Page 65 - 1963-03

N r. 2559 DRUMUL SOCiAUSMULUl — WHWIBBBtl PAG. 3

«TRECERE VIE. MOBILII

N iei mm Dagunet de minereu rehmiai PANOU
DE OMOARE
Valoroasa iniţiativă „Nici un vago­ nulul curent această dfră aproape

l ' A ' A A net de minereu rebutat", lansată de s-a dublat.
minerii din Teliuc, şi-a găsit un latg Se ştie că soarta calităţii mine­
ecou şi in rîndul minerilor de la reului se hotărăşte In abataje. Maiş­
Ghelar. Treptat, calitatea minereului trii nu au mai controlat insă în su­
a devenit aici preocuparea de bază ficientă măsură felul cum se alege
a întregului colectiv. De la o lună sterilul vizibil în abataje, iar Şfafii
Ia alia a început să scadă numărul de echipe au tratat superficial acoas-
vagonetelor cu minereu rebutat, u- tă problemă; In consfătuirile de pro­
neîe brigăzi reuşind chiar să nu re-
Cum am organizat buteze nici un vagonet. Edilicatoare ducţie hu s-au discutat cazurile cele
'©cerea între schimburi sînt in această privinţă rezultatele mal frecvente de încălcare a nor­
bune obţinute în cursul anului tre­ melor privind conţinuiul de steril.
cut. Timp de mai multe luni în şir Aşa se face că unele echipe nu reu­
(iulie, august, septembrie) procentul şesc să se ridice nici Ia nivelul rea­
de steril în minereu a iest cu mult lizărilor din anul trecut. Un exem­

Colectivului nostru de muncă pentru tăierea corectă a lam i­ redus sub cifra admisa. Ca Urmare, plu: echipa nr. 163 a înregistrat un
a crescut conţinutul de metal la mi­ rebut în luna ianuarie 1962 de 44
îi revin sarcini deosebit de im ­ natelor ş.a.m.d. Deci sînt cointe­
portante în înfăptuirea cu suc­ resaţi deosebit toţi m uncitorii M inerul lo a n B ănuţ conduce una dintre brigăzile fruntaşe nereul livrat Combinatului siderurgic tone Ia o producţie de 3.850 tone. IOAN PALL
ces a Directivelor celui de al din schim b. de Ia E. M. T eliuc. Aplicînd in iţiativa „N ici un vagonet de m i­ din Hunedoara. Media anuală a con­ ?ef dc brigadă la É. M. Ghelar
IlI-Iea Congres al partidului cu nereu rebutat“ ea reuşeşte să trim ită la zi minereu de bună ţinutului chimic de metal obţinut în Peste un an, adică în ianuarie 1963,
privire la sporirea producţiei de De m enţionat că punctele înre­ calitate. 1962 a înregistrat depăşiri între 1,01 aceeaşi echipă a realizat Ia o pro­ TOMA’ FARAON
m etal. Conştienţi de acest lucru, gistrate la diferite locuri de şi 1,05 la sută faţă de sarbina pla­ ducţie de numai 2.192 tone un rebut furnalist la furnalul nr. f
cu ocazia dezbaterii cifrelor de mţuică sau penalizările dintr-un IN FO TO : loan Bănuţ îm pr eună cu doi ortaci din brigada nificată. de 66 tone. Uzina „Victoria“ Călan
plan pentru anul în curs, m unci­ schim b se cum ulează şi consti­ sa discutînd despre felul în care-şi pot îm bunătăţi continuu ca­
torii, inginerii şi tehnicienii sec­ tuie rezultatul schim bului res­ litatea muncii. fhcepînd însă din trimestrul IV al Vinovat de această stare de lucruri NICOL'AE CREŢULESCU
ţiei şi-au luat angajam ente pre­ pectiv. Schim bul care totalizează anului trecut, aplicarea şi extinderea se face în primul rind: Comi­ şef dc echipă la fabrica
cele m ai m ulte puncte pe timp iniţiativei a încetat să mai existe ca tetul sindicatului care nu a con­ de aglomerare a C.S.H.
ţioase. Bunăoară s-au angajat să de o lună este declarat fruntaş problemă la ordinea zilei. In goana trolat şl îndrumat activitatea co­
dea patriei peste plan plită la fi­ după cantitate a iost astfel neglijată mitetelor sindicale pe sectoare, ALEXANDRU T.ĂTARU
nele anu lu i 15.900 to n e lam inate, în întrecerea socialistă. calitatea minereului. Aşa se fâce că nu a urmărit ca iu consfătuirile de mecanic pe maşina de şarjarc
să reducă reb u tu l cu 1,5 la sută Iată şi eîteva cuvinte despre în ultimul trimestru al anului trecut,
sub cifva adm isă, să realizeze o procentul de steril a crescut cu 0,35 producţie să se formeze o adevărată nr. 2 U.C.C. Hunedoara
econom ie de m etal prin lam ina­ felul în cate se face urmărirea la sută faţă de cifra admisă şi cu opinie in favoarea calităţii. E! se
rea Ia toleran ţe negative de 2.000 întrecerii socialiste. In primul 1,32 la sută faţă de cel realizat in rezumă doar la afişarea brigăzilor
tone şi o econom ie p este plan la rînd există grafice orare, a tîi la trimestrul anterior. fruntaşe şi rămase în urmă la cali­
preţul de co st de 2.000.000 lei. cuptoare, cît şi la linia de la­ tate, fără să ţină o evidenţă per­
minare. Pe ele se trec din oră Slaba preocupare pentru îmbună­
Traducerea în viaţă întocm ai în oră num ărul de blum uri lam i­ tăţirea calităţii minereului extras se manentă in această privinţă. Tova­
a acestor angajam ente reclamă nate şi cantitatea producţiei în observă şi în cantităţile mari de mi­ răşul loan Bidiga, vicepreşedinte al
o cît m ai bună organizare a m un­ tone. Avem apoi graficul de ur­ nereu rebutat. Dacă în lunile ianua­ comitetului sindicatului pe exploatare,
ci* şi m ai a les d esfăşu rarea p er­ mărire a producţiei zilnice şi cu­ rie şi februarie 1962 s-au rebutat nu ştie nici cîte brigăzi au încheiat
manentă a. unei întreceri socia­ m ulate de Ia începutul lunii pe 1570 tone, în aceeaşi perioadă a a-
liste plină de însufleţire. schim buri şi grafic de urmărire anul cu procentul de rebut sub ci­
a rebutului realizat faţă de cel fra admisă, sau care au fost brigă­
adm is. Pe graficul producţiei zil­ zile cărora nu li s-a rebutat nici un
vagonet de minereu.

