată de lum ină işi face apa muncă de la depoul C.F.R. 7 e- naliza metodelor folosite de ca sau studenţi fruntaşi, care au vor
iei comunală a celui cîe al VI Mea rilia un tin ă r : n a tn ic n l brigăzii ar drele didactice pentru ridicarea bit despre examenul de maturi sint ajutaţi de comunişti cu ve
concurs al formaţiilor artistice cu cîhlecUl ,,Te cînt, partid". tistice de agitaţie care anunţă înce iuş i s-a luminat, pentru a d u pe o treaptă superioară a cali tate şi despre frumuseţea muncii chime în partid. Ca rezultat, cci
perea concursului „Cine ştie răspun cea oară diploma de unitate tăţii învăţămîntului. în fabrici şi uzine sau pe ogoa care cer primirea lor în rîndul
de amatori. Urmează apoi interpretarea al de“. Acesta este pretextul progra fruntaşă în întrecerea socialistă rele gospodăriilor agricole co candidaţilor dc partid se prezin
In sala ele spectacole s-a aş m ului brigăzii care, în cîntec şi vers, pe trimestrul IU 1992 acordată Atît materialul prezentat de că lective. tă bine pregătiţi, capabili să far-
tor cîntece: . Codrule, frunză a popularizat realizările obţin u te do de Direcţia regională C.F.R. tre tov. Oltea Panaitescit cît şi faţă sarcinilor trasate de organi
ternut liniştea. încă puţin şi... cetăţenii din Cirnpa pe drum ul în Cluj. Acelaşi colectiv este de discuţiile purtate au scos în c- La sfîrşitul adunării a luat cu zaţia de partid.
Dar, pinii la deschiderea cor galbină" şi „înfloreşti, pămîntal floririi aşezării tor şi a biciuit cu clarat fruntaş a treia oară pe videnţă faptul că în cursul tri vântul tov. Titu Bogdan, membru
Saicasm năravurile învechite. ramură. mestrului II din acest an cali al biroului comitetului orăşenesc Recent, in adunarea generală
tinei, să facem un scurt popas bucuriei". De fiecare dată, pen tatea învăţămîntului, la toate da- de partid şi directorul şcolii me a organizaţiei de bază, s-a discu
in culise. Aici, ca întru măies Cu vii aplauze sint răsplătite apoi Cu acest prilej mecanicii A n i sele a crescut în mod considcrn- dii care a dat indicaţii privind tat cererea dc a fi primit în rîn
tru buna interpretare, aplauze do către publicul spectator solistele ton I.aiăir, Uasilc Cristea, lacob j bil. Faţă de trimestrul T, pe tri- ridicarea pe o treaptă şi mai durile candidaţilor de partid a
trită broderie, se împletesc bo V iorica T riton, M a ria P ă sc ă le a n u şi Oloi, Ioan Butii şi al/ii au vor i mestrul II numărul elevilor ame înaltă a învăţămîntului şi educa tinichigiului Dumitru Filipaş. A-
gatele culori ale costumelor îndelungate. După corul amintit Măria Lăcătuş, care au interpretat bit despre metodele folosite de ninţaţi să rămînă corigenţi este ţiei în şcoala medie din Sebeş. preciind că şi-a îndeplinit sarci
populare specifice pe care le-au cu căldură Inim oase cîntece popu ci în întrecere şi s-au angajat
îmbrăcat interpreţii. Se fac ul urcă scena, rîncl pe rînd, cele lare rom îneşti. De un bine m eritat să muncească in viilor cu mai IULIAN IONAŞ nile trasate, este fruntaş în pro
timele aranjamente, se dau ul succes s-an bucurat şi acordeonislul mult elan pentru consolidarea ducţie, constituie un exemplu
timele indicaţii celor ce urmea lalte formaţii artistice partici M arcel Brînz.ea, precum şi dansatorul corespondent bun pentru ceilalţi mUncitori,
ză să intre în scenă. Pe faţa in A lexandru Surilti.