Or, Ia noi în secţie, întrece­ nice m ai sîn t trecute realizarea Furnaiişlii cer minereu de calitate

rea a fo s t a stfel organizată în eît n orm ei şi in d icii de utilizare. A- După luarea angajamentelor tot mai bună, cerinţă la care minerii
să cuprindă întregul colectiv. cest sistem de urm ărire s-a do­ sînt datori să răspundă prompt. Ini­
Mai precis, ea se desfăşoară pe vedit a fi foarte avantajos, deoa­
schim buri şi locuri de muncă. ţiativa „Nici un vagonet de minereu
rece perm ite oam enilor să-şi dea Adesea ne izbim de o problemă Trebuie să fie însufleţită şi între- mai multe mijloace. In primul rind rebutat“ trebuie îmbrăţişată deci cu

Pe baza angajam entelor am in­ seam a în orice m om ent de situa­ dificilă. Oamenii îşi iau angajamen- cerea. Respectiv să se ţină o cla- s-a folosit sistemul de premiere, tot curajul de către toate brigăzile.
tite m ai sus şi defalcate pe schim ­ ţia realizării planului şi a anga­ le valoroase, dar nu trece mult timp ră evidenţă a rezultatelor, să se Apoi, stimularea morală. In consfă- Comitetului de parlid şi Comitetului
buri au fost stabilite criterii con­ jam entelor. Şi, bineînţeles, atunci fi unii dintre ei uită de ele, nu ma­ popularizeze realizările obţinute. In tuirile lunare de producţie s-au în- sindicatului de la E. M. Ghelar le

crete de întrecere şi punctaje. In cînd se observă vreo anom alie se nifestă preocupare pentru a fi frun­ această direcţie noi am avut o prac- minat drapele de fruntaşi, s-au fă­ revine sarcina să studieze posibili­

general, ele se referă la depăşi­ poate interveni urgent cu m ăsuri taşi în întrecerea cu ceilalţi. M-a fră- lică defectuoasă.. Avem grafice în cut evidenţieri. Cele mai frumoase tatea extinderii iniţiativei respective.