terpreţilor, ca şi pe cea a in pante : brigada de agitaţie şi e- Se înfăresc rîn d u rile comuniştii au votat în unanimi
structorilor, sc citeşte emoţia. Pe scena concursului şi-a făcut tate primirea acestuia în rîndul
cbipa de dansuri populare din apoi apariţia formaţia de dansuri. organizaţiei de bază candidaţilor dc partid. In aceeaşi
— Să fiţi atenţi la ton. Să adunare tovarăşii Ioan Stanciu,
Almaş Soliste, corul din Cerbia, A plauzele spectatorilor prezenţi în Organizaţia dc partid din ca
cînlaţi clar, cu suflet... sală au fost răsplata m eritată a stră drul Atelierelor centrale Criscior Mic Petru şi Cornel Stanciu din
taraful căminului cultural din daniilor depuse de artiştii am atori, desfăşoară o susţinută muncă de secţia maşini unelte au fost pri
— Mi-am lipit bine mustăţile ? sub în d ru m area tovarăşei M aria Pă- întărire a rînduriior sale cu cei miţi în rîndul membrilor dc
— Dar noi, dansatorii, prin ce Zam, solişti vocali, dansatori şi trăşcotu. mai buni muncitori, fruntaşi în partid.
parte a scenei intram ? instrumentişti. O adevărată tre succeselor obţinute. mult mai mic. Datorită metode M. PFTRU
Sfaturi, întrebări, presupuneri. lor bune folosite de direcţiunea
— Gata. începem... cere în revistă a talentelor iz şcolii cît şi de unii profesori şi corespondent
S-a tras cortina. Dine armo învăţători ca Pavel Mîrza, Ta-
vorî le din rîndul celor ce mun $ N ici o locom otivă I inara Măliguţă, Adelhaidc Schein-
jj cu p ie rd e re der şi mulţi alţii, a scăzut în
cesc la sale, o manifestare cul- (* mod simţitor şi numărul elevilor
6 cu situaţii mediocre la învăţătură.
lurală reuşită, care a slîrnit un S-a apreciat de asemenea că la
obţinerea acestor rezultate., ală
viu interes între spectatori. \v Unul din obiectivele întrece- turi de cadrele didactice, dc co
misiile metodice existente au
La faza iniei comunală din \ rii ce sc desfăşoară între bri- e
contribuit şi organizaţiile TJ.T.M.
Zam ati urcat în această dUpă- A găxilc de locomotive de la De- ? şi de pionieri, care în acest tri
pnul C.F.R. Teinş este realiza- mestru, mai mult ca în trimestrul
amiază scena pentru a da viaţă j rea de cit mai multe economii. I I, au sprijinit şcoala în procesul
instructiv şi de educaţie, fapt re
cântecului şi jocului circa 150 (I (
latat cu ocazia discuţiilor pur
de artişti amatori. v. cniş S Cu toate că în primele două * tate de profesorii Simion Dră-
luni ale anului au fost condiţii gbiţă, Elvire Gbbel, Valeriu Oros
mai grele de lucru datorită in- şi alţii. In cadrul adunărilor ge
nerale ale organizaţiilor U.T.M.
Rod al strădaniilor neobosite q temperiilor naturii, mecar. L- şi pe clase şi an dc studiu şi în /% c* ie n m /%
adunările pioniereşti au fost
I fnehiştii dr aici an realizat o prezentate expuneri cum ar fi
J economie de la începutul anului „Ce vreau să fiu", „Ce înseamnă
Piuă seara tiran , sie i.i Mminiihii d u p ă cum şi solii C o ro iescu su it a- i-a v e n it fo a rle g re u să se p r o n u n şi piuă anim de peste 131.000 sen — cinematograful „Patria“ ;
ţe : ii p re ţu ia pe toti in aceeaşi HUNEDOARA : Lupeni 29 — ci
c u ltu ral din B ăieşti a tosl pur şi pteciali pentru aceiaşi motiv. S-ar m ăsură. In tr-ad e v ăr fie că e v o rb a ţi lei pe scama reducerii consumu- iQ a r iio nematograful „ Victoria* ; SlME-
d e Ş tefan T u rc e a u s;,u de E leo n o ra 1UA : Lacrimi lin ii — cinemato
simplu asaltată do vu,:. a de ar pulea continua cu exem plele dar nu Bora, e x em p le caro le a v e m la in- ţ lui de combustibil. Numai in 20 M A R TIE 1963 graful .,/. Piniiile" ; PETROŞANI:
dem înă, pe scenă form aţia s-a pre- PR O G R A M U L I : 5,40 C în te c e şi Moara diavolului — ciilerhalograful
tişti am ăio ri veniţi aici din nouă acest i este esenţialul. La ridicarea z.entnt înlr-o u n ita te şi u n ifo rm itate { luna trecută, ci au economisit jocuri po p u lare rom îneşti şi ale „Al. Sahia“ ; Fata cit care Crom
dc-săvii -iiă. m in o rităţilo r n a ţio n a le / 6,07 Cîn- prieten — cinematograful „7 No
sate hntogane. Sala s-a dovedit nc- nivelului arlislic al corului din ^ {!este 344 tone combustibil con- t e c e ; 6,20 E m is iu n e a p e n lr u sale,- iembrie" ; ALBA IULIA : Meşter
A r fi n e c e s a r să s p u n e m c ît e v a c u 6.30 M u zică u ş o a ră in te rp re ta tă Ia la toate — cinematograful .,Vic
încăpătoare fată de afluenţa r- Păieşti — cunoscut acum în regiu- v in te şi d e s p r e soliştii v o c ali. Ei j) vcntiotial. a c o rd e o n ; 6,45 S alu t v o io s d e p io toria“ ; Ultima bătăile — cinema
au fost atît de mulţi incit spaţiul nier/ 7,30 S talu l m ed icu lu i: C a u tograful „23 August“ ; SEBEŞ:
tatori — m ulţi din îm prejurim i iar ne şi d e la alte c o n c u rsu ri — şi-au nu ne perm ite aceasta. Totuşi, spec ( V. STREMŢAN zele c ăd e rii p ăru lu i; 7,45 M elo d ii Moartea are o fală — cinemato
tatorii nu ne-ar ierta dacă n-am p o p u la re ro m in e şli in te rp re ta te la graful „Progresul“ ; Tot aurul
în culise era o anim aţie do m - d a t c o n t r i b u ţ i a to c.tci f o r m a ţ i a , p r e aminti nici pe lîiiăra colectivistă d iferite in stru m en te/ 8,40 M uzică din lume — cinematograful „Ai.
M aria M ane din Sălaşul Superior, d in o p e r e ; 9,31 M u z i c ă p o p u l a r ă Sadoveanu“ ; O R Ă Ş T IE : Pre
descris. Lifcrul pare firesc: aiiişlii cum şi in stru cto ru l lor. Şi re zu lta pe solii G ruiescu din Rin Alb, pre ţ tehnician ro m în e ască ; 10.00 T e a tru la m i şedintele — centru înaintaş —
cum şi pe D um itru M arian din M ă crofon „N ota z ero la pu rtare"; cinematograful „V. RoaitiT ; Cînd
am atori s-au pie/.entat in cadrul ce tele nu nu în tu z ln l să se vadă* ceşii, clntăret din frunză. Coi pe WV'A». -S» ^ '’XV'¦V 12,00 Din c rea ţia de m u zică u şo a ră comedia era rege — cinema
care nu-i am intim nici au [ost răs a c o m p o z ito r ilo r ro m tn i; 14,00 tograful „Flacăra“ ; HAŢEG:
lui de al Vll-lea concurs — să-şi Pe scenă şi-a făcut apariţia echipa plătiţi de spectatori prin aplauzele C o n c ert d e prinZ; 15.00 C iută o r Revista de la miezul nopţii — ci
chestra le m uzică populară a Fi nematograful „Popular“ ; BRAD:
arate m ăiestria, rodul slr uhiniei de de dansuri din Coroieşli — un sal rep etate ded icata lor. la rm o n ic ii d e s la t d in C lu j; 16,15 Sonate — cinematograful ..St. ro
V o rb e ş te M o sco v a; 16,45 M uzică şie" ; l.ONEA : Acord final ~ - ci
a-$i desăvirşi cil mai m ult înclina d e a s e u n n e a mic, situ at la p o a le le CORNELIU BtJDA Fier vechi oţelăriisor u şo a ră; 17,10 Solişti şi o rc h e stre nematograful „Minerul“ ; T E I U Ş :