rea planului de producţie, a in­ de rem edierea ei. mîntat mult această problemă, mai multe locuri, pe care erau înscrise rezultate au fost popularizate prin Dar, nu este suficient ca iniţiati­
ales că deşi se depunea străduinţă zilnic realizările. Numai că din da- staţia de radioficare a combinatului, va să fie îmbrăţişată de un număr
dicelui de utilizare a agregatelor Mai trebuie adăugat că indicii

pentru diferitele sortim ente, re­ de utilizare pe toate sortim entele pentru ca în consfătuirile de produc­ tela înscrise pe grafice nu rezulta Am folosit, de asemenea, gazeta de cît mal mare de brigăzi. Trebuie

ducerea rebutului, îm bunătăţirea şi angajam entele defalcate pe ţie să se discute teme cît mai inte­ cum au fost îndeplinite angajamen- perete. create şi condiţiile necesare pentru

calităţii lam inatelor pentru ţevi. schim buri sînt afişate la Ioc vi­ resante, utile, şi se luau angajamen­ tele, ci normele. Prin urmare, des- In viitor vom ţolosi }; a!te p r o . ca iniţiativa să aibă succesul scon­

Pentru cuptorari, manevranţi, zibil pentru ca fiecare m uncitor te frumoase, întrecerea nu devenea pre angajamente nu se vorbea decît Ccdee. Chiar din luna viitoare vom tat.

tăietori, ajustori etc., diferiţi lu­ să le cunoască. antrenantă, vie. Or, este bine ştiut in consfătuirile de producţie. Acum introduce lozincile popularizatoare I. QOBANU

crători de la diferite locuri de Qrganizînd tem einic întrece­ că în întrecere omul caută să folo­ însă^ urmărim altfel întrecerea. E- ca> de pi{dă . Arm aţi exemplul to-

muncă, de pe întregul flux teh­ rea socialistă între schim buri şi sească mai bine posibilităţile pe ca­ xisla două grafice mari, aşezate la ¦uarăşidui..., care a realizat..." De a-

nologic, ele sînt adaptate Ia S p e ­ urm ărind-o îndeaproape, noi am re le are la îndemînă pentru a ob­ locuri vizibile; unul pe terenul de !emenea. în colaborare cu condtice- Agitaţie vlzualâ
cificul m uncii astfel îneît să se reuşit ca de la începutul anului ţine cele mai frumoase realizări. La ilicărcare, altul pe terenul de des- rea ctubidili „Sidcrurgisltd", vom or-