m etodist principal la Casa de muzică populară rom înească; Drumuri despărţite — cinematogra
ţiile. R etezatului. Oci'e nu n u m ăra m ai regională a creaţiei populare 18.40 Din c în t e c e le ţă ră n im ii n o a s
tre c o le c tiv is te ; 19,00 Ju rn a lu l s a ful „V. Roaită* ; ZL A Ţ NA •• Şo
C o r l i n a s-a deschis şi pe scenă a m ult d e 70-80. P riv in d p e re c h ile de Zilele trecute, tinerii din secţia tărîţi să continue acţiunea dc telor: 19.40 Romanţe,- 20,30 N o a p
a p ă r u t c o r u l căminului Gullural din antezdrobitor a Uzinei de pre colectare a fierului vechi. te bună copii: „Soarele şi luna"; ferii iadului — cinematograful
B ăieşti. P riv in d fişa de concurs, am dansatori îm brăcaţi in frumosul port parare a minereurilor din Gura- 21,15 Scriitori la m icrofon: De- „Muncitorul“ ; ILIA : Perle negre
aflat că acest cor numără 99 de per barza au colectat circa 10 tone GHEORGHE LUŢA m osteno Bolez; 21,30 M uzică p o p u — cinematograful „Gh. Dr>ja" ; A-
soane. N u e puţin, avindu-se in v e naţional de prin părţile locului, apre fier vechi. Cea mai mare canti lară rom înească cerută de ascultă POLDUL DE SUS; Fantomele din
d e r e că în tr e g u l s a t n u m ă r ă 104 ca c o re sp o n d e n t tori; 22,25 V als de Jo h a n n Slrauss. Spessart — cinematograful „23
ciind m ăiestria şi gratia m işcărilor, tate de fier provine din piese P R O G R A M U L II: 12,45 D in oin- August“.
ic teCele şi d a n s u rila p o p o a relo r;
iii vine greu să crezi areastn. Cine vechi, ce nu mai pot fi utilizate. 13,25 C o n c e rt do e strad ă ; 14,10 Oiii!el'm
Tractoriştii de la S.M.T. Dobra Piese p e n lru fan fară; 15,00 M u zică
s>nt d a n sa to rii şi la ce şco ală şi-au In fruntea acestei acţiuni s-au au colectat şi predat: la I.C.M. u ş o a ră 16,10 M elo d ii d e e strad ă ; m e.tearolo $ie
pînă în prezent o cantitate de 20 16.30 C în te c e şi jo cu ri p o p u la re
se. Se spline că la Băieşti in fiecare însuşit ei m eşteşugul d an su lu i? D es situat tinerii Ioan Vlad, Traian tone fier vechi. Cu aceas ro m în eşti; 17,00 Din sp e c ta co le le PENTRU 24 ORE
tă cantitate ei se situează T e a tru lu i de sta t d e o p eretă; 18,05
casă se află şl un corist. Cu p u ţin e pre aceasta ne-a voi bit cu m odestie Bota, Avram Marcu şi alţii. Ti fruntaşi pe raionul Ilia la colec Muzică populară rom înească in V rem e schim bătoare cu cerul
nerilor li s-au alăturat şi vârstni tarea fierului vechi. De asemenea, terpretată de Dum itru Bălăşoiu,
ex cep ţii a c e asta c o resp u n d e . Pac a- învăţătoarea Jeana Piţuru, instruc- la exploatarea minieră din Cer- taragotislul Iosif M ituit şi aco r variabil, mai noros ziua. T em pe
cii, contribuind cu toţii ia reali tej au fost colectate încă 5.000 d e o n u lu i B c n o n a D a m ian 19,00
cea'stă afirm aţie deoarece in familia to a re a echipei. A tu n c i cinci ntn cerni zarea acestei sarcini. Utemiştii kg. fier veciii. M uzică rom înească do estradă; ratura în uşoară creştere. Ziua va
20.40 M elodii p o p u lare din M o l
V a n d ra cîntă şi m am a şi fiica. A şa cileva num e de dansatori talentaţi, din organizaţia noastră sint ho- dova; 21,15 In terp reţi d e m uzică fi c u p rin să în tre 8 şi 12 g ra d e ia r
u şo ară (reluare); 22,30 M uzică de
Vagoane cu podurile căzute dans. n o a p t e a î n t r e — 2 şi — 7, g r a d e .
T r a n s p o rtu l că r buri ?lui b rn i d e Ia cu podurile căzule. Asa, de exem plu, B U L E T I N E D E STIRr SI R A D I O V înt potrivit cu intensificări din
e x p lo a ta re a m in ieră V u lcan Ia propa- v a g o a n e le cu nr. 753350, 753215,
raţia Petriia se face cu v a g o an e 753070 şi a lte le sînt d e fe c te şi nu s-a JU R N A LE: 5,00; 6,00; 7.00; 13,00; sud-est.
KAUSF. Aceste vagoane au avanta luat nici lin fel do m ăsuri penlru 17,00; 20,00; 22,00; 23,50 ( p r o g r a
jul că au u n to n aj m arc, '!a r d e s c ă r mul I) 12,00; 14,00; 16.00; 18,00; PENTRU URMĂTOARELE
carea lor se face autom at. rep ararea lor, ele continuîild să facă 21,00; 23,00 (p ro g ra m u l II). 3 ZILE
naveta V ulcan — preparaţia Petriia
Num ai că o serie de vagoane cu podurile căzute. ©inm ia Vreme schimbătoare, favorabilă
precipitaţiilor, cu temperatura în
KAUSF, a i staţia — -------- - M u n c i t o r i i d e la 20 M A R TIE 1963 uşoară creştere.
de destinaţie V ul NO j ^ / secţia descărcare DF.VA : Baronul de Miinchhau-
can, sint defecte, se întreabă pe bu-
iar descărcarea lor - - !5S===---------------------- n ă d r e p t a t e p i n ă
v SAUU, M'ARIOAR'A TU DORAN, VICTOR M IIIAl MARIA dă m ult de lu cru celor de Ia secţia c î n d E. M . V u l c a n v a l ă s a s ă s e t ă
¦ este nu numai o colectivistă harni inlerprelînd cu mult talent cînlecul ciută în corul căminului cultural de d escărcare a preparaţiei Petriia. ră g ă n e z e re p a ra re a p o d u rilo r la aceS-
că dar şi una 'dintre cele mai bune popular „Num-atuncia ştiu că-i sară“, din Pianul de Jos şi este in acelaşi Cu toate că preparaţia Petriia a se le vagoane, iar serviciul producţie
artiste ale căminului cultural din Pia solistul Tudoran Victor din Pianul de timp şi solistă a acestuia. „Invlrlita“ sizat de mai m ulte ori serviciul pro din C .C .V .J. c în d va i n te r v e n i Ia
nul de Jos. La faza intercomunală a Jos a obţinut la faza intercomunală şi „Foaie veriic-a bobului“, cîntece in ducţie din cadrul C.C.V.J., e x p lo a E. M . V u l c a n p e n t r u r e m e d i e r e a c e
celui de al Vll-lea concurs al arlişli- a celui de al Vll-lea concurs al ar terpretate de ea. s-ati bucurat dc suc ta re a m in ie ră V u lc a n şi se rv ic iu l c o lor sem nalate ?