asigure depăşirea angajam entelor şi pînă în prezent să producem noi, la secţia l-a furnale, se pune cu cărcare. Ele se completează zilnic ganî-a seri aie fruntaşilor în pro- în sprijinul producţiei
ele la în călzirea b lu m u rilo r şi p e ste plan m ai m u lt de 9.000 to ­ tărie problema sporirii producţiei de de către normator. Rubricile grafice- ducţie> cara vor !ervi !a răspindi-
ne lam inate. Fruntaş în prim ele fontă, în condiţiile respectării ce­ lor sini astfel alese incit in fiecare zi rea experienţei înaintate şi la popu-
pînă la încărcarea produselor fi­ două luni, aşa după cum se poate lorlalţi indici ai planului de stat. se ştie despre fiecare echipă cit a larizarca celor mai buni muncitori, La secţia furnale a Uzinei „Vic­
nite în ajustaj. Mai explicit spus, vedea din tabelul de mai jos, Aşadar, o întrecere vie, pasionan­ realizat din angajamentul anual, şi Iată cît de muli trebuii făcut du- tori“ Călan există 4 organizaţii de
cup forării sînt cotaţi cu un anu­ este schim bul condus de ing. Va- cit in luna respectivă. pd luarea angajamentelor. De fapt, bază. Cei 52 de agitatori, precum şi
mit num ăr de puncte pentru asi­ siîe Săucă. tă. era deosebit de titilă. toţi comuniştii din aceste Organiza­
gurarea încălzirii Iingourilor la ţii, desfăşoară o activitate susţinută
PETRU POTOROAC Iată la ce concluzie am ajuns. Fa­ Dar întrecerea dintre echipe, a- aici am arătat doar o parte din de agitaţie în sprijinul întrecerii so­
temperatura optim ă de laminare, preşedintele comitetului Sindical cem destulă treabă pînă la luarea cialiste. Ei au asigurat afişarea Ia
manevranţi! pentru nereâlizarea de secţie de la laminorul de 650 mm. angajamentelor, dar de cnci încolo gregatc, nu se abate de .la interesul acţiunile ce trebuie susţinute peti- locuri vizibile a chemărilor adresate
de rebuturi şi sporirea vitezei de lăsăm totul pe seama participanţilor furnaliştilor pentru a da patriei can­
laminare, cei de la fierăstraie al C. S. Hunedoara la întrecere. Or, după cum însăşi comun al secţiei. Interesul este ca tru a menţine mereu viu focul în- tităţi tot mai mari de fontă de oali-
viaţa a dovedit, o dată cu luarea tate superioară.
angajamentelor întrecerea abia a în­ toţi participanţii să obţină realizări trecerii. Făcînd însă din susţinerea
ceput... Să vedem, aşadar, ce tre­ Asemenea chemări există la fiecare
buie făcut după luarea angajamente­ frumoase. De aceea, obişnuim să or- întrecerii o preocupare permaiien- loc de muncă, atit pe platforma fur­
nalelor, cît şi la caupere şi dozare.
lor- ganizăm schimburi de experienţă tă, contribuţia fiecărui muncitor la ' Pentru a se cunoaşte operativ re-
Consider că, în primul rind, t ne­ 1 zilltatele echipelor aflate în întrece­
S it u a ţia realizării angajamentului defalcat la producţie pentru popularizarea metodelor de realizarea sarcinilor de plan va spo- re, există şi un grafic dé Urmărire, în
pe primele două luni ale anului la laminorul de 650 mm. cesar să ne preocupe luarea celor care sînt trecute zilnic realizările ob­
mai corespunzătoare măsuri pentru a- lucru ah fruntaşilor. Un astfel de ri din ce în ce mai mult, iar rea- ţinute.
sigurarea tuturor condiţiilor tchnico-
schimb de experienţă, încheiat cu Uzările vor fi tot mai frumoase,

bune rezultate, a fost organizai pc IOAN ŞEI.ARU

SCHIMBUL Angajament Realizat terenul de încărcare. preşedintele comitetului

(tone) (tone) Este, apoi, foarte important ca sindical de secţie de la

fruntaşii în producţie să fie stihii- secţia I-a furnale

ing. Vasile Săuca 1.240 2.385 laţi. In acest scop, noi ain folosit a C.S. Hunedoara

matcrialc cerute de îndeplinirea in- j

tegrală a angajamentelor. Legat rfe) D u p ă d o u ă luni Din activitatea birourilor organiza­
ţiilor de bază nu lipseşte instruirea
Alexandru €îra 1.24.0 2.288 aceasta, noi am acordat o atenţief
deosebită înfăptuirii propunerilor fă
lunară a agitatorilor şi colectivului
ing. loan Banciu 1.240 1.900 cula în consfătuirile de producţie începută cu m ul­ diţii materiale co­ prim ele două luni şi de redacţie ăl gazetei de perete. Fie­
Total secţie 3.720 6.573 Fiecare propunere a fost studiată respunzătoare rea­ jum ătate ale acestui care număr al gazetei de perete cu­
Cu simt de răspundere şi apoi apli­ tă însufleţire din lizării sarcinilor de an 464 tone de oţel prinde aspecte din întrecerea socia­
prima zi a anului, plan şi a angaja­ peste plan. Conco­
cata. întrecerea între e- m entelor luate. listă. Unele împărtăşesc din experien­
m itent cu aceasta o
chipele şi schim bu­

si waaarMxu*»»’- rile de la oţelăria e- In felul acesta co ­ m are aten ţie a fost ţa celor care au obţinut cele mai

lectrică con tin u ă a- lectivu l oţelăriei e- acordată îm b u n ătă­ bune rezultate, iar altele combat lip­