Vtr amatori, ea a cules ropote de tiştilor amatori un succes deosebit. ces in cadrul concursului dintre m ercial diu C.C.V.J., o serie de v a
goane de acest fel continuă să circule GH. ECOBESCU
aplauze. amatori. corespondent
C A T E G O RIA A LA FOT8 AL
Minerul Lupeni — Ştiinţa Timişoara 0—0
La sfîrşitul celor 90 de minute ta traiectoria mingii intervine Dan şi o Spartachiada de iarnă a tineretului Iiitreppinderea industrială
bela de marcaj a rămas neschimba deviază în corner. La reluare Minerul Sibiu
tă : 0— 0. Acesta nedreptăţeşte echipa atacă din Unu dar Înaintaşii rateaza. Duminică au avut loc întreceri spor ionul Iia o asigurat o bună desfăşu Orăştie
Minerul care merita să cîştige. In ge Numeroşii spectatori trec prin mari tive in cadrul sp a rlac h ia d c i de iarnă rare a întrecerilor. In urm a desfă str. M. Kogalnice&nu nr. 1 telefon 3951
neral înlllnirea nu s-a ridicai la ni analii in min. 7S, dar Lcrctcr şutea- a t i n e r e l u l u i , faza r a i o n a l ă $i o r ă ş e şurării probelor iată primii clasaţi: La faza ra io n a lă a acestei c o m p e
velul unui joc de categoria A. Au ză pe lingă bară. nească. La a c e ste în tre c e ri au p a rti tiţii au p articip a t 284 tineri şi ti liv re a z ă
existat multe execuţii tehnice greşite cipat tineri m uncitori, ţărani colec C r o s : întrecerea a fosl pasionantă. nere. P robele au fosl sp ectaculoase
din partea ambelor echipe. F. drept Bun arbitrajul lui M. Crufcsat tivişti, elevi. Iată cîlcva a s p e c te : Prim ii au trecut linia de sosire, la se prin dîrzenia cu care s-a luptat pen — roabe metalice
că o cauză a fost şi terenul complet (Bucureşti). niori Ion S ere (Ş tiinţa Ilia), la ju lru cu cerirea locurilor fruntaşe. Iată — scaune pentru cinematograf
desfundat. JLsa D e v a niori Viore! S îleşteanu (V ictoria Do- învingătorii probelor: — scaune pentru săli de şedinţe şi cămine culturale
Minerul Lupeni a aliniat urmăloa- — bănci şcolare tip STAS
Chiar din primele minute iniţiativa îra form aţie: Mihalache — Slanill, P eslo 150 c o n cu re n ţi, cîşllg ăto rii e- bra) iar la ju n io are a învins Elena G im nastică : A învins echipa do bă- — tomberoane pentru strîns gunoi
aparţine echipei Minerul dar înaintaşii Dan II, Izghircanu — Costin, Sima — lapei interasociaţii, de pe raza oraşu P opescu (Şliinto Ilia). ieii O te lu l C u g ir. La le le cele mai — coşuri (cutii) pentru gunoi de 100 litri
se pripesc rotind ocazii clare. In min. Colroază. Comşa, Szohe (Bălatia). b u n e s-a u d o v e d i t a li c o n c u r e n te l e — coşuri (cutii) pentru gunoi de 50 litri
2 Comşa are o ocazie bună, însă Ion C. Ion, Drăgoi. lui D eva au p articip a t la in tre ce riic Şah : V ictoria a revenii la băieţi, din echipa Victoria Geoagin. — bidoane pentru lapte din aluminiu de 25 litri
trage slab. In min. S la un nou atac — minere cu şilduri din aluminiu
C. C O T O Ş P A N fazei orăşeneşti a sparlachiadci de concurentului V iorei M itrulan (V oin T r in t ă : In o rd in a a categ o riilo r m — minere închizător ferestre (olivere)
al minerilor Colroază şutcază puter iarn ă a tin e retu lu i. Iată c îşlig ă lo rii . ţa Ilia). iar la fele p rim u l loc a lost în v in s M ihai M u re şa n (V iclo ria G'eoa — cremoane semiîngropate din aluminiu
ALTE REZULTATE: giu), Vasile C ornea din aceeaşi aso
nic în bară. Apoi este rîndul timişo p rim u lu i loc ia p ro b e le s p n r t a c h i a d e i : o c u p a i cie S ilv ia N e d e l c o v ic i ( V i c t o Oalie, Emil Albii (Otelul Cugir), Ion Execută: reparaţii frigidere de orice tip.
D inam o B ucureşti — C.S.M.S. Iaşi H a l t e r e : c a te g o ria p în ă la 55 kg. ria Dobra). iiodiş (Dacia O râşlie), Sabin M untea
renilor să atace. Manolache deschide mi l O l e i u l C u g i r ) şi lori P ăd ure (M ii \ ÎNTREPRINDEREA DE CO N STR U C TS!
0 I; S le a u a — C rişa n a 4— 2; U.T.A.— Szekeli A ndrei (Progresul Deva); ca- T r ia tă : întrecerea a fost foarte leşul Şibol).
pe Igna care şutcază fulgerător. In FORESTIERE C L U J
F e r u l 4 — 0 ; P e t r o l u l - P r o g r e s u l 4 — 0; H a l t e r e : In a c e astă p ro b ă cei mai
p u t e r n i c i s - a u d o v e d i t a fi o t e l a r i i m M m u aajiaiin B .1 « u ro m n o m c u B iiim if M i
Dinam o B acău— Ştiinla Clu j 0— 0 cuipreni care au în v in s prin Ilie
P leacă (c ateg o ria 55 kg.), Emil Albi, Strada Maramureş nr. 90, telefon 49-53
S t e a g u l R o ş u — R a p i d 2 - 1. ,c a te g o ria /5 kg.) şi Sabin M u iile a n u
!c a le g o ria p e ste 75 kg.). La c a te g o ria angajează specialişti după cum urmează:
1 bbyii hbSa°2 ? a m i c a l e legoria p in ă la 65 kg. P a lad e M ihai sp e c ta cu lo a să . Cei p rezen ţi au răs- 55 kg. a în v in s P e lin S tanciu (Dacia
O răştie). INGINERI CONSTRUCTORI
(C onstructorul D ev a); calegoria pină nlălit cu aplauze victoriile obţinute ° un inginer dispecer cu vechime de 3 ani la centrală (bule
T e n is d e m a s ă : Au p a r tic ip a t 30 tin de Cluj) ;
Minerul Deva — Faianţa A. S. Cagir // — la 75 kg. D ănilă N ic o la e (Corvinii! de concurenţii (în ordinea categorii concurenţi. Primii! loc a fost cucerit •> un inginer constructor la şantierul Deva cu 3 ani vechime;
Sighişoara 3-0 (2-0 1 C.F.R. Simeria 2-2 (1-0) D e v a ) c a l e g o r i a p e ste 75 kg. C oslea lor) T evdor Biriş, N icolae Corinacan. ia b ăieţi de c ă tre C o rn el R ăsădea • un inginer şef de lot la lotul Firiza şi un inginer şef de lot
nu (D a cia O r â ş lie ) iar la fele d e la şantierul Deva cu vechime dc 3-5 ani. Salarizarea de la 1.900
Joc anost, lipsit de im portanţă. Islvan (Progresul Deva). Iosif G u r a şi R o m u lu s Sila, loli d e la Prude Schoppcr (Vicloria Gcoagiu). — 2.000 Iei plus sporurile şi indemnizaţiile legale.
O aspeţii au luptai cn m ultă voinţă. La d u b lu fem ei a în v in s cuplul form ai
G o l u r i l e a u fo sl î n s c r i s e d e N i t u şi T r i n t ă : c a le g o ria p în ă la 55 kg. aso ciaţia s u m liv ă V icto ria Dobra. din Ile a n a C iin p o n e ru şi T ru d e Sciiop- MAIŞTRI Ş l TEHNICIENI
B ulbucam p e n lru qaz.de, C râ c iu n e a r p er (V iclo ria G eo ag in ), Iar la dubli
Stadionul din Deva a găzduit du şi C apră pen lru oaspeţi. Szegedi Ioan (Conslrticlorul D ev a); H a l t e r e : Şi a c e a s tă p r o b ă a fost bărbaţi vicloria a fosl cucerită de * maiştri constructori la şantierele Bistriţa şi Cluj.
m inică înlilniren amicalii de lolbal c a l e g o r i a p î n ă la 01 kg. P e s c a r i i A- d o m i n a t ă d e c o n c u rx-Vtii a s o c i a ţ i e i echipa O ţelul Cugir alcălullă din Du • tehnicieni mecanici (practicieni) la şantierele Alba Iulia şi
dintre echipele M inerul din locali T. SIRIOPOL lexandru (CorislrtRlorul Deva); cate V 'c l o r i a D o b ra . Ei a u c îş t i g a t ia trei m itru B ălan şi Z ollun Kcinevc-ş. Deva.
tate şi F ain n la S ig h işo ara. La acest corespondent goria pină la 68 kg. S zabo islv an cttlagorii prin Iosif C lara (calegoria * tehnician normare la şantierul Deva.