II N T III A J fii A I I IE cum cu şi mai m ult Iectrice din C. S. ţirii calităţii oţelu­ surile manifestate la anultilté locuri
avînt. M ăsurile teh- Hunedoara a reuşit lui. Rezultatele sînt de muncă, recomandind totodată mă­
nico-econom ice sta­ să-şi realizeze rit­ surile imediate ce trebuie să fie luate.
concludente. Faţă
Rezultatul ultimeianalize aprobă Mă uit Ia ceăs. 5.10...20 de minute întîlnită şl cu alté prilejuri. Dc e- dc 2,50 la sută re­
bilite şi aplicate în m ic sarcinile de but adm is, s-a rea­
E. KISS

’descărcarea. Citeva minute şi cup- şi ajustarea se termină cu bune re- xemplu, cu o zi în urrtiă, la uliul p ractică asigură con ­ plan şi să dea în lizat 2,17 la sută. secretarul organizaţiei de bază nr. 4

torul nr. 2 de la oţelăria ll-a dinzultate, in minimum de timp. Prin din cuptoare se executa repararea

C. S. Hunedoara va da patriei încă aceasta încărcarea cuptorului a în- vetrei la cald. Printre cei veniţi să

o şarjă de oţel. In timpul care a ceput cu 15 minute mai devreme, dea ajutor se aflau oameni de la IOAN PINCA, şi instalaţii. Această măsură a ’dus
prim-topitor la O.S.M. nr. 1 la specializarea oamenilor şi creş-i
mai rămas se fac ultimele pregă- lată eficienţa ajutorului. cuptoarele 1, 2 şi 3. Conduşi de Propuneri, sugestii tCrea spiritului de răspundere a fic-
La O.S.M. nr. 1 rezultatele
tiri. Oamenii se mişcă tăcuţi. Rare- N-au trecut decît tréi ore şi asist maistrulAurel Stanciu oamenii nu întrecerii socialiste, ce se des­
ori se opresc cite doi să-şi spună d\ n non ]a această rodnică formă numai că au dat ajutor, dar au în- făşoară între cele trei scliim-

o vorbă. Dovadă că ştiu cu toţii d<> întrajutorare tovărăşească în văţat practic cUm se face această re­ cului şi prin perforări de pra­ obiectivul să fie „Nici o maşină de
guri. minereu relatată“. Cînd fac această
ce au de făcut. muncă. De data aceasta echipa prim- pdraţie atit de importantă. Suflîru- propunere am în vedere şi unele a-
De aceea n-ar fi rău dacă
In partea opusă a cuptorului, la topitorulUi Pavef Hangan, întoarce dtí.se simultan cu trei ţevi, timpul conducerea secţiei, îm preună
cu com itetul sindicatului, ar in­
Şlicul de evacuare, Aristotel Sînge- v{zita celor de la cuptorul 1. Şi de curăţire d Vetrei a fost redus clude în criteriile întrecerii so­
cialiste şi punctele privind re­
reame nu e singur. Alături de el acx ajustarea trebuie să fie de ca- de !a 0 ord jumătate la mai pu- ducerea pierderilor de oţel. De
recunoaştem figura topitorulni Gheor- }{(ate ţn cci mai scurt timp exc- - dg 4Q minulc asem enea, este bine să se ţină
şi evidenţa schim bării destina­
ghe Dîrje, de la cuptorul nr. 1. De- cutată. Cînd s-a făcut descărcarea " 1 . „„ „ ţiei şarjei, ca efect a unor do­
zări necorespunzătoare. In fe­
nise nechemat de nimeni. Aşa obiş-cuptorului nr. 3 s-ait repetat „vi- întrajutorarea lovaraşeasca ta-

nuieşlc de fiecare dată cînd la cup- zilele“ ca un lucru firesc. 0 nieladă de muncă cu adinei

torul „vecin" poate da o mină de !n munca lor de zi cu zi oţelarii semnificaţii, în care oamenii se iden-

ajulor. Şi lucrul acesta nn-l face nu- se ajută reciproc. Succesul unei e- tifică cu interesele generale ale co­

mal el. La fel procedează şi Jenică cjdpe !i bucură deopotrivă pe toţi. lectivului şi pun mai presus de in-