meci a asistat un m are num ăr de (P ro g re s u l D e v a ) ; c a le g o r ia p in ă la 05 kg.), N ico lae Ediţoiu (c aleg o ria Ş ah : Revelaţia concursului a con- Angajarea are loc prin concurs la data de 25 martie a.c., la
spectatori dornici să vadă la lucru Retezatul Halea, — 76 kg. Albii G h o o rg lie (C.I'.R. S im e 75 kg.) şi A n lo n iu g a (categ o ria stiluit-o tinărul M ihai V ilceanu în centrala I.C.F. Cluj.
echipa favorită, cu o săp lăm în ă în a Rapid Deva 3-0 (0-0) ria ); c a te g o ria p în ă la 84 kg. Bertiu p e s tî 75 kg.). La c aleg o ria 55 kg. a v i r s t ă r i n u m a i 11 a n i . D e ş i a î n
inte de începerea cam pionatului de N icolae (Progresul Deva). ieşit în v in g ă to r Iosif Micii de la Ş tiin fruntat adversari mai vîrslnici, ex
fotbal. Intilnirea a dat satisfacţie. Conliniiindu-si pregătirile, echipa ţa Ilia. perim entali, totuşi Mihai Vîlceanu a
Echipa locală a obţinui o victorie Retezatul din Haţeg a întîlnit pe Ra T en is de m a s ă : La fnlr.;cerilp de ocupat prim ul loc, d o vedind o bună
pid Deva. M anifestînd o neta supe lenis de m asă primul loc a fost ocu T e n is d e m a s ă : Cei m ai b u n i jii-
clară şi a realizat mai ales în pri rioritate, haţeganii au cîştigat cu pat de Ioan Loghin (Ştiinla Simeria). c ă l o r i s - a u d o v e d i i a fi I o n M o t şi pregătire tactică şi m ultă m aturitate
scorul de 3 0 prin punctele înscrise la băieţi, iar la te te de P u ic a n D oina M ioara C ruceru, am bii de la M urcşui
ma repriză unele faze frumoase. Mu- do O p r e a şi l o i d a n (2). (Flacăra Deva). tn gîndire.
Brănfşca.
jorilatea com ponenţilor echipei de- N. SBUCHEA Ş a h : După întreceri dîrze primul
corespondent
vene au m anifestat o bună pregătire loc la băieţi n fost ocu p at de ing. G im nastică : E xecuiind cu mai m ul
Minerul Vulcan —
fizică. S-nu p re z e n ta t foarte bine Nis- Jiul Petriia 2-0 G h e o rg h e Baciu (C.F.R. Sim eria), iar tă g r a ti e şi c o r e c ti t u d in e e x e rc iţiile
la fele de Eleonora M oise (Flacăra im puse, e c h ip a fe m in in ă V ic to ria Do-
tor, p e r m a n e n t în a p ă r a r e şi a Inc. Pregălindu-se cu m ultă seriozitate Deva). Pe echipe eîşligătoarc esle bra şi ech ip a m ascu lin ă Ş tiin ţa Ilia
In v ederea reluării cam pionatului, M ureşul Deva. s-au clasat pe prim ele locuri.
M arato n , c o m b ativ şi eiicace, iu - echipa M inerul Vulcan a acumulat
un bogat bagaj de cunoştinţe. Acest G im n astic ă: La gim nastică locul 1
naru sigur în poartă. lucru l-a dovedit şi dum m iaă, ciad
n î n v i n s f o r m a ţ i a d e c a t e g o r i a B, la fete a (ost ocupat dc echipa Fla
Cele trei goluri au (ost înscrise J i u l P e t r i i a , c il s s o r u l d e 2 — 0, T ir: Cel mai m are num ăr ds pline
d e M a r a to n (2), şi D elios. căra D eva iar la băieţi de echipele le a acum ulat concurentul N icolae
P ro g re su l D ava şi Ştiinţa S im eria. M otorga din Gurasada.
Oaspeţii au realizat un joc frumos
M. BANULESCU La o rien tare turistică echipa 'dir
în cînip, însă s-au deşi urcat slab în
corespondent
L a S ila G u rasada a ocu p at prim ul loo.
fata porţii. A arbitrat bine M. Os-
tafiău (Deva). v C om isia de o rg an izare S ispârta- IOAN TO'ROK GHEORGHE G A G U G I U
ehiadei 'de iarn ă a tin e re tu lu i 'din r a Instructor regional U.T.M, corespondent
V . A;