Popa, de la cuptorul nr. 3 şt alţi întrajutorarea s-a născut din do- teresele personale interesele sporirii lul acesta se poate urmări cum

Cr ü,e"v'a mi.nut,e şi. şlicul. d,e evacua- rjiMnta scienMceM,ă tde a!avoelnaiMunJuf-l pînrosdt>uHcă- p1roducţiei de oţel şi îmbunătăţirea respectă oţelarii programul de
lucru. Oţelul elaborat trebuie
re a fost desfundat şi oţelul se . . „. .. calitaţn lui. să corespundă scopului propus.
scurge şerp, ui¦ndi sp, re oal,av. Ijn t,u*n- mai mult o'ţel. Astăzi ca ‘poale ,fi S. TRUT*A

pul acesta pe platforma din faţă, buri, se urm ăresc zilnic prin COSMA CULCEA, vahtaje caie nu există în subteran : căruia. Incepîtid din anul acesta, e-
munca de ajustare a cuptorului e în grafice. Criteriile de bază ale şef dc brigadă la E. M. Teliuc vizibilitate mai bună, efort fizic mai chipcle dc întreţinere sc împart pc
toi. Acum e momentul Să se cişlige întrecerii s în t: îndeplinirea mic etc. schimburi, atunci cînd utilajul ce-l
timp in elaborarea şarjei următoare. planului şi îm bunătăţirea cali­ In exploatarea minereului lă su­ au în primire intră în reparaţie.
tăţii oţelului. întrecerea a în­ prafaţă condiţiile de selectate a La realizarea acestui obiectiv vor
Prim-topitnrul Angustia Maier, de la sufleţit şi m obilizat pe oţelari sterilului sînt mai anevoioase decît trebui Ueapâial antrenate toate e- Fără îndoială că tioi am obţinut
cuptorul 3, şi Gheorglie Talan, de Ia dobîndirea titlu lu i de „Schim b în abataje, întrucît încărcarea mine­ chipele, brigăzile şi Cxcavalorişlii. rezultate bune folosind această me­
la cuptorul I. schimbă citeva cuvin­ fruntaş". Consider însă că nu reului se face mecanic. Cu toate a- todă. Consider insă că acttlala formă
te cu Pavel Hangan, topitor-şef la cestea. eu consider că şi în sectorul IOAN LOVASZ, de organizare şi urmărire a întrece­
cuptorul 2 şi planul da acţiune e ga­ e lip sit de im p ortan ţă dacă o- nostru dc muncă întrecerea socialis­ şef de echipă lăcătuş — laminorul rii socialiste nu stimulează îndea­
ta. Unul trece la manevrarea ma­ tă prvind îmbunătăţirea calităţii mi- juns iniţiativa Creatoare a muncito­
şinii de ajuslaj. Altul dirijează do­ ţelarii vor fi antrenaţi şi în e- bluming rilor dc la întreţinere. De aceea,
lomita după nevoi la indicaţiile u- conom isirea m etalului. Se mai nereului poale avea criterii precise. vin cu propunerea dc a se iniţia
!iniá cC priveşte prin sticla dc co­ pierde încă m ult oţel, la eva­ De aceea, propun conducerii exploa­ Este aproape un an de cînd la întrecerea socialistă şi între echi­
balt. Pe feţele lor se scurg bro­ cuarea zgurii, desfundarea şti- tării să studieze posibilitatea aplică­ noi în secţie lăcătuşii dc întreţine­
boane de sudoare, dar nu uită că rii iniţiativei „Nici un vagonet de re au fost repartizaţi să răspundă pele de întreţinere a aceluiaş schimb
prelungirea ajustării este moartea minereu rebutat“ la condiţiile spe­ concret de cîte un grup de utilaje şi celelalte Schimburi. Asigurarea u-
vettelor“. Asigurarea unei ajustări cifice de muncă in carieră. Pentru ntîî mers continuu şi fără avarii a
de bună calitate este neiiit ' icit le- că in prezent din circa 60 de tran­
f gală de reducerea timpului tn cais sporturi auto pe schimb, cinci — utilajelor şi executarea unor repara­
0 ea se execută. şase sînt rebut, aş fi ’de părere ca ţii dc bună calitate — acestea să
1 fie criteriile principale ale întrecerii.